Sursă foto: www.observatorulph.ro
Sursă foto: www.observatorulph.ro

Paul Stănescu, ”baron” de Olt, regretă perioada în care România avea alt guvern.

Unul nu liberal, ci mai apropiat de cei trei trandafiri roșii.

Bineînțeles că regretă pentru că, în acea perioadă, avea și el funcții importante și-un cuvânt de spus despre unde se duc banii din bugetul de Stat. Și din fondurile europene.  

Ca orice reprezentant al Opoziției, critică orice pas, orice mișcare, indiferent dacă are sau nu dreptate. Pentru că la noi nici măcar Justiția nu e oarbă, darămite Opoziția.

În dulcele stil (clasic deja) al PSD-ului, se lansează într-un atac furibund, amestecând merele cu perele, pandemia cu politica și economia cu educația.

Ce atacă Paul Stănescu de data asta?

România Educată. Aș fi pus și ghilimele, dar cred, sincer, că nu doar programul îl atacă, ci și inteligența celor cărora li se adresează.

”România Educată” (programul) a fost publicat zilele trecute de către Administrația Prezidențială.

Ce prevede programul?

O restructurare a sistemului de învățământ, a examenelor, a modului de alegere a liceului, de susținere a bacalaureatului și a admiterii la facultate. O axare pe partea vocațională, mai mult decât pe cea ”tocilărească”, din ultimele (multe) decenii.

Existența consilierilor școlari. Modernizarea infrastructurii școlare.

Identifică problemele existente, care ar trebui rezolvate. Și dă speranța că, undeva prin 2030, România să fie, într-adevăr, educată. Sau, cel puțin, mai educată decât este acum.

Lucian Ciolan, prorector al Universității din București și Remus Pricopie, Rectorul SNSPA (și nu doar ei) spun despre proiect că e unul bun. Nu perfect, nu cel mai complet, mai are nevoie de șlefuire dar, per total, e bun.

Din punctul de vedere a lui Paul Stănescu e un dezastru. Uitându-ne la CV-ul dumnealui, cum l-am putea contrazice, când contrazice oameni chiar implicați în sistemul educațional?

Dar ce nu-i convine, mai exact, la guvernarea actuală și la proiect?

Că n-au fost dublate alocațiile în 2021, că au închis școlile, că au obligat copiii la școală on-line, că a crescut abandonul școlar și că există copiii care se culcă cu burta goală. Că pe vremea PSD era mai bine.

Să vedem, punctual, de ce Paul Stănescu atacă, de fapt, România Educată:

– În 2016, alocația era 200 de lei pentru copiii cu vârsta de până la doi ani și 84 de lei pentru ceilalți. În 2017, valorile nu au fost modificate. În 2018, rămâne la fel (ca în 2016). Guvernarea din perioada aia? PSD.

În 2019, alocațiile cresc la 300 de lei, respectiv 150 de lei, la propunerea deputatului PNL Robert Sighiartău.

Și de aici începe guvernarea liberală, cu creșterea etapizată a alocațiilor.

În ianuarie 2020, 311 lei, respectiv 156 de lei.

În august 2020, 369 lei și 185 de lei.

Din ianuarie 2021, 427 de lei, respectiv 214 lei.

Vor mai urma încă 3 etape de creștere.

Dar da, domnule Stănescu, guvernarea liberală nu a crescut alocațiile copiilor.

– Școlile închise și învățământul on-line. Ele se leagă direct de pandemie. Nu am fost singura țară care a apelat la această soluție. Dar, nu știu, poate că guvernul liberal e vinovat și de apariția pandemiei în sine, nu-i așa?

– A crescut abandonul școlar. Să vedem… Sărăcie (care nu a început odată cu guvernarea liberală, era moștenire mai veche) plus pandemie = abandon școlar. Las aici și lista cu guvernele care au alternat la putere, inclusiv după 1989. Și mie lista aia mi se pare cam roșie…

– Există copii care se culcă cu burta goală. Recitiți tot ce am scris înainte. Copiii care se culcau cu burta goală în timpul guvernărilor pesediste sunt (cel mai probabil) părinții celor care se culcă acum nemâncați.

Cam greu să scoți o țară din sărăcie în 2 ani, mai ales dacă era înglodată acolo, cu mult timp înainte. E ușor să spui că România nu e educată, ci abandonată de Iohannis. Eu mă întreb doar cine a abandonat-o acolo, de la bun început.

Articolul precedentCîțu nu vede o problemă în vizitele primarilor din țară
Articolul următorSTS: 112 și abuzul la care a fost supus
Jurnalist neprietenos. Din 1999. Sau, cum ar spune unii, încă din mileniul trecut.