România are obligația, din 1 ianuarie 2019, conform Legii Ordonanței de Urgență 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii 211/2011 privind regimul deșeurilor să asigure colectarea separată pentru hârtie, metal, plastic și sticlă din deșeuri separate. Altfel spus, autorităților locale din cele 42 de județe le-au fost impuse indicatori de performanță pentru serviciul public de salubrizare și, totodată, penalități în cazul nerespectării indicelui.
Pentru anul 2021, valoarea minimă a indicatorului privind colectarea separată a deșeurilor municipale este de 60%. Deșeurile municipale sunt reprezentate de deșeuri menajele, deșeuri stradale și din spațiile verzi și deșeuri din construcții.
Din cele 42 de județe, Buzău și Brașov au un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) funcțional în proporție de doar 30%, adică la jumătatea cerințelor pentru anul curent. Mai mult decât atât, județul Ialomița este singurul județ unde nu există un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor, iar Capitala se scufundă, la propriu, în deșeuri, valoarea indicatorului fiind de doar 5 %.
Țara noastră a încasat 1 miliard de euro pentru punerea în funcțiune a Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor ( SMID) și totuși, la nivel național, există județe unde SMID-urile sunt operaționale parțial. Să încercăm un scurt rezumat al stadiului în care se află proiectele SMID.
Ce este SMID și ADI și cum funcționează?
Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor e un ansamblu de procese şi operatori care acoperă teritoriul unui judeţ, prin care gunoiul municipal e colectat, transportat, prelucrat sau depozitat ecologic, conform normelor UE. Mai mult, administrațiile locale trebuie să parcurgă mai multe etape importante, cum ar fi instalarea tomberoanelor și containelor separate pentru sticlă, metal, hârtie şi fracţia umedă. Totodată, trebuie să construiască noi stații de preluare a deșeurilor colectate selectiv și să închidă vechile gropi de gunoi.
O altă măsură care, în majoritatea județelor a lipsit cu desăvârșire, este realizarea de campanii de informare pentru a educa şi obişnui cetăţenii să colecteze selectiv. De asemenea, construirea unui centru de sortare și depozitare ecologic și desemnarea unui operator care să se ocupe de colectarea și prelucrarea deșeurilor reprezintă alte măsuri importante.
Totodată, la nivelul fiecărui județ s-a luat decizia creării unei Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), unde cel mai important actor este Consiliul Județean (CJ). ADI are ca și responsabilități licitarea proiectelor, pregătirea documentelor de licitație, analiza ofertelor și stabilirea tarifelor.
Situația județelor din România privind SMID-urile
Cele 42 de județe au avut proiecte finanțate din Programul Operațional Sectorial Mediu (POS-M) și Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pe deșeuri. Dacă pentru anul 2021, valoarea minimă a indicatorului privind colectarea separată a deșeurilor municipale este de 60 %, câteva județe nu și-au îndeplinit această performanță.
Să luăm, spre exemplu, SMID-urile din Buzău și Brașov, al căror indicator este de 30 %. În Buzău n-a existat niciodată un proiect bine pus la punct, iar autoritățile au licitat consultantul de ani buni pentru pregătirea proiectului. Consiliul Judeţean Braşov, în parteneriat cu Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ISO Mediu (ADI ISO Mediu) continuă demersurile pentru pregătirea Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) și are în plan să acceseze finanţări europene nerambursabile în valoare de peste 100 milioane de euro.
SMID-urile celor două județe au fost transferate către Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). Regulile de finanțare în ciclul actual bugetar al POIM înseamnă că beneficiarii ar putea depune proiectele pentru finanțare din POIM până la sfârşitul lui 2021, însă lucrările care se pot acoperi din finanțarea europeană vor fi doar cele care se termină la sfârșitul lui 2023. Consiliul Județean Vâlcea încearcă de un deceniu să implementeze SMID, valoarea indicelui ajungând la doar 50 %.
Poate cea mai mare problemă a deșeurilor se regăsește în Capitala României. Chiar dacă primăriile de sector și primăria generală dispun de banii necesari pentru a rezolva problemele deșeurilor, situația este una dramatică. București generează 20% din toate deșeurile municipale ale țării, ceea ce este direct proporțional cu contribuția sa la PIB. SMID-ul din București e funcțional în proporție de doar 5 %. Reamintim că valoarea minimă a indicatorului pentru 2021 este de 60 %, iar începân de anul viitor va fi de 70 %.
