Spre exemplu, în perioada „stării de alertă” nu li s-a permis intituțiilor statului să ia decizii drastice în privința neregulilor constatate în derularea unor servicii publice esențiale, cum sunt furnizarea apei sau colectarea deșeurilor. Aceste interdicții erau prevăzute în Legea nr 55/2020, pentru „prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19”. Dacă până acum unii operatori de servicii și-au permis să încalce legea cu bună știință, pentru că nu pot fi luate măsuri împotriva lor, odată cu ridicarea restricțiilor trebuie să intre în legalitate.
Printre acești operatori se află și Supercom SA București, firma care administrează depozitul de la Bârcea Mare, la care sunt depozitate deșeurile colectate în județul Hunedoara. În ultimii doi ani, cei de la Supercom SA, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea, și-au bătut joc de legi și de banii plătiți de hunedoreni prin taxele de salubrizare, bazându-se pe faptul că nu pot fi luate niciun fel de măsuri împotriva lor, din cauză că e „stare de alertă”. Acum, au primit o veste foarte proastă: nu mai e „stare de alertă”!
O parte din vină le revine șefilor CJ Hunedoara, care au tolerat neregulile
După încetarea „stării de alertă”, începe numărătoarea inversă pentru suspendarea Autorizației Integrate de Mediu nr 2/15.05.2017, în baza căreia Supercom SA administrează Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) Bârcea Mare, „deponeul”, cum îl numesc hunedorenii. Supercom-ul are la dispoziție trei luni pentru a remedia mai multe nereguli cu efecte dezastruoase pentru calitatea mediului în zona Deva-Simeria.
O parte din vină le revine și șefilor Consiliului Județean (CJ) Hunedoara, care au asistat impasibili la abuzurile Supercom SA. CJ Hunedoara este proprietarul „Sistemului de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în județul Hunedoara”, construit în baza unei finanțări UE de 55 milioane euro. Consiliul este și titularul Autorizației de Mediu nr 2/2017, eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara pentru administrarea CMID Bârcea Mare. CJ a atribuit Supercom SA București, firma lui Ilie Ciuclea, contractul de administrare a depozitului în condițiile stabilite prin Autorizația nr 2/2017. Colectarea și depozitarea deșeurilor e monitorizată prin „Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sistem de Gestionare Integrată a Deșeurilor” (ADI SIGD) în care sunt asociate primăriile din Hunedoara. În aceste condiții, președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor și directorul ADI SIGD, Dan Stoian, erau chiar obligați să stopeze neregulile în administrarea depozitului ecologic, dar nu au făcut-o.
A început numărătoarea inversă: Supercom are la dispoziție 90 de zile pentru remedierea neregulilor
Instituția care a emis autorizația, APM Hunedoara este obligată prin lege să verifice modul în care Supercom SA respectă prevederile autorizației. În special în ultimii doi ani, specialiștii în protecția mediului au descoperit foarte multe nerespectări ale autorizației, care dovedesc că operatorul nu numai că nu realizează operațiunile pentru care este plătit, ci chiar pune în pericol calitatea mediului, inclusiv prin inundarea cu levigat a terenurilor din zona deponeului.
APM Hunedoara a transmis președintelui CJ, Laurențiu Nistor dar și administratorului Supercom SA, Ilie Ciuclea, mai multe adrese prin care îi anunța că agenția nu poate aplica viza anuală pe Autorizația de Mediu nr 2/2017, din cauza prea multor încălcări ale legii de către Supercom. Anul trecut, APM a transmis adresa 3.992/12.05.2021, prin care avertiza că firma nu îndeplinește condițiile pentru obținerea vizei anuale și Autorizația nr 2/2017 va fi suspendată, însă, în baza Legii 55/2020 pentru „combaterea efectelor pandemiei de Covid-19”, decizia va fi amânată după încheierea „stării de alertă”.
În notificare erau precizate patru mari nereguli constatate la CMID Bârcea Mare: lipsa instalațiilor de captare a biogazului și procesare a levigatului, raportarea fictivă a tratării a 90.000-100.000 tone de deșeuri și blocarea preluării deșeurilor stocate pe platforma temporară de la Deva.
