Știm deja: din opoziție, orice critică pare justificată.
Nu contează subiectul, contează să fii vocal și să nu fii, niciodată, de acord cu nimic. Bineînțeles că ar fi de preferat ca toate criticile să fie susținute de argumente valide și, mai important, de posibile soluții. Altfel, e doar ceartă de grădiniță și exercițiu de imagine.
Dacă nu taci, devii vizibil. Dacă devii vizibil, posibil să mai atragi niște voturi. Atragi niște voturi, poți spera să nu mai fii, tura următoare, tot în opoziție.
Lecție însușită de Ciolacu, care critică obsesiv-compulsiv
După ce s-a dat de ceasul morții că Guvernul nu face nimic, nici pentru a stopa pandemia, nici pentru a crește rata de vaccinare, Ciolacu a mai găsit ceva de criticat: campania pro-vaccinare, făcută de miniștri.
”Până la urmă fiecare decide, iar statul trebuie să găsească soluţii pentru cei care refuză vaccinarea”, declara Marcel Ciolacu, în aprilie.
Bineînțeles că voia soluții. Dar soluții cu care să fie și el de acord. Pe care să le aprobe, poate chiar să fie consultat, înainte de a fi luate deciziile. Din punctul ăsta de vedere, Ciolacu se pare că a uitat că, în opoziție fiind, nu prea mai are greutate la luarea acestor decizii.
Oricum, în aprilie, cerea soluții. Doar că nicio soluție nu i se pare destul de bună. Pentru că (repetăm) în opoziție fiind, are impresia că trebuie să facă notă discordantă cu absolut orice. Să fie Gică-contra, doar de dragul de a se opune.
Soluția agreată de Ciolacu – niște cuvinte pe hârtie
E amuzant că e ferm convins că lucrurile ar fi stat mult mai bine, dacă lumea ar fi acceptat ”Pactul național de sănătate”, pe care îl propunea în noiembrie 2020.
Ce propunea, efectiv?
”Depolitizarea sistemului de sănătate, colaborarea loială între autoritățile centrale și cele locale, indiferent de culoarea politică a decidenților, profesionalizarea managementului spitalelor și a direcțiilor de sănătate publică, debirocratizarea la toate nivelurile sistemului și finanțarea adecvată a sistemului de sănătate.”
Cu alte cuvinte, lucruri pe care ni le dorim cu toții, care s-au promis în campania electorală și care, de bine de rău, încep (lent, bineînțeles) să fie făcute.
Problema e că pactul cu pricina nu ar fi diminuat ravagiile făcute de pandemie. Și nici n-ar fi crescut rata de vaccinare. Rata de vaccinare crește prin campanii de vaccinare. Care se întâmplă. Dar lui Ciolacu nu-i convine, probabil, că acțiunile, în sine, nu poartă un nume pompos. Și că nu apare și el în videoclipuri. Bine, nici nu cred să-i fi interzis nimeni. Dar, decât să te implici, nu e mai comod să critici, de pe margine?
Amestec de critică, muzică, și film; un pot-pourri inutil
”E Sophia Loren Raluca Turcan? Eşti Brad Pitt, să vină lumea să te urmeze?”, a spus Ciolacu.
Pentru că și-a luat avânt, Ciolacu nu se poate decide: sunt miniștrii staruri rock? Sophia Loren? Brad Pitt? Interesantă alăturarea.
Presupun că a fost atât de indignat, încât au fost singurele repere pe care și le-a mai adus aminte. Înțelegeam să-l pună pe Brad Pitt lângă Angelina Jolie, nu musai în context de vaccinare. Ca influencer, cred că s-a gândit că, în Șapte ani în Tibet, Brad Pitt îl întâlnea pe Dalai Lama, altfel nu știu de unde i-a conferit această aură de Mesia.
Dar Sophia Loren? Sophia Loren, Ciolacu? Bine că n-ai zis de Marlene Dietrich sau de Jean Harlow.
Soluțiile sunt magnifice, dar lipsesc cu desăvârșire
”l-am văzut la televizor, făceau reclamă cu vaccinarea. Măi, oameni buni, noi vă plătim să guvernaţi ţara, să vă faceţi datoria de demnitari. E jenant, parcă sunt nişte staruri rock.”
Asta, după ce era nervos că nu se implică guvernul să crească numărul de persoane vaccinate.
Evident că nicio soluție nu a vrut să ne spună. Le ține secret, doar pentru el. Și, evident, el s-ar fi descurcat mai bine, dacă era la guvernare. Așa, aflat de partea cealaltă a baricadei, dă cu tifla.
Sincer, mai insistent cu vaccinarea n-ar putea fi guvernul ăsta, decât dacă s-ar apuca, fiecare ministru, să meargă din ușă în ușă, să se ofere să te vaccineze. Dar, probabil, nici așa n-ar fi mulțumit Ciolacu. Cum să te cobori tu, dictai ministrul, la nivelul cetățeanului de rând, și să-l servești, conform fișei postului? Așa ceva este pur și simplu inadmisibil!