Fotbalul românesc a ajuns pe rolul instanțelor de judecată penale, deși ar fi trebuit să rămână o plăcere și un brand pentru țară. Sunt acuzații de dare de mită, luare de mită, spălare de bani, bancrută frauduloasă în cazul unor echipe, cluburi care țineau suporterii cu sufletul la gură.
În ciuda tuturor finanțărilor, sponsorizărilor, unele echipe au fost dărâmate la propriu. Suporterii s-au arătat dezamăgiți de felul în care oamenii de afaceri, patroni de cluburi sportive, se folosesc de minge pentru a umple „golurile” din conturile lor bancare.
Cazul Dinamo. Ionuț Negoiță vrea bani de la club, dar așteaptă să afle dacă merge la penitenciar pentru jefuirea acestui club
La acest moment, clubul Dinamo se află în insolvență. Datoriile sunt estimate la peste șase milioane de euro. „Câinii” au mai trecut prin astfel de momente dificile. În 2014, fostul patron al clubului, Ionuț Negoiță, reușea această „performanță”. Clubul înregistra datorii de peste 10 milioane de euro. Ulterior, insolvența s-a încheiat, chiar mai devreme decât planul de organizare era estimat. Însă, procurorii au intrat pe fir și au ajuns la concluzia că, Ionuț Negoiță, ajutat de un avocat și de firma de insolvență ZRP INSOLVENCY SPRL, a ascuns bunuri ale clubului pentru a nu achita toate datoriile clubului către stat și alte persoane juridice, fizice. Sunt judecați pentru bancrută frauduloasă, iar următorul termen este programat la data de 22. 01. 2022.
Cum se „spălau banii” la Dinamo. Mecanismul, explicat de procurori
În cadrul procedurii de insolvenţă, la data de 22 octombrie 2014, în momentul în care a semnat planul de reorganizare şi a făcut prezentarea şi evaluarea activelor aflate în patrimoniul societăţii Dinamo 1948 SA, Valentin Cristian Gheorghiţă a omis (a ascuns) o parte din activele acestei societăţi, cu o valoare contabilă netă de 16.863.011 lei şi o valoare reală de 5.179.032 lei, formate din stocuri în valoare de 504.158 lei, creanţe în valoare de 4.449.796 lei şi disponibilităţi băneşti existente în casierie şi conturi la bănci în cuantum de 225.078 lei, în scopul reducerii frauduloase a creanţelor bugetare.
Ionuț Negoiță, acuzat că a fraudat statul român și a scos ilegal bani din conturile clubului Dinamo
Pentru aprobarea şi implementarea frauduloasă a planului de reorganizare, întocmit în fals, Valentin Cristian Gheorghiţă(n.r avocat) a beneficiat de sprijinul lui Ionuţ Negoiţă, care, la data de 17.11.2014, în scopul de a frauda bugetul de stat, respectiv pentru a reduce în mod fraudulos creanţele bugetare, a votat atât direct, cât şi indirect (prin intermediul societăţilor pe care le controla) pentru aprobarea planului de reorganizare propus de administratorul special, cunoscând că în acest plan nu erau cuprinse active cu o valoare contabilă netă de 16.863.011 lei şi o valoare reală de 5.179.032 lei.
Clubul a ajuns, teoretic, la mâna suporterilor. Devii „acționar” cu un leu, însă(…) unde se duc banii?
La masa credală(n.r procedura de recuperare a datoriilor), sunt înscrise și firme deținute de fostul finanțator, Ionuț Negoiță. Mai exact, procurorii spun că are de dat bani înapoi la stat, iar pe de altă parte, el vrea să-și recupereze serviciile oferite clubului Dinamo. Există o legătură logico-juridică între cele două cauze, însă recuperarea unor datorii, chiar și după instrăinărarea clubului către spaniolul Pablo Cortacero, nu îl pot absolvi de răspundere penală. Negoiță este acuzat că a „tras” de conturile clubului și a semnat în fals un plan de reorganizare al clubului Dinamo, pe vremea când era patron.
