România a devenit „Paradisul” afacerilor cu gunoaie. Nu au spus-o jurnaliștii primii, ci chiar oficialii de la Mediu. Reciclarea plasticului e un adevărat eșec. De ce se întâmplă acest lucru: pentru că ne lipsește educația față de mediu, pentru că avem o legislație incompletă care(culmea!) trebuie să se armonizeze cu cea europeană.
Concret, în țara noastră intră zeci de mii de tone de deșeuri, noi producem zeci de tone de gunoi, însă, transformăm prea puțin din cât consumăm(n.r. reciclare)
Potrivit datelor furnizate de Administrația Fondului pentru Mediu, România nu stă deloc bine la capitolul reciclare plastic, în pofida tuturor anunțurilor lansate de societățile care se ocupă de colectare și reciclare deșeuri.
Spre exemplu, anul trecut, cantitatea totală de plastic introdusă pe piața națională(n.r însemnând și importuri) a fos de 457446.93 tone( 457 446 934 kg). Din toată această cantitate, a fost valorificate prin alte metode decât reciclarea 49 350 07 tone(foto anexă)
Concret, potrivit surselor noastre autorizate, sunt firme care produc „solzi” din plastic pe care le exportă în alte țări, cum ar fi și Slovenia, iar cantitatea aceasta figurează „la alte metode decât reciclarea”, nefiind un produs finit reciclat pentru România. Totodată, Administrația Fondului pentru Mediu(AFM)raportează 202 619 tone de plastic reciclate.
Din această cantitate, peturile reprezintă doar 85 667 tone, în condițiile în care cantitatea totală de peturi intrată pe piața națională este de 144 324 tone. Din sursele noastre, o mare cantitate provine din Marea Britanie.
Ce (nu)știm să facem cu pet-urile. De ce România reciclează atât de puțin
România nu a valorificat absolut deloc peturile prin alte metode decât reciclarea. Din 2015 până în 2020, AFM a contabilizat „0” la această secțiune. Specialiștii consultați de noi spun că, într-adevăr, pet-urile reprezintă cea mai migăloasă metodă de reciclare. Nu orice „afacere de cartier” poate să o suțină.
Sticlele de plastic trebuie să fie curățate, presate, mărunțite, apoi transformate în alte semifrabricate pentru industria metalurgică. În limbajul specific reciclării, din pet-uri se fac „roți zimțate” , folosite în alte industrii.
De asemenea, dacă România ar putea transforma deșeurile în energie, ar trebui să folosească metoda arderii. Asta presupune un câștig pe de o parte și un fond de protecție a mediului, pe de altă parte, pe care statul nostru nu îl asigură. Se invocă controverse din partea primăriilor, incapabile să gestioneze proiecte de o asemnea anvergură.
Cu plasticul în natură
Până în 2025, România trebuie să ajungă la 55% rată de reciclare a tuturor deșeurilor, o ţintă greu de atins pentru statul nostru, care încă bâjbâie la închiderea gropilor de gunoi ilegale și la importurile ilegale de deşeuri.
Deocamdată, românii au aflat că hypermarketurile le dau 50 de bani pentru un pet. Unele le transformă în fructe sau legume. Consiliul Concurenței atrage atenția, însă, că este doar o formă de conștientizare, de educare a populației cu privire la importanța reciclării plasticului, nu o extindere a afacerii.
Ziarul de Investigații va relata în articolele viitoare despre luptele crâncene din instanță, duse de Administrația Fondului de Mediu și organizațiile care au ca activitate colectarea, reciclarea deșeurilor, Din toate procesele, rezultă o concluzie: în România, legea poate fi și „altfel” decât e scrisă.
