Un polițist care își desfășura activitatea în cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi București – Serviciul de Poliție Transporturi Aeriene Henri Coandă, în zona Aeroportului Otopeni, a fost prins în flagrant pe când primea mită.
S-a întâmplat ieri, 18 februarie, banii fiind solicitați de agentul principal de poliție pentru asigurarea protecției transportatorilor de persoane, în sensul de a nu mai opri mașinile pentru control.
Astăzi, procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunțat că polițistul este acuzat oficial de luare de mită în formă continuată (15 acte materiale), faptele sale având debutul în vara anului trecut.
Mai precis, în perioada iulie 2025 – 18 februarie 2026, acesta „a pretins și a primit, la diferite intervale de timp, suma totală de 9.000 de lei (600 de lei a câte două tranșe lunar), sumă colectată de angajata unei autogări din București de la șoferii unei societăți de transport persoane.
Sumele de bani au fost primite de inculpat în schimbul promisiunilor acestuia că nu va mai opri pentru control mașinile aparținând respectivei societăți de transport, care tranzitau zona Aeroportului Otopeni cu ocazia efectuării curselor zilnice din București către un oraș din nordul țării și retur”
Vedere din vârful furnalului nr. 4/Combinatul Siderurgic Hunedoara. X.2002.
Fostul combinat siderurgic ArcelorMittal Hunedoaraar putea intra sub „umbrela” grupului de firme condus de „Regele asfaltului” – așa cum mai este cunoscut afaceristul Dorinel Umbrărescu.
Intenția de a prelua activele combinatului de către Grupul UMB STEEL a fost anunțată de Consiliul Concurenței, instituția precizând că în acest moment sunt efectuate verificări specifice.
Este în regulă sau nu preluarea activelor ArcelorMittal Hunedoara SA? Aceasta va decide Consiliul Concurenței, care „analizează tranzacţia prin care UMB STEEL SRL intenționează să preia” combinatul.
Închis definitiv în septembrie 2025, combinatul din Hunedoara este dorit de afaceristul Umbrărescu, care în ultimii ani a devenit din ce în ce mai cunoscut grație contractelor câștigate pentru construirea de autostrăzi. Iar acum, intenția de a se extinde se află sub „lupa” Consiliului Concurenței.
„UMB STEEL SRL face parte din grupul UMB, deținut de familia Umbrărescu. Grupul UMB este activ în domenii precum: proiectare şi construcţie de drumuri şi poduri, construcții clădiri producere de metale feroase și de produse din beton pentru construcții și producerea energiei electrice.
Activele ArcelorMittal Hunedoara SA vizate de tranzacție constau, în principal, în echipamentele și instalațiile de producție, materialele și stocurile, precum și terenurile și clădirile aferente fabricii din județul Hunedoara și anumite active imobiliare situate în afara acesteia.ArcelorMittal Hunedoara SA a încetat activitatea în septembrie 2025.
În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.
Eventualele observaţii şi puncte de vedere pot fi transmise autorităţii de concurenţă prin fax, la nr. 021.405.45.08, prin e-mail la adresa industrie@consiliulconcurentei.ro sau prin poştă la următoarea adresă: Consiliul Concurenţei, Piaţa Presei Libere nr. 1, Casa Presei, corp D1, sector 1, Bucureşti, cod poştal 013701, Oficiul Poştal nr. 25, în termen de 20 zile de la data prezentului anunţ”, transmitea Consiliul Concurenței pe 16 ianuarie.
Ankara – punctul de plecare al unei strategii regionale
Orice analiză a Gülermak trebuie să înceapă în Turcia.
Nu în România. Nu în Polonia. Nu în Cluj.
În Ankara.
Acolo se află nucleul economic al grupului. Acolo s-a consolidat compania în infrastructura grea, în lucrări subterane, în metrou și tuneluri. Acolo se află structura care, în mod rezonabil, definește direcția de extindere externă.
Gülermak nu este o firmă locală care a ajuns accidental în Europa Centrală. Este o companie mare în Turcia, parte dintr-un ecosistem industrial puternic, cu capacitate financiară și tehnică suficientă pentru a concura pe proiecte urbane majore.
Expansiunea sa externă nu este un accident de piață. Este o strategie.
Modelul de extindere: juridic, progresiv, calculat
Expansiunea Gülermak în Europa nu a urmat modelul zgomotos al achizițiilor agresive. Nu a existat o preluare spectaculoasă a unor jucători locali. Nu a existat un salt mediatic.
A existat însă altceva:
înființarea de vehicule juridice;
participarea în consorții;
utilizarea calității de terț susținător;
repoziționare procedurală atunci când contextul o impune.
