Membrii asociației Greenpeace au cerut unor primării de orașe din România date pentru a putea fi estimat potențialul fotovoltaic al clădirilor pe care aceste instituții le administrează.
Deși este vorba despre informații publice, asociația pentru protecția mediului a primit multe răspunsuri aproximative, incomplete.
”S-a încercat probabil o bifare superficială a legii transparenței”, scriu membrii Greenpeace România, pe contul de Facebook.
În cazul Primăriei Municipiului Timișoara, solicitarea Greenpeace a rămas fără răspuns
Potrivit unui comunicat distribuit pe contul de socializare, există multe primării care nu știu câtă energie electrică consumă. În plus,nu știu ce facturi plătesc pentru clădirile pe care le administrează, cu atât mai puțin care e suprafața acoperișurilor.
De exemplu, alocă bugete unor școli, dar nu știu – pe categorii – pentru ce sunt folosiți banii publici. Nu sunt cazuri izolate, vorbim inclusiv de orașe mari, cu peste 300.000 de locuitori.
Panourile fotovoltaice înseamnă energie curată, un mediu mai curat, dar și faturi mai mici
Membrii Greenpeace au atras atenția asupra faptului că România are foarte mult potențial, pe care primăriile pot și trebuie să-l valorifice urgent pentru a fi mai pregătite nu doar pentru tranziția energetică, ci și pentru crizele curente pe care le parcurgem ca societate.
”Montarea sistemelor fotovoltaice ne-ar permite să producem energie curată, să avem facturi mai mici, un mediu mai curat, emisii mai puține și locuri de muncă la nivel local. E timpul ca autoritățile locale să fie receptive și să ia inițiativă!”, au precizat membrii asociației pentru protecția mediului.
