Pe de o parte, Guvernul României investește sume importante pentru dezvoltarea zonei Galați-Brăila, „a doua aglomerare urbană după București”. Distanța dintre cele două orașe, de 15 km și faptul că împreună cu localitățile din jur au 600.000 de locuitori, justifică investițiile în construirea podului peste Dunăre, a patru drumuri expres care să lege zona de restul țării și chiar a unui aeroport.
Dar în timp ce investește pentru a pune în valoare „a doua aglomerare urbană”, același Guvern al României ducea un război în instanță pentru desființarea zonei metropolitane care va uni Galațiul și Brăila pentru a forma concret „a doua aglomerare urbană”. Practic, Guvernul României a ajuns să se lupte în instanță cu Guvernul României, pentru că prin războiul în instanță se voia anularea unor prevederi ale HG 512/2002 ale Guvernului României, prin care era alocată o suprafață de 1.000 ha pentru înființarea Zonei Metropolitane Galați-Brăila.
În septembrie 2017, Guvernul României și-a asumat printr-un Memorandum, un exces de patriotism local, o inițiativă a unui grup din Brăila, care a numit zona metropolitană „Cartierul Șireteniei” și timp de 5 ani juriștii de la Palatul Victoria s-au luptat prin instanțe pentru desființarea zonei metropolitane.
Desant ministerial pentru investițiile din „zona Galați – Brăila, a doua aglomerare urbană din România”
Pe 20 mai, zona Galați-Brăila a fost luată cu asalt de o „delegație” a Guvernului României, formată din ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, ministrul Economiei, Florin Spătaru, ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. A fost un mesaj clar că la Palatul Victoria este percepută importanța zonei, care va fi pusă în valoare cu susținerea Guvernului.
„Zona Galați – Brăila este a doua aglomerare urbană din România, după București, de aceea în această zonă este nevoie de investiții și acest lucru îl vom face. De când sunt ministru, de 5-6 luni, asta este a cincea vizită a mea, fie la Galați, fie la Brăila și voi continua să vin, pentru că avem multe investiții, unele în derulare și altele care vor începe în perioada imediat următoare. Trebuie să demarăm proiecte pentru a ajuta mediul de afaceri şi să contribuim la schimbarea hărţii economico-sociale a întregii regiuni”, a declarat ministrul Transporturilor, care a trecut în revistă investițiile derulate în zonă.
Cel mai important proiect este cel al Podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, în valoare de 400 milioane euro, cel mai important proiect de infrastructură dezvoltat în România după 1990. După ani de izolare a zonei de restul țării, acum este în construcție drumul expres Galați-Brăila și sunt în derulare proiectele drumurilor expres de la Galați-Brăila spre Buzău și Focșani. Este în lucru și centura ocolitoare a Galațiului, singurul proiect de infrastructură finanțat numai de la bugetul Ministerului Transporturilor. O asociere a județelor Galați, Brăila, Ialomița și Călărași, a semnat recent cu CNAIR un Protocol de Colaborare pentru realizarea drumului expres Galați – Brăila – Slobozia – Drajna – Autostrada A2. La aceste proiecte se adaugă cel al Aeroportului Galați-Brăila: „Se mișcă lucrurile și spre ceea ce este foarte necesar în această zonă, un aeroport. Poate pentru unii este un proiect care ţine aşa, de SF, dar să ştiţi că nu ţine”, a spus Grindeanu.
În timp ce aproba investițiile, Guvernul României se războia instanță pentru desființarea Zonei Metropolitane Galați-Brăila
Exact în perioada în care ministrul Transporturilor făcea aceste declarații la Galați, la București, Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunța în procesul în care Guvernul solicita desființarea Zonei Metropolitane Galați-Brăila. În declarații, Guvernul susține dezvoltarea zonei, în instanță cerea desființarea ei.
În 2017, Guvernul României a deschis acțiune în instanță la Tribunalul București, solicitând Primăriei Galați să renunțe la 655 ha din cele 1.000 ha pe care le primise în proprietate pentru dezvoltarea Zonei Metropolitane care ar urma să unească Galațiul și Brăila, despărțite de numai 15 km. Povestea a început în 2002, când Guvernul Năstase a aprobat HG 512, privind „transferul unui teren în suprafaţa de 1.000 ha, situat în judeţul Brăila, din proprietatea privată a statului şi din administrarea Agenţiei Domeniilor Statului în proprietatea publică a municipiului Galaţi şi în administrarea Consiliului Local al Municipiului Galaţi, pentru construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale”.
