Ministrul Mediului, Tanczos Barna consideră decizia de la Glasgow, unde are loc Summit-ul COP26, privind defrișările ca pe o decizie istorică. Potrivit ministrului, prin acest demers comunitatea internațională își asumă oprirea defrișărilor, mai mult, apreciază că România trebuie să lupte împotriva tăierilor ilegale de pădure.
„Decizie istorică: Peste 120 de şefi de state şi guverne au adoptat astăzi, în cadrul segmentului la nivel înalt al Conferinţei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, Declaraţia liderilor pentru păduri şi utilizarea durabilă a terenurilor. Prin acest demers, comunitatea internaţională îşi asumă stoparea şi inversarea despăduririlor globale în următorul deceniu, ca parte a unui pachet de miliarde de dolari pentru a combate emisiile de gaze cu efect de seră”, anunţă, marţi seară, Ministerul Mediului, pe contul de socializare.
Totodată, Tanczos Barna precizează că prin această Declarație sunt scoase în evidență diferențele dintre transformarea definitivă a fondului forestier în teren agricol și exploatarea durabilă a pădurilor, motiv pentru care ministru afirmă că în România nu există acest fenomen de despădurire.
„În următoarele decenii, statele semnatare vor lucra împreună pentru a păstra suprafeţele de pădure pe care le avem astăzi, dar şi pentru a creşte exponenţial aceste suprafeţe. Această Declaraţie scoate în evidenţă diferenţa dintre transformarea definitivă a fondului forestier, sau a suprafeţei împădurite, în teren agricol şi exploatarea durabilă a pădurilor. Putem spune că în România nu există acel fenomen de despădurire, de transformare definitivă a terenurilor forestiere în teren agricol sau de alt tip. Într-adevăr, România trebuie să lupte împotriva tăierilor ilegale până va reuşi să le stopeze definitiv”, a afirmat ministrul Mediului.
Mai mult, că obligația fiecărui proprietar, indiferent că este vorba de statul român sau de un proprietar privat, este aceea ca după o eventuală exploatare a masei lemnoase să se ocupe și de replantare.
Potrivit ministrului, prin SUMAL 2.0, dar și prin imaginile din satelit, ce urmează să fie implementare prin intermediul Planului Național pentru Redresare și Reziliență, România va avea o monitorizare exactă a cantităților exploatate. „O monitorizare exactă a obligațiilor de replantare sau de regenerare naturală și o monitorizare exactă a suprafețelor noi de pădure care se vor înființa prin PNRR”, a spus Tanczos Barna.
PNRR lasă România fără încălzirea pe lemne
De altfel, potrivit Profit.ro, Guvernul României s-a angajat față de autoritățile europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) să pună în vigoare, până cel târziu în ultimul trimestru din 2023, un cadru legislativ de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire, care să include măsuri de diversificare a mixului energetic prin renunțarea la lemn ca sursă de combustibil în acest sector.
Mai mult, același document stipulează că România trebuie să adopte până în trimestrul III al anului viitor o nouă Strategie Forestieră Națională, care să stabilească „criterii de sustenabilitate pentru utilizarea energetică a biomasei forestiere”.
În prezent, potrivit datelor oficiale, aproximativ jumătate dintre gospodăriile din România se încălzesc „pe lemne”, procentul ajungând la peste 80% în mediul rural.
Criză politică în țară, Iohannis vorbește despre încălzirea globală