Jumătate dintre județele din România au proiectul funcțional 100%
Proiectele din Ilfov, Galați, Brașov și Buzău au fost „fazate”, adică nu s-a reușit finalizarea în termenul propus în POS M. Altfel spus, investiția a fost inclusă în programul următor POIM. “Fazarea” semnifică continuarea proiectelor începute în ciclul 2007-2013, în ciclul 2014-2020.
Din totalul județelor, 21 dintre ele au reușit să-și finanțe proiectele în POS-M, sistemele dovedindu-se funcțioanle și se dovedesc eficiente.
De exemplu, în Sibiu, conform datelor de la ADI Eco Sibiu, pentru colectarea separată a deşeurilor biodegradabile menajere au fost achiziţionate 1.181 de containere de 1.1 mc ,8.027 de pubele de 240 l şi 17.325 de pubele de 120 l. Valoarea totală fiind de 80 de milioane de lei. La Iași, contractul de finanțare a fost semnat în 2013 între Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice și Consiliul Județean Iași. Valoarea totală a proiectului fiind de peste 69 de milioane de euro. Chiar dacă au existat două decalări ale etapelor programate inițial, proiectul SMID a fost implementat cu succes, având o funcționalitate de 100 %. Pe lângă județele menționate, Galați și Ilfov sunt destul de avansate cu proiectul. La Cluj, Olt, Satu Mare și Suceava valoarea indicatorului privind colectarea separată a deșeurilor municipale este de 80 %.
Administrațiile locale, vinovate pentru lipsa unei strategii clare privind SMID
În județul Bihor, procentul în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor este între 20 și 35 %. Covasna reprezintă un exemplu de bună practică, unde SMID-ul este complet funcțional. În cadrul SMID Bihor, judeţul a fost împărţit în şapte zone, iar în urma licitaţiilor, în Oradea şi 25 de comune din jur operator de salubritate este RER Vest.
Lipsa de interes a administrațiilor locale reprezintă, poate, cel mai important motiv pentru care țara noastră a devenit „groapa de gunoi” a Europei. În acest punct, autoritățile încearcă să ocolească răspunderea la care s-au angajat, iar riscul de a rambursa fondurile către Uniunea Europeană este masiv.
Secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Roman, a precizat că perioada de de eligibilitate a proiectelor pentru managementul deşeurilor este 31 decembrie 2023 iar depunerea efectivă a acestora este posibilă până la 1 iulie 2022.
„Suntem aici să vă sprijinim cu orice este posibil, astfel încât să folosiţi fondurile europene pentru rezolvarea problemelor pe care Capitala le are cu deşeurile. Fiindcă a rămas puţin timp la dispoziţie pentru accesarea banilor puşi la dispoziţie, trebuie să facem un efort comun şi complementar pentru a ne îndeplini obiectivele comune”, a precizat Cristian Roman la reuniunea privind dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deşeurilor la nivelul Capitalei.
Problemele de reglementare și implementare SMID
România se confruntă cu o problemă uriașă în ceea ce privește procesarea deșeurilor municipale. Noile reglementări UE au creat greutăți de ajustare în marile aglomerări urbane. Motivul este unul simplu: vechile depozite au trebuit închise deoarece erau dăunătoare populației și mediului. În 2020, în țara noastră se recicla doar 14 % din ce se colectează ca deșeu municipal, în contextul în care UE a precizat că ținta este de 50 %. Pe lângă asta, românii aruncă aproximativ 60 % ca fracție biodegradabilă, clasând țara noastră pe primul loc în ceea ce privește mâncarea irosită.
Slaba capacitate a ADI pentru achiziții publice și utilizarea infrastructurii într-un mod propice reprezintă un obstacol masiv pentru construcția propriu-zisă a SMID. De asemenea, Consiliile Județene și Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilități Publice (ANRSC) nu fac mare lucru pentru a monitoriza serviciul de salubritate.
România ratează o afacere uriașă bazată pe reciclare, estimată la aproape 2 miliarde de euro. Conform conceptului de economie circulară, deșeurile ar trebui să reprezintă o resursă importantă din punct de vedere economic, nu o povară.
Economia circulară este un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil. Altfel spus, ciclul de viață al produselor este extins.
Dacă țara noastră ar reuși să treacă la o economie mai circulară, unul dintre marile beneficii ar fi reducerea presiunii asupra mediului. Chiar dacă contribuția pentru economia circulară (taxarea tuturor cantităților depozitate) în țara noastră este de 80 de lei pe De asemenea, îmbunătățirea securității aprovizionării cu materii primie și crearea de noi locuri de muncă ar reprezenta un plus pentru România prin „aderarea” la o astfel de economie.