Notificare a APM. Neregulile în administrarea deponeului Bârcea Mare trebuie rezolvate în maximum 90 de zile
Acum, după încetarea „stării de alertă”, APM Hunedoara a transmis o nouă notificare către președintele CJ Hunedoara, Laurențiu Nistor, administratorul unic al Supercom SA, Ilie Ciuclea și Dan Stoian, directorul ADI SIGD, prin care anunță că, în conformitate cu prevederile legii, Supercom SA are la dispoziție 90 de zile pentru punerea în practică a soluțiilor tehnice de eliminare a neregulilor, în caz contrar APM fiind obligată să suspende autorizația.
„Ca urmare a ridicării stării de alertă există riscul suspendării AIM nr 2/2017, deoarece în procedura de aplicare a vizei anuale 2021 s-a confirmat că operatorul Supercom SA nu desfășoară activitatea în aceleași condiții în care a fost emisă autorizația. Pentru a nu se ajunge în situația de a suspenda AIM nr 2/2017, solicităm entităților care răspund de obiectiv, față de gestionarea deșeurilor în județul Hunedoara, respectiv operatorul Supercom SA, Titularul SMID – CJ Hunedoara și ADI SIGD Hunedoara să ia de îndată toate măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor constatate și comunicate prin adresa nr 3.992/12.05.2021”, se spune în adresa nr 2.274/09.03.2022, semnată de Viorica Georgeta Barabaș, director executiv al APM Hunedoara. În adresă e precizat și termenul prevăzut de lege pentru rezolvarea neregulilor: „ne exprimăm speranța că lucrările vor fi efectuate în cele 90 de zile de la încetarea stării de alertă”.
Raportări fictive: 100.000 de tone de deșeuri, „tratate” numai pe hârtie. Valoarea raportărilor fictive, cel puțin 6 milioane de lei
În notificarea nr nr 2.274/09.03.2022, APM Hunedoara reamintește că printre cele mai grave probleme constatate la deponeul Bârcea Mare este raportarea fictivă a tratării mecano-biologice a până la 100.000 tone de deșeuri, anual. Prin tratarea mecano-biologică e procesată fracția umedă din deșeurile municipale și în urma acestei operațiuni se reduce cu 17% cantitatea de deșeuri depozitate.
Anul trecut, prin coroborarea datelor din raportările Supercom SA la APM Hunedoara, Agenția Națională de Protecția Mediului și Sistemul Integrat de Mediu (SIM), specialiștii APM au descoperit că anual au fost tratate 45.000-50.000 de tone de deșeuri, dar s-a raportat tratarea fictivă pentru încă 90.000 – 100.000 de tone. Chiar reprezentanții Supercom au recunoscut public, într-o ședință de analiză, că Stația de tratate mecano-biologică are o capacitate proiectată de 83.000 de tone, dar lucrează la jumătate din capacitate.
„Deși s-a confirmat pentru anii 2019, 2020, că operatorul CMID a raportat tratarea fictivă în Stația de Tratare Mecano-Biologică (TMB) a unor cantități importante de deșeuri, situația nu s-a ameliorat nici în anul 2021”, se spune în adresa APM Hunedoara de pe 9 martie.
Situația e dovedită cu cifre. În 2019 au intrat în CMID Bârcea Mare, 101.167 tone de deșeuri, în TMB ar fi intrat 96.505 tone, dar au fost valorificate numai 454 tone, adică 0,45% din cantitatea de deșeuri. În 2020, au fost aduse la depozit 99.009 tone de deșeuri, ar fi fost tratate mecano-biologic 95.709 tone de deșeuri, dar au fost valorificate numai 875 de tone, respectiv 0,88%. La fel și în 2021. Au intrat în depozit 101.485 tone de deșeuri, ar fi ajuns în TMB 97.773 tone, dar au fost valorificate 1.252 tone, adică 1,1% din deșeuri.
Pe de o parte, procentele de deșeuri valorificate după „tratare”, de 0,45-1,1%, sunt departe de standardul de 17% și este clar că nu se face tratarea așa cum ar trebui. Pe de altă parte, nu e posibil să fie tratată o cantitate de deșeuri care depășește capacitatea proiectată a TMB: „Acestea depășesc cu mult capacitatea maximă proiectată a stației TMB, de 82.379 tone/an și capacitatea declarată a operatorului Supercom de a trata la TMB doar 50% din cantitatea de deșeuri intrată la CMID”, se mai precizează în adresa APM Hunedoara.
Coroborând toate aceste cifre, rezultă că prin raportările fictive s-ar obține în doi ani aproximativ șase milioane de lei. S-au decontat sau nu? Unde sunt acești bani?
