România este „foarte întârziată” în ceea ce priveşte accesarea de fonduri europene, a avertizat europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european. Corina Creţu consideră că este „absolut vital” ca România să îndeplinească angajamentele asumate pentru a accesa fonduri europene. Ea a dat exemplul Spaniei şi Franţei, care au atras miliarde de euro atât din PNRR, cât şi din exerciţiul financiar 2021-2027. Potrivit europarlamentarului Corina Creţu, sunt 29 de miliarde de euro prin PNRR, este o alocaţie de peste 30 de miliarde de euro pentru 2021-2027 (…) dar încă România nu a început să implementeze 2021-2027, nu are încheiate acordurile de parteneriat.
Corina Creţu: Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică
„Acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă, cumva, o şansă istorică pentru că vine în plus faţă de alocaţiile pe care România oricum le avea ca membră a Uniunii Europene, care sunt de peste 30 de miliarde de euro. Cu ambele programe, România este foarte întârziată, inclusiv în ceea ce priveşte absorbţia 2014-2020. Acuma cu România domnului Boloş poate că se va accelera, pentru că suntem foarte întârziaţi. Spania şi Franţa au atras deja miliarde de euro atât din PNRR cât şi din 2021-2027, au încheiat primele jaloane în schimb România va trimite prima cerere de plată de-abia în luna mai”, a afirmat europarlamentarul Corina Creţu.
Europarlamentarul european spune că în perioada în care deţinea această funcţie a constatat „lipsa proiectelor mature” dezvoltate de România pentru a accesa bani europeni. Corina Creţu este convinsă că România se confruntă şi în prezent cu această problemă, ea vorbind despre „ideea de a face întotdeauna proiecte mici, doar pentru a mulţumi toţi primarii, fără o viziune de dezvoltare de ansamblu pentru România”.
„În 2019, când am plecat eu din funcţia de comisar, aprobasem toate proiectele pe care România le depusese. Am aşteptat proiectele spitalelor regionale, au fost depuse după ce am plecat eu. Nici acuma nu e depusă cerere de finanţare pentru niciuna din autostrăzi, autostrada Moldova sau Unirii, este vorba de Târgu Mureş-Iaşi – Ungheni. Deci nu sunt depuse cereri de finanţare, e adevărat că am înţeles că se lucrează şi după aceea urmează să fie depuse cererile. În mod normal, se face invers: întâi se cere acordul – am avut un caz din acesta pe tronsonul Sibiu-Piteşti unde Comisia nu a aprobat studiul de mediu şi pe acel tronson nu a putut lua bani europeni, deci s-a finanţat din bugetul naţional pentru că acel tronson nu a fost finanţat. Deci practic România nu a fost pregătită să absoarbă atât de mulţi bani europeni ca alte ţări”, a adăugat Corina Creţu.
