România, una din țările cu mare potențial agricol din Uniunea Europeană, a reușit să își acopere din producție proprie în 2021 necesarul intern de consum doar pentru produse agroalimentare precum cerealele, varza, carnea de capră și de oaie.
Deficitul comercial cu produse agroalimentare a crescut de la an la an, astfel că s-a ajuns la situația neverosimilă ca în prezent nu mai puțin de 70% (!!!) din produsele alimentare aflate pe rafturile magazinelor să provină din import.
Țara noastră a ajuns să importe carne de porc și lapte de vacă pentru a acoperi nevoia internă de consum. La fel și zahăr, pâine congelată, până și fructe și legume.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, România a ajuns să producă doar 55% din necesarul intern de carne de porc, deși în 2015 producția acoperea peste 70% din nevoi. Și la capitolul lactate am dat înapoi ajungând la 86,4% din necesar, față de 93% cu cinci ani în urmă.
Producția internă de zahăr acoperă doar 35% din necesarul de consum, față de 100,6% în 2015.
Deși mare producătoare de floarea soarelui, România a ajuns deficitară și la acoperirea necesarului intern de consum la ulei – 84%. La unt, situația este și mai gravă: doar 44,8% din necesarul de consum este acoperit din producția internă, restul din importuri.
Deși mare producătoare de cereale, România a ajuns să importe aluat congelat pentru pâine. Deși fermierii s-au plâns că aruncă laptele de vacă pe câmp, importăm lapte și produse lactate.
În privința legumelor, procentul variază în jur de 70-78% pentru roșii, cartofi, ceapă și leguminoase boabe. La fructe, procentul în care se asigură necesarul intern de consum depășește 90% la pepeni, struguri prune, mere, cireșe și vișine, dar abia ajunge la 18% la piersici și nectarine.
Problemele au apărut după intrarea în Uniunea Europeană
Dezechilibrul este unul cronic, nu de conjunctură, avându-și originile încă de la începutul anilor 2000. În contrast cu celelalte țări din regiune, Bulgaria, Ungaria și Polonia, care se află pe excedent la acest capitol (exporturi mai mari decât importurile), România a avut în perioada 2000 – 2018 un sold negativ al comerțului exterior cu produse agroalimentare de 17,49 miliarde de euro.
De cealaltă parte, Bulgaria a avut în aceeași perioadă un excedent de 11,63 miliarde euro, Ungaria a avut exporturi mai mari decât importurile cu 41,17 miliarde euro, iar Polonia a consemnat un excedent de 64,82 miliarde euro la comerțul cu produse agroalimentare.
Foarte grav, România înregistrează deficite în relațiile comerciale directe cu țările din regiune, atunci când vine vorba de importurile și exporturile de produse agroalimentare.
România se detaşează net comparativ nu numai cu țările vecine, dar şi cu toate celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, atunci când vine vorba de deficitul cu produse alimentare.
În cazul României şi al celorlalte țări din regiune, volumul importurilor şi exporturilor a crescut continuu în ultimii douăzeci de ani. Evoluţiile au fost determinate, în principal, de lărgirea pieţei externe de desfacere şi de schimbările înregistrate în aceste ţări, ca urmare a noilor cerinţe ale procesului de aderare la Uniunea Europeană. Însă România a reușit din anul 2000 și până în prezent să realizeze doar în 2013 și 2014 excedent la comerțul cu produse agroalimentare.
Deși țara noastră este mare exportatoare de produse agricole, deficitele apar din cauza faptului că exportăm ieftin – materii prime și produse primare (animale vii, cereale, semințe de floarea soarelui) și importăm scump produse procesate, cu valoare adăugată mare, pe fondul dispariției industriei alimentare din România (fabrici de zahăr, de ulei, brutării, fabrici de mezeluri ș.a.m.d. care să transforme materiile prime în produse prelucrate, valoroase din punct de vedere economic).
Iar calculul deficitului comercial se face valoric, nu cantitativ, plecând de la valoarea produselor exportate și importate, nu de la cantitatea lor.
În același timp, producția internă s-a redus constant de-a lungul anilor, atât în cazul cărnii de vacă și de porc, cât și al legumelor. Astfel, producția de carne de porc a României s-a redus cu aproape 11% doar în 2022 față de 2021, iar producția de carne de bovine a scăzut cu peste 3%.