Cele 1.000 de hectare de „construcţii de locuinţe şi utilităţi sociale” ar fi trebuit să devină noul cartier de blocuri, case, școli, biserici, hypermarketuri, sedii bancare, terenuri de sport, etc., care să unească Galațiul și Brăila. Ideea nu era nouă. Se mai gândise la unirea celor două orașe și Regele Carol I.
În 2002, Guvernul Năstase a lansat proiectul cartierului care să unească Galațiul și Brăila mizând pe impactul său electoral. Liderul PSD Galați, Dan Nica, ministru al Comunicațiilor, i-a sugerat premierului Adrian Năstase că acesta ar fi atu-ul câștigării alegerilor la Galați și Brăila. Construirea câtorva blocuri ANL și atribuirea la mii de familii din Galați și Brăila a unor loturi de teren pentru construirea de locuințe ar fi trebuit să garanteze victoria PSD și a lui Adrian Năstase la alegerile din 2004. Dar după ce a primit cele 1.000 ha, Primăria Galați nu a construit nici un bloc ANL, nu a atribuit nicio vatră de casă, iar PSD și Năstase au pierdut alegerile. În anii care au urmat au fost construite 16 blocuri ANL, care ocupă doar vreo 50 de hectare. Restul de 950 ha este teren arabil.
În dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului București, Guvernul României a cerut ca instanța să oblige municipiul Galați să restituie o suprafață de 655 ha din mia de hectare primită în 2002.
Acțiunea în instanță a Guvernului României, bazată pe declarația de război „Cartierul Șireteniei, un prejudiciu istoric”!
Evident, se pun mai multe întrebări în legătură cu acțiunea Guvernului împotriva Primăriei Galați. În primul rând, de ce după 15 ani de la aprobarea HG 512 Guvernul României a deschis acțiune în instanță pentru a recupera 655 ha din cele 1.000 ha? De ce Guvernul nu a recurs la varianta mai simplă, a modificării HG 512/2002? De ce a cerut ca Primăria Galați să restituie la ADS numai 655 ha din cele 950 ha pe care nu sunt construcții?
Acțiunea în instanță a Guvernului a avut la bază un episod de patriotism local, din serialul războiului dintre Brăila și Galați. În iunie 2017, când liderul PSD Brăila, Mihai Tudose, a devenit prim-ministru, politicienii din Brăila și-au spus că este momentul oportun pentru revendicarea terenurilor din județul Brăila trecute în proprietatea Primăriei Galați. Era un demers dificil pentru cei de la PSD, dar au preluat inițiativa consilierii PNL din Consiliul Județean (CJ) Brăila, care au propus un proiect de hotărâre prin care cereau preluarea a 950 ha din cele 1.000 ha, întrucât municipiul Galați nu a respectat destinația transferului de teren prin HG 512/2002, construirea de locuințe, închiriind terenurile unor firme care fac agricultură. Nu făceau obiectul „revendicării” 47 ha pe care au fost construite cele 16 blocuri ANL. Expunerea de motive a acelei inițiative era intitulată „Cartierul Şireteniei, recuperarea unui prejudiciu istoric”!
În baza hotărârii CJ Brăila, pe 13 septembrie 2017, Guvernul condus de Mihai Tudose a aprobat un „Memorandum cu tema: Transmiterea unei cereri către Consiliul Local al Municipiului Galaţi în scopul adoptării de către acesta a unei hotărâri privind trecerea unui teren din domeniul public al municipiului Galaţi în domeniul public al statului”. Practic, Guvernul desființa proiectul Zonei Metropolitane Galați-Brăila, pentru că dispărea terenul pe care să fie construită.
Guvernul și Statul Român au pierdut războiul cu Primăria Galați prin sentință definitivă a „Înaltei Curți”
După aprobarea Memorandumului, Guvernul condus de Mihai Tudose a deschis o acțiune în instanță la Tribunalul București împotriva Primăriei și Consiliului Municipal Galați, prin care cerea restituirea terenurilor. În martie 2018, Tribunalul București și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel București. În mai 2018, a devenit parte în proces și Statul Român, care, prin Ministerul Finanțelor, s-a alăturat Guvernului României.