Situație absurdă. Depozitul „ecologic” administrat de Supercom poluează cu levigat zona Deva – Simeria
O altă problemă de a cărei rezolvare depinde viza anuală a autorizației este aceea a captării și epurării levigatului, „zeama” rezultată din descompunerea gunoaielor. În perioada februarie – martie 2021 mari cantități de levigat s-au scurs pe terenuri din zona orașelor Deva și Simeria și a comunei Băcia, pe o distanță de 8 km. O parte din levigat a ajuns în apele Mureșului.
Localnicii au declarat pentru „Ziarul de Investigații” că aceste deversări se produc sistematic de 3 ani, adică de când Supercom SA a preluat de la CJ Hunedoara administrarea depozitului Bârcea Mare. După noua deversare, oamenii au telefonat la 112 și au alertat Garda de Mediu Hunedoara și sucursala „Apele Române” – SGA Hunedoara, Administrația Bazinală „Mureș”.
Analizele de laborator au confirmat toxicitatea lichidului care a ars iarba și a otrăvit apele din zonă. La patru zile de la deversare, la majoritatea compușilor toxici limitele maxime admise erau depășite de concentrații de la 4 ori până la 25 de ori mai mari. Concentrația de azot amoniacal (NH4) din levigat era de 319 mg/l, fiind depășită limita maximă admisă de 103 ori!
Aceste deversări de levigat încălcă flagrant punctul 9.2.5 din Autorizația de Mediu nr 2/2017, la care se precizează că „nu este permisă evacuarea niciunei substanțe sau materii care poluează mediul în apele de suprafață sau canalele de colectare a apelor pluviale de pe amplasament sau în afara acestuia”.
Terenurile inundate de Supercom cu levigat, interzise activităților agricole și pășunatului
Inundarea cu levigat a creat o situație gravă în zonă, pentru că au fost infestate terenuri agricole și până la neutralizarea efectelor compușilor toxici, acele terenuri nu mai pot fi folosite pentru agricultură sau pășunat. Prin adresa nr 2.274/09.03.2022, APM Hunedoara solicită CJ Hunedoara și Supercom să avertizeze proprietarii terenurilor cu privire la aceste pericole.
„Consecințele poluării cu levigat din luna martie 2021 au condus la contaminarea a circa 15.000 mp de teren, conform Raportului de investigare elaborat de Laboratorul WESSLING Romania SRL, contractat de operatorul Supercom, responsabil pentru producerea poluării. Deținătorii terenurilor potențial contaminate au fost identificați de OCPI Hunedoara. Informațiile despre aceste terenuri au fost comunicate către UAT Județul Hunedoara, UAT Simeria și UAT Băcia. Solicităm Titularului SMID (CJ Hunedoara – n red) să facă dovada, până la 01.04.2022 că deținătorii terenurilor afectate de poluarea cu levigat au fost avertizați că terenurile respective nu pot fi utilizate pentru folosințe agricole”, solicită agenția de mediu.
Altă încălcare gravă a legii, lipsa instalației de captare a biogazului
O altă ilegalitate descoperită de APM și Garda de Mediu Hunedoara este lipsa sistemului de colectare a biogazului care se formează în muntele de gunoaie, măsură prevăzută la capitolul 6.1 din autorizație și care trebuia realizată până pe 1 iulie 2019. Instalația de captare a biogazului de depozit ar trebui să fie formată din puțuri și conducte de colectare instalate în muntele de gunoaie, stația de colectare a gazului și unitatea de ardere a biogazului. Montarea primelor conducte de colectare a gazului de depozit ar fi trebuit să fie realizată după atingerea unei grosimi de 4 metri a stratului deșeurilor depuse în Celula nr 1. Între timp, stratul de deșeuri a ajuns la 11 metri și conductele n-au fost instalate.
Război total între CJ Hunedoara și Supercom pe provizionul pentru închiderea „deponeului”. Banii sunt incluși în tarif, dar „combatanții” se încurcă în calcule
Prin adresa nr 2.274/09.03.2022, APM Hunedoara solicită ca instalația de captare a biogazului să fie instalată măcar în termenul de conformare pentru obținerea vizei anuale. „În privința montării puțurilor și a conductelor aferente instalației de captare a gazului de depozit, ne exprimăm speranța că lucrările vor fi efectuate în cele 90 de zile de la încetarea stării de alertă”.