România a înregistrat în perioada 2013 – 2022 cel mai mare declin procentual din Uniunea Europeană în privința numărului de porci vii și al doilea la bovine.
De cealaltă parte, producţia de carne de ovine şi caprine a crescut anul trecut cu 7%, iar producţia de carne de pasăre a României a crescut cu peste 6,3% în 2022 față de 2021.
Angajamentul Guvernului de reducere a dezechilibrului
Situația după 2020 s-a păstrat, importurile de alimente și animale vii înregistrând, potrivit datelor INS, creșteri anuale de 6,1% în 2020 (concomitent cu o scădere de 9,3% a exporturilor, pe fondul pandemiei), 12,1% în 2021 (creștere a exporturilor de 46,3%, ca urmare a revenirii după pandemie) și 24,5% în 2022 (cu o creștere a exporturilor de 21,5%).
Prin urmare, deficitul comercial la categoria alimente și animale vii a fost de 2,87 miliarde euro în 2020, 1,73 miliarde euro în 2021 și 2,59 miliarde euro în 2022.
Deficitul total în importul de alimente a ajuns la 4,7 miliarde de euro în 2021 (creștere de aproape 50%), scrie Ziarul Financiar, în condițiile în care la nivelul anului 2017 dezechilibrul era de 2,6 miliarde euro. Iar 2022 a adus o adâncire și mai puternică a acestui deficit.
În aceste condiții, Premierul Nicolae Ciucă și ministrul Agriculturii Petre Daea au anunțat în februarie 2023 că se angajează ca, în circa doi ani, să aplice măsuri astfel încât deficitul balanței comerciale a României la alimente să ajungă la zero.
”Am discutat cu domnul ministru și ne-am angajat amândoi că vom stabili măsurile prin care într-o perioadă, realist vorbind, nu mai mică de 2 ani de zile, prin măsurile pe care le luăm, putem să facem ca deficitul de balanță comercială pe produse alimentare în România să o aducem la nivel zero și, de ce nu, de aci înainte să putem să creștem și România să poată să se profileze ca un important exportator nu numai de produse agricole, de materie primă, ci și de produse alimentare”, a declarat prim-ministrul Nicoale Ciucă, conform profit.ro.
Ziarul de Investigații a luat legătura cu ministrul Agriculturii Petre Daea pentru a afla care sunt măsurile concrete gândite la nivel guvernamental pentru rezolvarea acestei situații care ține deja de siguranța națională.
Principalele obiective
”Suntem ancorați în muncă și stabiliți pe traiectoria aceasta de a nivela balanța comercială, practic de a o pune în echilibru într-o perioadă de doi ani de zile, prin măsurile pe care le-am stabilit atât prin planul național strategic ca obiective care vizează acest lucru, cât și prin programele pe care le avem, susținute atât prin bugetul național, cu bani de la bugetul de stat.”, a declarat Petre Daea, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
Ministrul Agriculturii a arătat că sunt multe măsuri concrete pe care se va insista în această direcție. Ministerul Agriculturii a trimis Ziarului de Investigații o comunicare din care reiese că principalele obiective pentru echilibrarea balanței comerciale cu produse agroalimentare în anul 2023 sunt:
1.Creșterea producției interne de produse agroalimentare;
2.Stimularea producției interne de produse procesate similare celor din import;
3.Creșterea volumului de produse procesate cu valoare adăugată ridicată destinate exportului;
4.Creșterea ofertei de noi produse agroalimentare românești destinate exportului;
5.Promovarea produselor agroalimentare românești prin acțiuni de marketing (târguri, expoziții, etc.) pe terțe piețe;
6.Înființarea și dezvoltarea de rețele de comercializare a produselor autohtone;
7.Identificarea de noi piețe de desfacere prin rețeaua de atașați economici proprii ai României pentru valorificarea producției interne la export (mărirea și relocarea ei, după caz);
8.Optimizarea piețelor externe existente prin mărirea cantităților de produse exportate în scopul creșterii eficienței produselor exportate;
9.Dezvoltarea comerțului cu produse agroalimentare obținute în România prin Casa Română de Comerț Agroalimentar – UNIREA SA:
a.înființare/identificare centre de colectare- depozitare (prezervare identitate produs),