Prin acțiunea în instanță, Guvernul cerea Primăriei și Consiliului Municipal Galați să restituie numai 655 din cele 950 ha de teren. Explicația era că cele 655 ha sunt suprafața pe care Primăria Galați o închiriază anual firmelor care fac agricultură, alte 300 ha, care sunt date în arendă, nefăcând obiectul procesului. Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD) a explicat că Primăria Galați a fost obligată de Curtea de Conturi să închirieze cele 655 de hectare pentru valorificarea terenului aflat în proprietatea sa. Dacă nu o făcea, lăsând terenul de pârloagă, Curtea de Conturi ar fi constatat prejudicii în administrare și s-ar fi ajuns la plata daunelor.
La Curtea de Apel București dosarul 44707/3/2017 a fost tergiversat printr-o succesiune de termene amânate pentru depunerile de probe și înscrisuri. Instanța s-a pronunțat pe 27 noiembrie 2019, când de la Palatul Victoria plecase și Guvernul Dăncilă, nu numai Guvernul Tudose.
„Instanța respingere cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. Obligă reclamantul (Guvernul României – n red) la plata către pârâţi a sumei de 5.232 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată acordate parţial (cheltuieli cazare, transport)”, se spune în decizia nr 2.565/27.11.2019 a Curții de Apel București.
După jumătate de an, pe 15 aprilie 2020, Guvernul Orban a făcut recurs și dosarul nr 44707/3/2017 a ajuns la instanța de contencios a Înaltei Curți de Casație și Justiție. După alte trei amânări, „Înalta Curte” s-a pronunțat pe data de 17 mai 2022: „Instanța respinge recursurile formulate de reclamantul Guvernul României și intervenientul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor”, se spune în sentința nr 2.272/17.05.2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În timp ce magistrații de la „Înalta Curte” respingeau acțiunea Guvernului în procesul împotriva Primăriei și Consiliului Muncipal Galați, deci împotriva Municipiului Galați, o parte din Guvernul României, adică miniștrii Grindeanu, Spătaru, Chesnoiu și Boloș, se aflau la Galați, pentru a da asigurări că Guvernul investește în dezvoltarea zonei Galați-Brăila, „a doua aglomerare urbană”.
Ideea unirii celor două orașe a fost unul din proiectele Regelui Carol I
Unirea celor două orașe nu este o idee nouă. În timpul domniei sale, Regele Carol I a vizitat de peste zece ori Galațiul și Brăila și unul din planurile sale era unirea celor două orașe-port la Dunăre, care erau printre cele mai prospere din țară.
Ideea Regelui Carol I a fost reluată în 1999 de Laurențiu Ulici, care era președintele Uniunii Scriitorilor și senator UFD de Brăila. La inițiativa sa a reacționat și președintele CJ Brăila, Aurel Simionescu (PDSR) și CJ Brăila a elaborat un plan al „Megapolisului” Brăila-Galați. Laurențiu Ulici găsise și un grup financiar din Canada interesat să investească un miliard de dolari. Investiția s-a blocat la Guvern, deoarece canadienii n-au înțeles „apropourile” unuia din consilierii premierului de atunci, care aștepta un comision.
Unirea Galațiului cu Brăila, ratată din cauza orgoliilor politicienilor
Rivalitatea dintre cele două orașe este doar la nivelul politicienilor. Oamenii simpli nu au astfel de probleme, fac shoppping sau merg la distracție în orașul vecin, unii au locuri de muncă în orașul vecin, alții își cumpără locuințe în orașul vecin. Când intervin politicienii, lucrurile se complică.
În 2007, la 5 ani de la alocarea de către Guvern a celor 1.000 de hectare pentru construirea Zonei Metropolitane Galați-Brăila, începuse construirea primelor blocuri ANL. Rivalitatea era de domeniul trecutului și avantajul era că cele două orașe unite pot constitui un pol de creștere, care să atragă investiții. În februarie 2007, primarii Galațiului și Brăilei și președinții celor două consilii județene s-au întâlnit la Prefectura Galați și au semnat un document prin care stabileau că trebuie să continue dezvoltarea zonei. Dar s-a produs un nou derapaj, pentru că discuțiile s-au blocat la stabilirea numelui Zonei Metropolitane: oficialii brăileni, dintre care cel mai vocal era baronul de Brăila, Gh Bunea Stancu, insistau să fie „Brăila-Galați”, pentru că cele 1.000 ha sunt în județul Brăila, iar gălățenii insistatu să fie „Galați-Brăila”, pentru că cele 1.000 ha sunt în proprietatea Galațiului.