Această arhitectură nu este întâmplătoare. Ea permite:
adaptabilitate la legislația locală,
separare juridică a riscurilor,
flexibilitate în raport cu autoritățile contractante.
Este modelul tipic al unui conglomerat care nu improvizează, ci planifică.
Polonia – platforma europeană
Polonia devine un nod strategic în această arhitectură.
Prezența în Varșovia, participarea la proiecte de metrou finanțate european și consolidarea entității locale indică un pas clar: integrarea într-o piață UE printr-un vehicul propriu.
Nu este o simplă subcontractare. Este poziționare.
În momentul în care un grup industrial din afara UE își creează o platformă juridică stabilă în interiorul Uniunii, avem deja un indicator de strategie regională, nu de oportunitate punctuală.
România – cronologia integrării în rețea
România nu este prima țintă. Este o etapă.
2021 – apariția sucursalei
Se înființează sucursala entității turce în România. Prezență juridică directă. Nu parteneriat informal. Nu reprezentanță comercială. Sucursală.
Decembrie 2024 – GULERMAK ROMANIA S.A.
Se constituie societate pe acțiuni distinctă.
Nu o simplă extensie administrativă. O entitate structurată formal, cu administratori numiți simultan.
Schema relațională principală – Structura relațională a entităților Gülermak active în România și conexiunile cu structurile din Turcia și Polonia.
Schema arată un lucru limpede: conexiuni verticale. Entitatea românească nu este izolată. Este legată direct de entitățile din Ankara și de vehiculul polonez.
Rețeaua de legături între persoane și entități din ecosistemul Gülermak. Suprapunerea de persoane între structuri indică o integrare internă consistentă. Nu avem indicii publice privind autonomie decizională locală.
Administratorii GULERMAK ROMANIA S.A. este administrată exclusiv de cetățeni turci, numiți la aceeași dată – 18.12.2024.
Administratorii sunt:
Kefeli Candan
Urfuoglu Fatih
Yilmaz Umutcan
Toți numiți simultan. Toți cetățeni turci. Mandate identice.
În practica structurilor multinaționale, filialele implementează strategia stabilită la nivel central. În cazul Gülermak, nu există indicii publice că vehiculul românesc ar defini autonom direcția economică.
România apare, astfel, ca piață de execuție integrată într-o rețea regională, nu ca pol de comandă.
Se menționează lucrări la piloți plastici, grinzi de ghidaj, mobilizare de utilaje.
Reacțiile publice sunt însă rezervate. Comentatorii observă absența utilajelor de foraj de mare capacitate și dificultatea de a distinge progresul concret.
Proiectul metroului din Cluj este deja tensionat de întârzieri și dezbateri privind ritmul real al execuției.
Episodul video nu este minor. El arată un aspect esențial al expansiunii regionale:dorința de control al narativului.
În piețe sensibile politic și public, comunicarea devine instrument economic. Nu doar șantierul contează, ci percepția asupra șantierului.
Pentru un conglomerat aflat într-o expansiune agresivă regională, menținerea legitimității publice este parte din strategie.
În achizițiile publice, competiția nu se desfășoară doar pe șantier. Se desfășoară și în plan procedural.
Calitatea de terț susținător. Interesul legitim. Contestarea rezultatului.
Acestea sunt mecanisme legale.
Un episod recent de blocare temporară a atribuirii unui contract major de metrou în București arată că grupul utilizează aceste instrumente atunci când consideră necesar.
Nu este ilegal. Este sofisticare strategică.
Într-un model de expansiune agresivă regională, utilizarea tuturor pârghiilor legale face parte din strategie.
Anatomia unei strategii regionale
Punând cap la cap:
nucleu economic consolidat în Turcia;
platformă juridică în UE;
vehicule locale administrate din structuri centrale;
utilizare activă a mecanismelor procedurale;
gestionare atentă a comunicării publice;
rezultă profilul unui conglomerat care nu operează fragmentat, ci integrat.
Teza nu este că subsidiarele „nu fac nimic de capul lor”. Teza, susținută de structura observabilă, este că direcția strategică pare concentrată la nivelul grupului-mamă, iar entitățile locale funcționează ca instrumente economice într-o arhitectură regională coerentă.
Varșovia. București. Cluj.
Nu sunt centre independente, ci noduri într-o rețea economică definită în Ankara.
Expansiunea regională nu se demonstrează prin declarații, ci prin ritm și succesiune.
Privind cronologic evoluția Gülermak în afara Turciei, se pot identifica mai multe etape care conturează o strategie coerentă de extindere.
