Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în primele trei luni ale anului 2022, Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut cu 5,2%, comparativ cu trimestrul IV de anul trecut.
De asemenea, față de același trimestru din 2021, PIB a înregistrat o creștere cu 6,5% atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier.
Totodată, la creșterea PIB-ului a contribuit informațiile și comunicațiile, (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB.
În zona euro, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere de 0,6% în primul trimestru al acestui an
De asemenea, activităţile de spectacole, culturale şi recreative, reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (0,2%) au avut o pondere de 2,6% la formarea PIB, impozitele nete pe produs (0,4%) având o pondere de 9,4%.
Cu toate acestea, o contribuție negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria, cu 0,1% și care a înregistrat o scădere a volului de activitate cu 0,3%.
Reamintim că PIB-ul Uniunii Europene a înregistrat o creștere de 0,7% în primele trei luni ale anului 2022, Irlanda și România favând cel mai semnificativ avans, informează Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
De asemenea, în primul trimestru al acestui an, PIB-ul din zona euro a înregistrat o creștere de 0,6%, iar în aceeași perioadă, PIB al SUA a scăzut cu 0,4%.
În trimestrul patru din 2021, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene şi al zonei euro a crescut cu 0,5% şi, respectiv, cu 0,2%, comparativ cu precedentele trei luni.
Pentru 2023, Banca Mondială prognozează o expansiune de 3,7% a PIB-ului României, faţă de un avans de 3,8% previzionat în ianuarie, iar pentru 2024 o creştere de 3,9%, informează Economica.net.
Fostul lider PNL, Florin Cîțu, a declarat, în urmă cu o zi, că Executivul condus de Nicolae Ciucă nu vine cu o strategie pentru a contracara „ceea ce pare că urmează, o criză economică majoră.
„Aici am eu îngrijorări, pentru că nu văd decât măsuri care duc la creşteri de cheltuieli, ceea ce în faţa unei crize destabilizează. Nu văd altă variantă, dacă mergem în această direcţie şi dacă se adeveresc aceste scenarii negative cu criza, decât, la un moment dat, să fie introduse taxe”, a declarat Florin Cîțu, potrivit Digi24.
Citește și articolul: Isărescu crede că prognozele indică o creştere economică de 4,5% pe an, în următorii doi ani