b.operaționalizarea relației directe dintre producător/procesator și comerciant (eliminare intermediari),
c.asigurarea disponibilității volumelor de produse agroalimentare necesare onorării unor contracte încheiate cu hipermarketurile, export, consum colectiv și HORECA,
d.promovarea consumului de produse românești pe piața internă și la export;
10.Asigurarea unui sistem eficace și eficient de inspecție și control atât în punctele de trecere a frontierei de stat cât și în rețeaua de comercializare a României în ceea ce privește verificarea nivelurilor de contaminanți și reziduuri pesticide, a produse neconforme/falsificate aferente produselor ce se importă în România în vederea scoaterii lor de pe piață;
11.Îmbunătățirea mecanismelor de aplicare a certificatelor de depozit;
12.Obligativitatea UAT-urilor cu mai mult de 5000 de locuitori de înființare a unor piețe volante în zilele de sâmbătă și duminică;
13.Elaborarea, în colaborare cu Ministerul Educației, a unui program educațional pentru elevi în vederea stimulării consumului de produse alimentare românești;
14.Elaborarea programului pentru reducerea exportului de semințe de floarea soarelui și creșterea producției de ulei pentru valorificarea superioară a materiei prime.
”Efectul Ucraina”
De asemenea, Ministerul Agriculturii ne-a comunicat și o serie de măsuri concrete adoptate pentru reducerea deficitului comercial cu produse agricole, ce cuprind plafonarea prețului la energia electrică, ajutoarele financiare primite de fermieri de la statul român, diverse alte măsuri de sprijin bănesc și logistic pentru operatorii din industria alimentară de procesare a cerealelor și de fabricare a uleiurilor, din industria produselor lactate, din industria fabricării preparatelor pentru hrana animalelor de fermă, din industria de fabricare a produselor de morărit și din industria de procesare a sfeclei de zahăr.
Ministerul Agriculturii a comunicat Ziarului de Investigații că: ”Balanța comercială cu produse agroalimentare pe anul 2022 a fost influențată de o serie de factori externi, și anume: condițiile climaterice nefavorabile și tranzitul de produse agricole ucrainene care au blocat în mare parte fluxurile de export ale României.
Cantitățile de cereale exportate în anul 2022 au fost mai mici decât cele din anul 2021 ca urmare a secetei, cât și în mod deosebit a faptului că portul Constanța, în perioada în care prețurile la exportul pentru cereale au fost ridicate, a fost blocat de tranzitul produselor din Ucraina și a împiedicat exportul, iar ulterior, când prețul acestora la export a scăzut (tot ca urmare a efectului Ucraina), operațiunea de export a fost ineficientă economic pentru fermieri.
Producția agricolă a fost grav afectată de prețurile mari la energie și combustibil, precum și de importurile la prețuri mărite ale îngrășămintelor, fertilizanților și pesticidelor, premixurilor și concentratelor folosite în compoziția furajelor pentru animale.
Produsele agroalimentare care nu se produc in Romania (citrice, fructe exotice, cafea, cacao, mirodenii, etc) , se mențin la un nivel ridicat reprezentând aproximativ un sfert din volumul total al importului.
Din datele INS, la 31 noiembrie 2022, se înregistrează un deficit comercial cu produse agroalimentare de 885 milioane euro reprezentând 2,9% din deficitul total pe economie”.
”Un obiectiv de importanță majoră pentru România”
Fostul ministru al Agriculturii Valeriu Tabără a declarat, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații, că i se pare salutară elaborarea unei strategii la nivel de minister de resort și de guvern pentru reducerea deficitului comercial cu produse alimentare, dar s-a declarat sceptic că rezultatele se vor vedea în doar doi ani de zile.
”Este un obiectiv de importanță majoră pentru România. Dincolo de problemele care apar în aprovizionare, costuri, prețuri și așa mai departe, deficitul alimentar este și un element foarte important de risc: Mărește riscul de țară.