Faza I – Consolidarea internă – Turcia
Înainte de a ieși în exterior, Gülermak își consolidează poziția în infrastructura grea turcă – lucrări subterane, proiecte de transport urban, execuții complexe. Această etapă este esențială: fără capital tehnic și reputație internă, accesul la contracte europene majore ar fi fost improbabil.
Aceasta este baza economică a expansiunii.
Faza II – Primele proiecte externe și testarea piețelor
Intrarea în piețe externe are loc prin proiecte punctuale, în consorții sau în roluri tehnice specializate. Modelul nu este unul de dominare imediată, ci de inserție graduală.
Această etapă permite:
acumularea de referințe internaționale,
adaptarea la legislații diferite,
testarea capacității de operare în medii administrative diverse.
Faza III – Platforma europeană
Polonia devine pivot. Participarea la proiecte de metrou în Varșovia și consolidarea entității locale transformă prezența din oportunitate punctuală în infrastructură permanentă.
Aceasta nu este doar execuție tehnică. Este stabilire de platformă.
O companie care creează vehicule stabile în UE nu urmărește un contract singular, ci poziționare pe termen lung.
Faza IV – Extinderea simultană în Europa Centrală și de Est
În paralel cu consolidarea în Polonia, apar mișcări în România:
2021 – înființarea sucursalei;
2024 – constituirea GULERMAK ROMANIA S.A.;
structură administrativă sincronizată cu nucleul turc.
Ritmul este relevant: într-un interval relativ scurt, grupul creează o prezență formală în două piețe strategice ale infrastructurii urbane din regiune.
Nu este dispersie. Este sincronizare.
Faza V – Poziționarea în proiecte majore urbane
Metroul devine segmentul central:
Varșovia,
București,
Cluj.
Nu sunt proiecte minore. Sunt investiții urbane de amploare, cu impact financiar și politic major.
Pentru un conglomerat industrial, ocuparea simultană a acestor piețe indică ambiție regională.
Faza VI – Integrarea juridică și procedurală
Pe lângă execuție, grupul utilizează instrumente procedurale disponibile în fiecare jurisdicție. Această componentă nu este secundară.
În competiția pentru contracte publice mari, poziționarea juridică devine parte a strategiei economice. Faptul că entitățile din Polonia și România sunt integrate într-o arhitectură comună permite reacții rapide și coordonate.
Nu există indicii publice că aceste mișcări sunt autonome la nivel local; dimpotrivă, structura de conducere sugerează coordonare centralizată, în Ankara.
Cronologie
Privită în ansamblu, cronologia arată:
consolidare internă în Turcia;
inserție graduală externă;
stabilire de platformă în UE;
extindere simultană în mai multe piețe;
utilizare integrată a instrumentelor juridice și operaționale.
Aceasta este definiția unei expansiuni agresive regionale.
Ninel Peia, senator ales pe listele SOS, în prezent lider al PACE – Întâi România, este un personaj extrem de ocupat.
Dincolo de neobositele eforturi pentru a aduce bunăstarea românilor care l-au votat, Peia se apleacă frecvent și asupra depunerii de moțiuni simple de cenzură.
Abia ce i-au fost respinse trei moțiuni asumate luna aceasta, că Ninel Peia a venit în Senat astăzi cu o nouă moțiune. De această dată, ținta este ministra USR de Externe, Oana Țoiu.
Moțiunea simplă este intitulată „Diplomația progresistă cu hashtag-uri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune da altora și nu propriilor cetățeni” și a venit „la pachet” însoțită de 43 de semnături.
Mai precis, semnatarii, toți suvernașiști iubitori de țară, vor sancționarea ministrei pentru modul în care aceasta a reprezentat România în procesul decizional european privind Acordul UE-MERCOSUR
În mod normal, în funcție de avizul Comisiei de politică externă, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple vor avea loc pe 23 februarie, la ora 16.00.
Anchetă finalizată după mai bine de un an în cazul angajărilor „pe bani” de la Serviciul de Ambulanță (SAJ) Dolj.
Fostul manager al SAJ, socrul acestuia și alte două persoane au încheiat acorduri de vinovăție cu procurorii, însă, precizează aceștia, „în cauză se efectuează în continuare acte de urmărire penală față de alți inculpați”.
Patru inculpați au recunoscut că ar fi comis fapte de corupție în legătură cu angajările din cadrul SAJ Dolj, inclusiv fostul manager, Constantin Gîngioveanu.
