Sindicaliştii Cartel Alfa au anunțat că susţin introducerea taxei de solidaritate de 1% din cifra de afaceri a companiilor mari, mai mult, solicită noi discuţii pe tema taxării progresive a veniturilor şi averilor. În opinia acestora, „taxa de solidaritate reprezintă modalitatea prin care mediul de afaceri profitabil, care beneficiază de pe urma unei forţe de muncă competitive, dar plătite puţin, îşi poate arăta solidaritatea faţă de situaţia dezolantă din România”. Asta chiar dacă tocmai aceste afaceri au fost cele care au ținut „pe picioare” economia românească, în plină pandemie.
„Tot auzim despre creşterea economică pe care o înregistrează România, însă distribuţia acestei creşteri nu se face în favoarea lucrătorilor. 50-51% merge către capital (angajatori), şi doar 40-41% către lucrători, deşi Europa are în medie o distribuţie inversă: 50-51% la lucrători şi 40-41% pentru capital (angajatori). Taxa de 1% nu va afecta magazinul de la colţul blocului şi nici buticul pantofarului din piaţă. Taxa de solidaritate reprezintă modalitatea prin care mediul de afaceri profitabil, care beneficiază de pe urma unei forţe de muncă competitive, dar plătite puţin, îşi poate arăta solidaritatea faţă de situaţia dezolantă din România. Mai ales că avem atâtea exemple în care mari business-uri multinaţionale, cu cifre de afaceri enorme, declară un profit infim sau chiar negativ, uneori cu un număr de lucrători mic (50-80 salariaţi)”, se arată într-un comunicat dat publicităţii joi de CNS Cartel ALFA, transmite Money.ro.
Sindicaliştii au dat exemplul unor firme care se ocupă cu exportul de cereale, și care în ultimii 15 ani înregistrează cifre de afaceri de miliarde de lei dar raportează pierderi sau profituri foarte mici.
„Nu le cere nimeni să plece, dar în acelaşi timp, este momentul să înceteze speculaţiile, cu atât mai mult cu cât problema taxării este discutată serios la nivel internaţional, cu propuneri de măsuri care să reducă evaziunea”, se mai arată în comunicatul Cartel Alfa.
O taxă cu două tăișuri
De partea cealaltă, investitorii consideră că o astfel e supra-taxare va avea repercursiuni tot asupra clientului final. „Orice taxă, ca orice alt cost, nu poate fi recuperată decât din prețul de vânzare al produselor fabricate și comercializate. Prin urmare, logic, această taxa va fi recuperată de la consumatori sau de la clienți, depinde de relația de business pe care aceste companii le au cu clienții lor”, a declarat la Digi 24 consultantul fiscal Dan Schwartz.
Acesta se întrebă, retoric, de ce trebuie să fie solidare doar 300 de entități, câte sunt peste nivelul de 100 de milioane de euro pe an. „De ce să nu fie toate? Apoi, se pune întrebarea: solidari cu cine? Din moment ce plătesc la buget cele mai mari sume, nu văd de ce aceste companii ar trebui să plătească o sumă în plus”, a precizat Dan Schwartz.
Florin Cîțu, fost premier și ministru al Finanțelor, a criticat această taxă și consideră că nu este un comportament normal din partea statului să penalizeze aceste companii. „În perioada aceasta de criză, aceste companii pe care noi vrem să le penalizăm prin această taxă au dat bani și în avans pentru ca noi să avem bani la buget. Au fost companii care au plătit înainte ca să avem bani la buget”, a spus Florin Cîțu.
Liderul social democraților, Marcel Ciolacu face un pas în spate și afirmă că „avem în continuare această discuție, stați să vedem cifrele bugetare, dar noi am prins în programul de guvernare foarte clar că vom vorbi anul viitor dacă se impun noi taxe sau nu”. Mai mult, Ciolacu a precizat că „orice taxă care hotărăște coaliția să fie prinsă și modificat Codul fiscal are un termen de șase luni până intră în vigoare, conform legii”.
Grindeanu, despre taxa pe lux: “Tot ce se vorbește la televizor sunt povești”