Ionuț Negoiță: „Sunt dezamăgit că unii spun neadevăruri. Datoriile sunt de 1,8 milioane, de fapt(…)
În octombrie 2019, omul de afaceri Ionuț Negoiță anunța că nu mai poate să susțină financiar clubul. Astfel, a dat mână liberă suporterilor. Oricine se declară „câine până la moarte” putea deveni un acționar. Chiar și cu un leu. Acest lucru s-a întâmplat. Astfel, a apărut Asociația „Peluza Cătălin Hîldan” și Programul „Doar Dinamo București”. Ionuț Negoiță respinge acuzațiile procurorilor și spune că datoriile clubului au fost, de fapt, mult mai mici.
„Eu am făcut o scrisoare deschisă, unde sunt detaliate. Datoriile sunt 1,8 milioane de euro, doar o parte din ele sunt scadente. Practic să fie foarte clar, că am tot văzut, auzit, sunt dezamăgit că unii spun neadevăruri, aberații, ceea ce nu este în regula. Daca datoriile sunt 1,8 milioane, discutam de un club de fotbal, toate datele sunt și pe site-ul Ministerul de Finanțe, sunt deschis că aproape oricine să aibă acces la ele, pentru o mai buna informare.”, a explicat Negoiță.
Și(…) iar sunt vremuri grele la Dinamo! Rednic, out. Salarii restante
Suporterii din toată țara au devenit acționari la Dinamo. S-au înscris pe platforma www.programddb.ro și au cotizat on-line, după posibilități. Astfel, echipa a mers mai departe, mai mult „pe burtă”, având în vedere rezultatele slabe din Liga 1. Inițiatorii programului de susținere financiară spun, însă, că doar suporterii au ținut echipa în viață, cu bani de salarii și alte cheltuieli de funcționare.
Ziarul de Investigații a insistat să discute punctual cu oficialii Asociației „Peluza Cătălin Hîldan”, însă(…) purtătorul de cuvânt, Daniel Șendre, nu a răspuns sub nicio formă, deși a fost informat despre demersul nostru.
De asemenea, firmei care se ocupă de insolvența clubului Dinamo,RTZ & PARTNERS i s-a solicitat în scris informații, însă reprezentanții acesteia nu au răspuns.
Orice persoană cu minime cunoștințe de PR(n.r relații publice)știe că „a comunica doar prin rețele -proprii” nu oferă credibilitatea scontată.
Iată ce au afișat cei care administrează pagina de Facebook, înainte de Crăciun:
„Programul DDB nu este implicat în conducerea clubului! DDB nu deține nici o funcție la Dinamo! Acțiunile DDB pe parte administrativă s-au oprit în momentul în care am adus profesioniști în funcții de conducere. DDB a fost forțat să intervină în acest sens în sezonul trecut, când împreună am reușit să scoatem clubul din mâinile lui Cortacero & CO, oameni care au acționat întocmai unui grup infracțional organizat împotriva lui Dinamo.
De asemenea, DDB a trebuit să intervină inclusiv pe parte sportivă, atunci când echipa a rămas fără antrenor. Din fericire, am depășit cu bine acel moment, aducerea lui Dușan Uhrin dovedindu-se providențială.Din momentul venirii echipei Zăvăleanu – Mureșan însă, deciziile administrative și sportive le aparțin. Rolul DDB a rămas acela de a susține financiar clubul și sub orice altă formă posibilă, strict!Nu DDB l-a demis pe Mircea Rednic! Nu DDB l-a adus pe Flavius Stoican!”, mesajul este semnat de „echipa DDB”. Însă, cine face parte din echipa DDB și de ce nu-și asumă acuzațiile de „grup infracțional organizat” pe care le lansează(?)
Mesajul afișat de „Echipa DDB”
Scandal mare și la UTA Arad. Procurorii au stricat „blatul”
Trei oficiali ai clubului UTA Arad au fost trimiși în judecată de DNA. Este vorba despre Claudiu Drăgan (director de competiții) și Decebal Grădinaru (director general), Ionuț Gavrilescu.