Este vorba despre o anchetă declanșată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova încă din noiembrie 2024, când managerul a și fost arestat preventiv. Ulterior, acesta a fost plasat sub control judiciar, iar anul acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită în formă continuată și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată.
Totodată, acorduri similare au încheiat și socrul acestuia – Constantin Găvan, fost director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic (trafic de influență în formă continuată și complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată), Marin Cîrstoiu, fost ambulanțier în cadrul SAJ Dolj (trafic de influență) și o altă persoană, pentru trafic de influență în formă continuată și complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată.
Conform acordurilor care vor fi analizate la Tribunalul Dolj, pentru Gîngioveanu s-a propus o pedeapsă 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendare plus interzicerea unor drepturi, printre care și de a exercita funcția manager general al Serviciului de Ambulanță Județean Dolj sau de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.
În ceea ce îl privește pe socrul Găvan, pedeapsa propusă a fost acceași. Totodată, printre drepturile interzise se numără și cel de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public. La rândul său, Cîrstoiu ar urma să fie condamnat la 2 ani și 2 luni închisoare cu suspendare, iar ultimul inculpat – la 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare, ambii cu interzicerea acelorași drepturi.
„În perioada septembrie – octombrie 2024, inculpatul Găvan Constantin ar fi pretins, direct sau prin intermediul altor persoane, suma totală de 65.500 euro de la nouă persoane (martori și un suspect în cauză) și ar fi primit suma totală de 49.500 euro de la șapte persoane (martori și un suspect), pretinzând că are influență asupra inculpatului Gîngioveanu Cristian, (ginerele primului menționat) și inculpatei Gîngioveanu Aurelia Maria (fiica primului menționat) – funcționari cu funcții de decizie din cadrul Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj, respectiv al Spitalului Clinic Căi Ferate Craiova și că va interveni în vederea angajării martorilor și a unui suspectului, respectiv a unor membri de familie sau a altor persoane, pe posturi de șoferi sau asistenți la respectivele unități sanitare.
În acest context, în cursul lunilor august – octombrie 2024, inculpatul Gîngioveanu Cristian, în calitate de manager general al Serviciului de Ambulanță Județean Dolj, prin intermediul inculpatului Găvan Constantin și al inculpatului M.A., ar fi pus la dispoziția unui număr de 12 candidați, subiectele întocmite în vederea examinării scrise a candidaților la concursurile de angajare pe posturi de șoferi, respectiv asistenți medicali, organizate de Serviciul de Ambulanță al Județului Dolj, în perioada septembrie – octombrie 2024, în vederea facilitării promovării, de către respectivele persoane, a concursurilor de angajare și a ocupării de către acestea a posturilor scoase la concurs.
În același context, în cursul lunilor august – septembrie 2024, în aceeași calitate, inculpatul Gîngioveanu Cristian ar fi pretins și primit suma de 10.000 euro de la o persoană (martor) și ar fi primit de la o altă persoană (inculpat) foloase care nu i se cuveneau, în valoare totală de 5.248 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv în vederea angajării celor două persoane pe posturi de șoferi la Serviciul de Ambulanță al Județului Dolj.
În perioada februarie 2023 – 30 septembrie 2024, inculpatul Cîrstoiu Marin, în calitate de angajat la Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj ar fi pretins suma totală de 60.000 euro de la cinci persoane (martori) și ar fi primit de la acestea sumele totale de 35.000 euro și 75.000 lei, pretinzând că are influență asupra managerului Gîngioveanu Cristian și că va interveni în vederea angajării persoanelor respective sau a unor membri de familie ai acestora, pe posturi de șoferi sau asistenți medicali la respectiva unitate sanitară.
În perioada ianuarie 2022 – octombrie 2024, inculpatul M.A. ar fi pretins/acceptat promisiunea remiterii sumelor totale de 53.000 euro de la cinci persoane (martori și un suspect) și ar fi primit sumele totale de 38.000 euro și 60.000 de lei, pretinzând că are influență asupra factorilor de decizie – funcționarul cu atribuții manageriale Gîngioveanu Cristian – din cadrul Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj și că va interveni în vederea angajării respectivelor persoane pe posturi de șoferi la respectiva unitate sanitară.
Din banii primiți, inculpatul M.A. ar fi remis sumele de 7.500 euro și 8.000 euro inculpatului Găvan Constantin.
Facem precizarea că inculpații și-au asumat în totalitate faptele comise și au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor. În vederea confiscării speciale și extinse, s-a instituit sechestrul asigurător asupra următoarelor sume de bani identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare:
423.320 euro, 42.200 lei și 6.620 USD, ridicate de la domiciliul inculpatului Gîngioveanu Cristian și
247.030 euro, 197.152 lei și 60.840 USD, ridicate de la domiciliul și biroul de la locul de muncă al inculpatului Găvan Constantin.