S-a adâncit foarte mult acest deficit, producem mai puțin mai ales din anumite produse care sunt căutate și sunt de strictă necesitate, cum e carnea de porc. Iată că s-a mărit deficitul și pe produse lactate, dar sunt importate inclusiv produse cerealiere și altele.
Trebuia de mult făcută o analiză foarte serioasă asupra acestei chestiuni și eu m-aș bucura din suflet dacă s-ar găsi metode de rezolvare.
Mi-e greu să cred însă că în doi ani de zile se poate rezolva acest deficit, e vorba totuși de 3 miliarde de euro. Eu cred că e nevoie de 3-4 ani ca să putem ajunge pe zero (exporturile la egalitate cu importurile – n.r.) și să depășim acest element de inflexiune, ca să trecem pe plus.”, a declarat Valeriu Tabără, în eclusivitate pentru Ziarul de Investigații.
”Ne lipsește o strategie foarte clară de țară”
”Noi am fost pe plus în 2013, după ce se luaseră anumite măsuri încă din 2010, pe urmă 2011, 2012. În agricultură măsurile adoptate nu se văd imediat, trebuie să te ții de ele după ce le aplici, în așa fel încât să nu te abați pe urmă.
Este foarte îmbucurător însă că după foarte mulți ani s-a făcut o analiză și se stabilesc niște obiective în acest domeniu.
Până acum, noi nu am făcut în primul rând politica în zootehnie așa cum ar fi trebuit, să o legăm de ce înseamnă capacitatea producției vegetale.
Nu se poate să fii mare producător de porumb, de șrot, de floarea soarelui și să imporți carne de porc și produse lactate.
În al doilea rând, avem aproape cinci milioane de hectare de pășuni și fânețe naturale, și noi importăm carne de vită și produse lactate și așa mai departe.
Deci nu ne planificăm și nu ne gestionăm foarte bine activitățile în așa fel încât să satisfacem nevoile de consum ale României și nu numai, că noi putem fi exportatori de produse transformate pe piața internațională.
Ne lipsește o strategie foarte clară de țară, pe domeniul acesta agro-alimentar, care să pornească de la necesități și să țină seama de posibilitățile noastre. România este o putere agricolă, dar una cu picioare de lut, pentru că suntem singura putere agricolă de la nivelul Uniunii Europene care suntem în deficit comercial cu produse agroalimentare de nivelul pe care îl avem.
Este inadmisibil așa ceva!
Înseamnă impotență în a stabili priorități și a te ține de ele, să le poți realiza.
Noi nu putem să ne rezolvăm deficitul doar pornind de la recomandările Uniunii Europene. Trebuie să combinăm, să avem o complementaritate între ce înseamnă politici europene și politicile naționale. Dar chestiunea asta se discută de mai mult timp.
E mai ușor să depinzi de alții pentru bani și așa mai departe, în loc să pui umărul la contribuția financiară, ca să spui tu, să găsești căile tale proprii, care nu se potrivesc cu cele din Germania sau din Franța pe domeniul respectiv.
Și aici e o greșeală foarte mare, pentru că de ani de zile, cu micile excepții, nu s-au stabilit niște obiective de politică internă și, mai grav, facem o politică agricolă prin care valorificăm potențialul Românei doar în proporție de 40%.
Lăsăm deoparte sau chiar blocăm în producție sau în relațiile directe cu piața (mai ales cu piața internă) exact partea aceea care dă durabilitate sistemului agroalimentar românesc , mă refer la mica gospodărie.”, a mai spus fostul ministru.
”O problemă de siguranță națională”
”Teoretic nu mi se pare realizabil acest obiectiv, pentru că nu știu în momentul de față dacă pentru această, să-i spunem promisiune, s-a investit vreun leu. Nu poți să aduci deficitul alimentar la zero în condițiile în care nu investești sau atunci când nu ai niște politici agricole care să vină în primul rând în sprijinul producătorilor agricoli mici, până la nivel mediu, nicidecum al procesatorilor și producătorilor de talie industrială.
Pe de altă parte, ca să poți să reduci deficitul alimentar, înseamnă să imporți din ce în ce mai puțin și să ai din ce în ce mai mult produsele tale pe rafturi.