Ei sunt acuzați de mai multe infracțiuni de dare de mită. Mai exact, cei trei au cerut 80 000 de lei de la jucătorii unor echipe din Brăila și Suceava, pentru a le ajuta să promoveze în Liga 1. Pentru ca acest lucru să fie posibil, ar fi trebuit ca UTA Arad să încheie meciurile la egalitate sau să câștige partida cu o echipă rivală, Sepsi Sfântu Gheorghe. Dosarul este pe rol, la acest moment, la Tribunalul Suceava.
„Ne dezicem de orice faptă de coprupție. Știm că suporterii sunt dezamăgiți, dar există prezumția de nevinovăție”, au scris oficialii echipei UTA Arad, imediat după acuzațiile DNA. Procurorii au respins toate apărările preliminare formulate de inculpați, iar rechizitoriul a fost validat de instanță(foto)
Dunărea Călărași: din Liga 1(…) la burți lipite de foame. Anamaria Prodan, despre președintele clubului: „Să-i fie rușine!”
Florin Brișan, fostul președinte al clubului „Dunărea Călărași”, este judecat, în prezent, pentru delapidare. Echipa Dunărea Călărași a fost în Liga 1 pe vremea când era antrenată de Dan Alexa. Anamaria Prodan, agent FIFA, a făcut mai multe transferuri de jucători, însă, a menționat, în premieră pentru Ziarul de Investigații, că nu a încasat niciun leu de la acest club. Mai mult, a rămas cu un gust amar să afle din conținutul stenogramelor DNA cum era înjurată de președintele Clubului, Florin Brișan.
„Să-i fie rusine dacă a vorbit urât despre mine! Eu i-am ajutat cu tot. Cu bilete de avion, pentru că nu aveau, ori de câte ori au apelat la mine. Nu am încasat niciun leu. Era firesc să am contracte, pentru că sunt agent. Dacă aș pune pe masă să cer legal toți banii, Dunărea Călărași nu ar mai exista. Dar, eu nu fac rău oamenilor. Poate a avut probleme cu afacerile, cu mașinile, pentru că acolo se văita Brișan că nu merge treaba”, ne-a declarat AnaMaria Prodan.
Unii dintre foștii oficiali ai clubului au emis o altă ipoteză. Brișan ar fi fost doar „omul de paie”, adevăratul „gropar” al unei echipe care începuse să facă performanță ar fi fost cel mai bogat om din regiunea Sud-Muntenia, președinte al Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță.
„Nu s-a dorit nimic! Iliuță nu a vrut să dea bani de salarii și nu doar mie, tuturor! La Dunărea Călărași, randamentul s-a văzut chiar și cu burta goală. Cu burta goală au ajuns să joace la baraj pentru Liga1”, ne-a declarat fostul internațional al României, Ionel Ganea, cel care s-a ocupat de antrenamentele călărășenilor.
De ce ajung cluburile de fotbal în insolvență, faliment. Legi incomplete
Legislația din România „dă mână liberă” patronilor de club, persoanele fizice sau juridice care împrumută și autorităților locale. Acestea sunt principalele surse de finanțare ale cluburilor sportive, inclusiv de fotbal. Astfel, când autoritățile locale nu mai au „chef” să aloce bani pentru sport, echipele se destramă și rămân cu datorii uriașe. Exemplul din Călărași este elocvent. Ziarul de Investigații a relatat și ce s-a întâmplat cu clubul de handbal din acest județ.
Controlul financiar este spre „0”, nefiind obligatorii rapoarte financiare speciale, trimise către experții din FRF sau Ministerul Sportului.
Principala sursă de venit a echipelor de fotbal constă în drepturile de televiziune, sumă care s-a încasat ani la rând, în luna august, în proporţie de 50 % din suma totală virată la începutul de Campionat. Ulterior, regulă a fost schimbată .
Defalcarea se face până la finalul anului: în procent de 10 % pentru fiecare din ultimele 5 luni, pe perioada august – decembrie. În cazul în care cluburile mari ajung pe mâna marilor oameni de afaceri, este greu de crezut că nu vor face tot posibilul să-și recupereze investiția.
Prin urmare, regulamentele sportive ar trebui să includă controale specifice, este opinia unor economiști, consultați de zin.ro