În 2012, arhiepiscopul Dunării de Jos, ÎPS Casian, a încercat o reconciliere a divergențelor dintre conducătorii celor două județe care compun Arhiepiscopia Dunării de Jos. Întâlnirea mediată de ÎPS Casian s-a finalizat cu semnarea unui Protocol de înființare a Zonei Metropolitane Galați-Brăila. În iunie 2012 a fost înființată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Zona Metropolitană Dunărea de Jos”, în care sunt asociate municipiile Galaţi şi Brăila, CJ Galați și CJ Brăila, precum şi alte 50 de localităţi din judeţele Galaţi, Brăila şi chiar câteva localități din județul Tulcea.
În 2013 urma să se treacă la constituirea oficială a Zonei Metropolitane Galați-Brăila, dar încă mai existau unele disensiuni între pesediști. Liderii PSD Brăila, conduși de Bunea Stancu, nu îi puteau ierta președintelui PSD Galați, Dan Nica, faptul că le „furase” cele 1.000 de hectare. Așa că discuțiile s-au purtat între primarul de atunci al Galațiului, Marius Stan (PNL, UNPR) și președintele de atunci al CJ Brăila, Gh Bunea Stancu (PSD). Discuțiile s-au blocat din nou, pentru că Bunea Stancu insista ca sediul Zonei Metropolitane să fie la Brăila, pe strada Buzăului nr 3, unde deja amenajase un sediu. Gălățenii nu au fost de acord, pentru că fondurile trebuiau atrase prin Primăria Galați, care era proprietara terenului de o mie de hectare.
După alegerile din 2016, noii primari și președinți CJ din Galați și Brăila au avut 2-3 tentative de reluare a discuțiilor despre Zona Metropolitană, dar n-au ajuns la niciun rezultat și acum colaborează la alte proiecte comune, cele patru drumuri expres care să scoată zona din izolarea de restul țării și Aeroportul Galați-Brăila.
„Războiul Brăila-Galați” a fost declanșat în 1950 de Gheorghiu Dej și „restartat” în 2002 de Adrian Năstase
Nu e prima rivalitate dintre două orașe învecinate, dar intensitatea cu care se duc ostilitățile, până la implicarea Guvernului, este cel puțin inedită. Resentimentele brăilenilor față de gălățeni datează din perioada comunistă. În 1950, guvernul comunist condus de Petru Groza desființa cele 58 de județe în care era organizată administrativ România în perioada interbelică înființând „regiunile”, printre care și Regiunea Galați care, cu sediul la Galați, care includea și fostul județ Brăila. La supremația Galațiului asupra Brăilei a avut un cuvânt greu de spus liderul comunist de la vremea aceea, Gheorghe Gheorghiu Dej, care în tinerețe a lucrat ca electrician la Atelierele CFR din Galați, iar în 1926, s-a căsătorit la Galați cu Maria Stere, fiica unui sifonar din oraș.
În 1952 și 1960 au mai fost două reorganizări, dar n-au adus schimbări notabile și după reorganizarea administrativă din 1960 situația a rămas la fel, cu „Raionul Brăila”, în „Regiunea Galați”. La Brăila au fost chiar și mici proteste de stradă, dar comuniștii se pricepeau de minune să pună batista pe țambal. Situația s-a rezolvat în 1968, când Ceaușescu a reînființat județele și odată cu județul său natal, județul Olt, a reapărut și județul Brăila.
Tensiunile au fost „restartate” în 2002, când Guvernul Năstase a „rupt” cele 1.000 de hectare din teritoriul Brăilei, pentru a le trece în proprietatea Galațiului, iar liderii PSD Brăila nu sunt dispuși să uite că liderii PSD Galați le-au luat cele 1.000 ha fără să le spună un cuvânt. Liderii PSD Brăila nu-l iartă nici pe Adrian Năstase, pentru că nu i-a consultat înainte să îi dea ordin ministrului de atunci al Administrației, celebrul Octav Cozmâncă, să întocmească HG 512 prin care erau transferate în proprietatea Galațiului cele 1.000 de hectare din județul Brăila.
Deocamdată, pe cele 1.000 de hectare se află numai cele 16 blocuri ANL, locuite de vreo 250 de familii care au probleme și la deschiderea unui cont bancar din cauza adresei derutante: strada „x”, orașul Galați, județul Brăila!?