Redăm mai jos lista cu stadiul SMID-urilor din România:
1. Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Alba POS MEDIU ( funcțional 95 %)
2. Sistem de management integrat al deșeurilor în Arad POS MEDIU ( funcțional 100 %)
3. Sistem de management integrat al deșeurilor în juduțul Argeș ISPA + POS MEDIU ( funcțional 100 %)
4. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Bacău ISPA+POS MEDIU ( funcțional 100 %)
5. Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Bihor POS MEDIU (funcțional 90 %)
6. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Bistrița-Năsăud POS MEDIU ( funcțional 100%)
7. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Botoșani POS MEDIU ( funcțional 100%)
8.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brașov POIM (funcțional 30 %)
9.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Brăila POS MEDIU (funcțional 90 %)
10.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Buzău POIM (funcțional 30 %)
11. Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Caraș-Severin POS MEDIU (funcțional 75 %)
12.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Cluj POS MEDIU (funcțional 80 %)
13.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Constanța POS MEDIU (funcțional 60 %)
14. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Covasna POS MEDIU ( complet funcțional) (funcțional 100 %)
15. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Călărași POS MEDIU ( complet funcțional) (funcțional 100 %)
16.Sistem de management integrat al deșeurilor în judeţul Dolj POS MEDIU (funcțional 100 %)
17.Dâmbovița ( ISPA) (funcțional 100 %)
18. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Galați ISPA+POIM(funcțional 70 %)
19.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Giurgiu POS MEDIU (funcțional 100 %)
20.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Gorj – a renunțat la POS MEDIU
21.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Harghita POS MEDIU (funcțional 60 %)
22.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara POS MEDIU (funcțional 100 %)
23.Ialomița – NU ARE
24.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Iași POS MEDIU (funcțional 100 %)
25.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Ilfov POIM (funcțional 15 %)
26.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Maramureș POS MEDIU (funcțional 60 %)
27. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mehedinți POS MEDIU (funcțional 100 %)
28. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mureș POS MEDIU (funcțional 85 %)
29. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Neamț ( ISPA + POS MEDIU) (funcțional 100 %)
30. Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Olt POS MEDIU (funcțional 80 %)
31.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Prahova POS MEDIU (funcțional 100 %)
32.Satu Mare (funcțional 80 %)
33.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Sibiu POS MEDIU (funcțional 100 %)
34.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Suceava POS MEDIU (funcțional 80 %)
35. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Sălaj POS MEDIU (funcțional 100 %)
36. Sistem de management integrat al deșeurilor în judeţul Teleorman (ISPA) (funcțional 100 %)
37.Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Timiș POS MEDIU (funcțional 100 %)
38.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Tulcea (funcțional 100 %)
39. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Vaslui POS MEDIU (funcțional 100 %)
40.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Vrancea POS MEDIU (funcțional 70 %)
41.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Vâlcea POS MEDIU (funcțional 50 %)
42.București (funcțional 5 %)
Județe cu proiect funcțional 100% (21 JUDETE)
1. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Arad POS MEDIU ( funcțional 100 %)
2. Management integrat al deșeurilor solide din județul Argeș ISPA + POS MEDIU ( funcțional 100 %)
3. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău ISPA+POS MEDIU ( funcțional 100%)
4. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Bistrița-Năsăud POS MEDIU ( funcțional 100%)
5. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Botoșani POS MEDIU ( funcțional 100%)
6. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Covasna POS MEDIU ( complet funcțional) (funcțional 100 %)
7. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Călărași POS MEDIU ( complet funcțional) (funcțional 100 %)
8.Sistem de management integrat al deșeurilor în judeţul Dolj POS MEDIU (funcțional 100 %)
9.Dâmbovița ( ISPA) (funcțional 100 %)
10.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Giurgiu POS MEDIU (funcțional 100 %)
11.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Hunedoara POS MEDIU (funcțional 100 %)
12.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Iași POS MEDIU (funcțional 100 %)
13. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Mehedinți POS MEDIU (funcțional 100 %)
14. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Neamț ( ISPA + POS MEDIU) (funcțional 100 %)
15.Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Prahova POS MEDIU (funcțional 100 %)
16.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Sibiu POS MEDIU (funcțional 100 %)
17. Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Sălaj POS MEDIU (funcțional 100 %)
18. Sistem de management integrat al deșeurilor în judeţul Teleorman (ISPA) (funcțional 100 %)
19.Sistem integrat de management al deșeurilor în județul Timiș POS MEDIU (funcțional 100 %)
20.Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul Tulcea (funcțional 100 %)
21. Sistem integrat de management al deșeurilor solide în județul Vaslui POS MEDIU (funcțional 100 %)