Potrivit comisarilor Gărzii de Mediu Hunedoara, lipsa instalației de captare a biogazului duce și la riscul producerii unui incendiu devastator, cu consecințe incalculabile pentru sănătatea locuitorilor din orașele Deva și Simeria, care se află în preajma depozitului. Un astfel de incendiu s-a produs în 2011, când s-a aprins biogazul emanat de gunoaiele de la fosta groapă de gunoi de la Deva. Atunci, pompierii au reușit stingerea incendiului abia după două săptămâni.
Supercom cere bani pentru preluarea deșeurilor de platforma de la Deva, iar șefii CJ au trecut de partea Supercom
O altă prevedere a Autorizației nr 2/2017 care a fost încălcată flagrant de Supercom SA, cu complicitatea șefilor CJ Hunedoara, este blocarea preluării gratuite a deșeurilor depozitate temporar pe o platformă de la periferia Devei. Groapa de gunoi de pe strada Orizontului a apărut în perioada în care CJ Hunedoara implementa proiectul SMID, care prevedea și închiderea vechilor gropi de gunoi. Până la finalizarea noului depozit ecologic de la Bârcea Mare autoritățile hunedorene au hotărât ca deșeurile menajere să fie depozitate la două platforme temporare, la Deva și Petroșani, după finalizarea lucrărilor acele deșeuri urmând să fie duse la noul depozit.
Proprietarul SMID, CJ Hunedoara a hotărât ca depozitarea celor 130.000 de tone de deșeuri „istorice” să se facă gratuit, costurile transportului fiind suportate de Primăria Deva. După ce inițial a acceptat preluarea gratuită a 45.000 de tone de deșeuri de la Deva, administratorul Supercom, Ilie Ciuclea a cerut ca pentru restul de 85.000 de tone de deșeuri să fie plătită taxa pentru economia circulară, de 80 lei/tonă. Pentru cele 85.000 de tone, ar trebui plătite 7 milioane de lei.
De partea Supercomului s-a plasat și conducerea CJ Hunedoara, care a scos din contract obligația Supercom de a prelua gratuit deșeurile stocate temporar la Deva. Șefii CJ susțin că au renunțat la acea măsură pe baza unei decizii a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), dar explicația e lipsită de temei juridic, pentru că a fost o decizie adoptată în legătură cu o licitație care a fost anulată, atrăgând de la sine și nulitatea deciziei CNSC.
Acum, APM Hunedoara solicită ca CJ și Supercom să găsească, de comun acord, o soluție tehnică de rezolvare a problemei deșeurilor „istorice”: „Referitor la deșeurile stocate temporar la Deva, peste termenul autorizat, pentru care titularul SMID și ADI SIGD Hunedoara nu au notificat în termenul legal modificarea angajamentelor asumate anterior, înscrise în AIM nr 2/2017, solicităm, până la data 15.04.2022, comunicarea soluției adoptate de entitățile responsabile, respectiv Titularul SMID și ADI SIGD, privind închiderea in situ sau continuarea transferului la CMID și demersurile parcurse pentru implementarea soluției alese”, se spune în notificarea semnată de Viorica Barabaș, directoarea executivă a APM.
Nici pandemia, nici războiul din Ucraina, nu pot justifica degringolada „marca Supercom” de la deponeul Bârcea Mare
Adresa APM Hunedoara se încheie cu un pasaj în care se spune, clar și concis, că nici pandemia de Covid-19, nici războiul din Ucraina, nu pot justifica încălcările sistematice ale legii și este cazul ca neregulile să fie rezolvate în termenul de conformare, de 90 de zile, prevăzut în lege pentru obținerea vizei anuale pentru autorizația de gestionare a CMID Bârcea Mare:
„Îndeplinirea la termen a măsurilor de remediere precizate este singura cale pentru evitarea suspendării a AIM nr 2/2017, titular actual Supercom SA, fiindcă nici pandemia, nici războiul, nici criza economică, nu pot reprezenta o scuză pentru entitățile responsabile, de gestionare defectuoasă a deșeurilor, gestionare care a condus la generarea de costuri artificiale nejustificate pentru populație, fără să fie atinse integral scopurile propuse prin Proiectul SMID, adică îmbunătățirea calității vieții și protejarea mediului”.
Pasajul cel mai important din adresa APM Hunedoara e cel referitor la faptul că s-a ajuns la „generarea de costuri artificiale nejustificate pentru populație”. Este vorba deturnarea a milioane de lei din banii plătiți de hunedoreni prin taxele de salubritate. Unde sunt acești bani?
