Fostul președinte al României crede că Vladimir Putin a rezolvat ce era de rezolvat la frontiera NATO
Odinioară, unul dintre cei mai vehemenți lideri de stat la adresa lui Putin, acum nu știu cu exactitate dacă din pure considerente personale sau pentru a le face pe plac americanilor, fostul președinte Traian Băsescu îl vede acum pe liderul Rusiei drept omul care și-a făcut toate temele la frontiera de est NATO.
„Constatăm că Putin a cam rezolvat ce era de rezolvat până la frontiera NATO și UE. Și-a făcut meandrele în Ucraina, ține Transnistria sub control, a ocupat Osetia și Abhazia din Georgia, estul Ucrainei este în război, ținut în tensiune, cu riscul ca oricând Ucraina să fie reinvadată, deci pasul următor nu mai poate fi făcut din cauza frontierei NATO. Garantează cineva că nu va face acest pas prin țările baltice? Măcar așa, ca o amenințare?”, a afirmat recent Băsescu la un post tv.
Pe de altă parte România, avanpostul NATO la granița cu Ucraina, este descrisă pozitiv de fostul președinte al României. „România s-a consolidat foarte bine pe flancul estic, este o țară care are pușcași marini la Kogălniceanu, care are două baze militare aeriene-la Turda și Kogălniceanu-în care aviația NATO este prezentă, are sistemul de rachete de la Deveselu, au început să-i sosească rachetele Patriot. România devine extrem de consistentă pe flancul estic. În plus, România este bine cotată, pentru că este una dintre puținele țări care oricât de grea a fost criza, a menținut 2 la sută din PIB pentru apărare. Asta înseamnă că se bucură și de credibilitate”, a mai spus fostul președinte.
Șah la NATO-Crimeea lui Putin și flota Mării Negre
Fără a avea mari pretenții de analist geo-politic, dar după două decenii de jurnalism militar nu mai cred de mult în idealurile de libertate sub care marile puteri ale lunii, inclusiv SUA, și-au făcut mendrele, dar mai ales în miliardele de dolari de peste tot pe glob. La momentul anexării cu scandal al peninsule Crimeea la Federația Rusă, m-am întrebat ce urmează și de ce a făcut Rusia acest lucru.
Ei bine episodul Ucraina a confirmat geniul militar nu neapărat a lui Putin, ci al generalilor ruși. Crimeea, pe lângă faptul că este o ditamai baza navală, terestră și aeriană, reprezintă un cap de pod strategic în Marea Neagră. Cine controlează Crimeea, controlează toate operațiunile din zona Mării Negre. Din acest punct de vedere Rusia s-a pregătit temeinic pentru ce avea să urmeze, respectiv războiul asimetric din Ucraina.
Și să nu credeți că rușii nu lansează stiri false, la fel cu o fac și americanii. Toți fac acest lucru, dar dincolo de vorbe rămân armele. Și aici NATO poate avea o mare probelmă, indiferent de cât de multe tancuri Abrams dislocă în România și Polonia. Zic că nici acum, după șase ani de când rușii au pus definitiv piciorul în Crimeea, pactul Nord-Altantic nu poate echilibra balanța de forțe militare disponibile în zonă.
Sevastopol, fortăreață roşie
Mulți m-au acuzat că sunt rusofil, dar cei în cauză au probleme cu matematica. Mai exact cu adunatul navelor, avioanelor, rachetelor și submarinelor pe care cele două forțe le dețin în zona Mării Negre. Multifuncţionalele crucişătoare din clasele Ticonderoga şi Arleight Burke au devenit o prezenţă obişnuită la aplicaţiile militare ale flotelor statelor riverane membre NATO iar rând pe rând, forţele navale ale sateliţilor NATO derulează exerciţii comune cu România.
De celalată parte, rușii dețin o flotă destul de obosită, cu nave vechi, dar funcționale. Cinci brigăzi navale de suprafaţă şi un batalion submarin. Cu totul, 41 de nave de război active şi trei submarine. Crucişătoarele „Moskva” şi „Kerci” dispun fiecare de peste 120 de rachete de diferite tipuri, precum şi de sisteme complexe de supraveghere.
Din flotă mai fac parte nu mai puţin de şapte nave de desant de mari dimensiuni, grupate în Brigada 197 Nave Desant, Batalionul 247 Submarine, Brigada 68 Apărare Coastă, Grupul 150 Puitoare de Mine, o unitate de atac rapid, Brigada 41 Nave Purtătoare de Rachete, o altă unitate de nave antisubmarin, precum şi diverse nave auxiliare. Spre comparaţie, flotele reunite ale Ucrainei şi Turciei (care numără 16 fregate şi opt corvete) nu pot concura cu ruşii.
În ceea ce priveşte România, Bulgaria şi Georgia, flotele acestor state sunt cu mult prea mici pentru a fi luate în calcul. Rusia mai punctează în acest joc tactic cu Brigada 11 Rachete de Coastă, care deţine instalaţii mobile de lansare a rachetelor împotriva ţintelor navale, Regimentul 25 elicoptere antisubmarin-20 de aparate Kamov KA 27 şi Mi 14, un regiment aerian mixt dar şi Escadrila 43 de asalt, echipată cu 20 de aparate de vânătoare Suhoi 24.
Asta la nivel declarativ, pentru că în realitate situația ar putea fi cu totul alta, mai ales acum, după ani buni de război rece și redislocare de forțe din ambele părți. De altfel, Traian Băsescu caracterizează actuala situație ca fiind “groasă”. „Militarii americani nu vin la cerere, vin unde stabilește Pentagonul că e o urgență, acolo se vor amplasa”, a declarat Traian Băsescu.
Minutul de istorie: Războiul de o zi din Strâmtoarea Kerch
Flota Mării Negre a fost înfiinţată pe 13 mai 1783 de către prinţul Grigori Potemkin, în principal pentru a contracara atacurile navelor otomane. Şapte ani mai târziu, gruparea navală s-a acoperit de glorie în Strâmtoarea Kerch, după ce în numai o zi de luptă, a înfrânt mult mai numeroasa flotă otomană. La 237 de ani distanţă, flota rusească a Mării Negre încă dă fiori reci oponenților Rusiei.