Noi azi avem 70% din alimentele de pe rafturile magazinelor comerciale provenite din import. Nu au fost luate niște măsuri care să încurajeze activitatea producătorilor români. Dau exemplu Programul Tomata:
Nu e un program rău, el ar trebui extins și la alte tipuri de legume, pentru a mări plaja de producție din punct de vedere cantitativ, pentru a mări perioada de păstrare a acestora.
Dar formele astea de sprijin nu trebuie să vină direct la producător, ci la asociație, unde să îl aduci pe producător, ca să putem obține cantități mari, de pe suprafețe mari, astfel încât să poți să duci către marile rețele comerciale.
În direcția asta ele au dreptate, că le trebuie cantitate și constanță în aprovizionare. Așa poți să determini ca pe rafturi să fie cât mai multe produse românești.
Ca să răspund direct, din punctul meu de vedere promisiunile și precizările privind reducerea deficitului alimentar la zero în cel mul doi ani nu pot fi îndeplinite.
Deficitul alimentar este în acest moment o problemă de siguranță națională.”, a declarat, în exclusivitate pentru Ziarul de Investigații, Dragoș Frumosu, Președintele SINDALIMENTA – Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară.
”Suntem dependenți de importuri”
”Am aflat și eu de curând, dintr-o declarație a fostului ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, că în 1997 ‘marele’ prim-ministru Victor Ciorbea a semnat o ordonanță prin care accepta solicitarea Băncii Mondiale, în urma unui împrumut acordat țării noastre, ca România să ia măsuri împotriva agriculturii românești:
Reducerea rezervelor de stat, care să ajungă doar pentru maximum trei săptămâni, dimpreună cu închiderea a foarte multe societăți agricole, deci niște măsuri negative pentru țara noastră.
Deci da, mâncarea și mai ales anumite alimente pot fi considerate a face parte din categoria alimentelor strategice și pot reprezenta o problemă strategică pentru România.
Există riscul ca, ținând cont de ceea ce se întâmplă acum la nivel european și mondial, în contextul scăderii cantităților, pe fondul creșterii cererii, să nu mai putem importa, iar noi suntem dependenți de importuri.
Noi importăm lapte cam 20% din nevoia procesării, importăm carne de porc în proporție de aproximativ 80% din nevoia de consum, ferească Dumnezeu să nu facă ravagii și gripa aviară și să începem să importăm carne de pasăre și ouă.
Putem să spunem deci că trebuie tras un semnal de alarmă, având în vedere că suntem dependenți într-un procent mare (vă spuneam că 70% din alimentele de pe raft sunt astăzi din import) de alimentele aduse din afara țării.
Mai mult decât atât: Politica supermarketurilor este de a se îndrepta către și a promova pe rafturi produsele alimentare ale companiilor ce produc în țările lor de proveniență. Și atunci există acest risc pentru siguranța națională, în condițiiile în care nu producem, să fie reduse cantitățile din import.”, a adăugat Dragoș Frumosu.
Amenințarea crizei alimentare
”România este astăzi o țară rurală în procent de peste 85%, până în 90%. În România există astăzi 4,5 milioane de gospodării particulare. Dacă fiecare gospodărie este capabilă să hrănească 5 persoane, imaginați-vă că din aceste gospodării, fără a produce industrial, putem hrăni 25 de milioane de români.
Deci numai din gospodăriile private, dacă ele ar fi sprijinite de statul român, am putea să ne asigurăm mâncarea.
România a distrus suprafețele cu culturi de nivel industrial. Ne mirăm că astăzi prețul la kilogramul de ceapă uscată a ajuns la opt lei în piață. Producția noastră de ceapă uscată se găsește astăzi pe 10% din suprfața pe care era cultivată acum 20-30 de ani de zile.
La sere, la fel. Avem suprafețe acoperite de sere cam de 10-15% din suprafața existentă atunci. Deci în condițiile astea este evident că punem vorbi despre siguranța națională din punct de vedere al alimentelor.
Gândiți-vă că pentru sistemul de irigații, care a fost furat bucățică cu bucățică, de pe sute de kilometri, nu a fost găsit niciun vinovat, nu s-a făcut nicio cercetare, nu s-a pus o dală în locul celor furate, nu s-a reabilitat aproape nimic.
A făcut ministrul Daea câteva reabilitări la niște stații de pompare, dar încă insuficiente. Dacă în 30 de ani în care sistemul de irigații a fost distrus de două ori, nimeni nu a răspuns și nimic nu s-a mai construit în loc, sigur că putem vorbi, ferească Dumnezeu, în orice moment, de o situație de criză din punct de vedere alimentar, neavând rezerve de stat, având suprafețe cu culturi din ce în ce mai mici, și aici mă refer la legume dar nu numai, și depinzând foarte mult de importuri de materie primă.”, arată președintele SINDALIMENTA.
”O distrugere cu bună-știință”
”Nicidecum cu ne putem gândi la reducerea la zero a deficitului alimentar. Eu cred că astea sunt povești, la fel ca și poveștile cu pensiile, cu salariile și cu alte măsuri pe care Guvernul și alianța aflată la guvernare le promit, dar nu le realizează.
Vizavi de ceea ce s-a întâmplat în agricultura românească, eu astăzi cred că a fost o distrugere cu bună-știință. Politicienii noștri – o parte dintre ei, sigur – care au condus România timp de 30 de ani au stat cu capul plecat precum ghioceii, au ascultat indicații și au acționat în consecință, distrugând.
Într-adevăr, suprafața agricolă a României putea să dea hrană, spus așa, mai direct, pentru 80 de milioane de guri. Or, noi nu suntem în stare să asigurăm hrana pentru 15 milioane, cât mai sunt în România astăzi.
S-a ajuns în această situație în absența unor măsuri care nu s-au luat ani de zile. Mai mult decât atât: S-au vândut terenuri agricole în suprafețe foarte mari. Suntem singura țară din Europa care vindem terenuri agricole străinilor.
S-a distrus sistemul de irigații și stăm de ani de zile la mila lui Dumnezeu: ba plouă foarte mult, ba e secetă. S-au distrus suprafețele cultivate și industrial și particular.
S-a împărțit terenul agricol – agricultură modernă nu se face pe suprafețe mici, mai ales dacă vorbim de cultura mare. Da, este foarte bine că s-a dat pământul înapoi proprietarilor, dar trebuia fiecărei familii să îi rămână o suprafață mică de teren pentru consumul propriu și restul să rămână în asociație. Că nu îi mai ziceam Cooperativă, nu îi mai ziceam, dar producătorii să rămână asociați, astfel încât să se poată face o agricultură modernă – fie că vorbim de cultură mare, fie că vorbim despre legume sau fructe, pentru că și livezile au fost distruse.
În industria conservelor, luăm caise și piersici din Bulgaria, ca să facem compoturi și gemuri. S-au dezvoltat în ultima perioadă câteva livezi de pruni, de meri, pe fonduri europene, dar insuficient. După ce ai distrus timp de 30 de ani, nu poți să refaci în 3-4 ani tot ce ai distrus.
Îmi pare rău să o spun: Chiar dacă producțiile până la momentul lui 1990 erau umflate, erau declarate mai mari decât se producea în realitate, cantitatea produsă la momentul respectiv asigura atât hrana populației, cât și exporturi foarte mari.
Am distrus cercetarea în agricultură. Pierzând semințele românești, următorul pas a trebuit să luăm semințe de la firme străine, pe urmă s-a constatat că nu sunt compatibile cu îngrășămintele produse în România.
A trebuit deci să cumpărăm și îngrășăminte și tratamente de la aceleași firme străine. După care am închis societățile noastre producătoare de îngrășăminte și suntem dependenți în totalitate.
Baza de semințe de legume românești, pe care cu toții o lăudăm, întrebați-l pe profesorul Vânătoru, de la institutul de cercetări de la Buzău, a dispărut din România și a fost depozitată într-o altă țară fără ca semințele să fie numerotate și înregistrate, prin urmare s-a pierdut.
Iar semințe românești pentru legume dacă mai pot fi găsite acum prin unele gospodării ale unor oameni care nu au renunțat la ele. Se chinuie profesorul Vânătoru să refacă acum baza de semințe, dar este foarte greu.
Distrugerea cercetării din agricultură a fost o măsură cumplită, care a dus la o crimă la adresa agriculturii românești.”, a spus în încheiere Dragoș Frumosu.