De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător asupra bunurilor imobile și mobile aparținând inculpaților Cîrstoiu Marin și M.A.”, detaliază procurorii anticorupție.
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) avertizează că ar putea urma proteste în unitățile de detenție.
Motivul este eliminarea normei de hrană a angajaților, care, arată sindicaliștii, „reprezintă peste 10% din venitul lunar”.
Se anunță vremuri grele în penitenciare, angajații Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) amenințând că vor intra în grevă, în urma unor declarații atribuite liderului UDMR Kelemen Hunor, partener al coaliției de guvernare.
Potrivit unor surse, în ședința coaliției care a avut loc luni, 16 februarie, s-ar fi propus tăierea normei de hrană, iar ieri, răspunzând la întrebarea dacă această măsură se va aplica doar civililor sau și în cazul militarilor și polițiștilor, președintele UDMR a precizat că „pentru toată lumea”.
Cu toate acestea, ieri, ministrul Apărării Radu Miruță a intervenit, punctând că nu va susține o astfel de măsură:
„Pentru Armata Română există în formă continuă de la Cuza încoace și așa trebuie să rămână. Sustin reducerea cheltuielilor, dar: nu eliminând, sau reducând norma de hrană; nu scăzând salarii, ori pensii; nu schimbând modul de calcul prin scadere al pensiilor militare; nu reducând numărul militarilor.
Da, există suficiente locuri colaterale și în acest domeniu prin care să contribuim la efortul comun de reducere al cheltuielilor. Am eficientizat și o vom face în continuare”, a promis Miruță.
Însă, deja spiritele s-au „încins”, iar sindicatele din penitenciare arată că se poate ajunge la „declanșarea protestelor și blocarea la propriu a penitenciarelor în eventualitatea în care coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR decide eliminarea normei de hrană”.
„Pentru polițiștii de penitenciare, norma de hrană reprezintă peste 10% din venitul lunar. Eliminarea acesteia înseamnă reducere directă de salariu. Într-un sistem deja afectat de deficit cronic de personal, presiune și responsabilitate ridicată, o asemenea măsură ar genera reacție imediată în rândul angajaților din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).
Discutăm despre un drept de natură bănească instituit istoric încă din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, fundamentat pe specificul activității în structurile de forță. Statul român a recunoscut de peste un secol că aceste categorii profesionale au un regim distinct de muncă și expunere. De ce vrea Kelemen Hunor să destabilizeze apărarea, ordinea publică și securitatea națională?
Dacă actuala coaliție, inclusiv Uniunea Democrată Maghiară din România, persistă în ideea amputării normei de hrană, reacția sindicală va fi proporțională. Penitenciarele funcționează pe compromis cauzat de deficitul acut de personal și de subfinanțarea cronică. Fără polițiști de penitenciare în posturi, sistemul se blochează la propriu.
Am demonstrat că putem bloca penitenciarele, o vom mai face în câteva zile. Vom demonstra clasei politice că nici măcar bucătarii nu vor mai păzi penitenciarele ca la începutul anului 2025.
Responsabilitatea pentru eventuale disfuncționalități majore va aparține exclusiv decidenților politici care au considerat că pot regla deficitul bugetar prin tăieri din veniturile celor care păzesc infractori periculoși.
FSANP solicită retragerea imediată a oricărei intenții de eliminare a normei de hrană și actualizarea acesteia conform prevederilor legale în vigoare. Securitatea penitenciarelor nu este variabilă de ajustare fiscală. Cine subestimează acest lucru își asumă riscuri serioase.
Salutăm poziția fermă exprimată public de ministrul apărării, Radu Miruță, care a anunțat clar că va respinge orice inițiativă privind eliminarea normei de hrană și așteptăm aceeași determinare din partea tuturor factorilor de decizie din Guvernul României”, se arată într-un comunicat depresă.
Sursa foto: Facebook/Societatea de Transport București(STB)
În timp ce discursul public vorbește despre datorii de 1,6 miliarde lei și despre un cost anual al transportului public de aproximativ 1,7 miliarde lei, documente oficiale ale Societatății de Transport București STB S.A. oferă o imagine concretă: cine sunt directorii STB, ce afiliere politică declarată au și ce indemnizații brute încasează lunar.
Dezbaterea despre „PNL la STB” sau despre „captură politică” nu poate fi purtată pe sloganuri. Ea trebuie dusă pe trei axe verificabile: nume și funcții, afiliere politică declarată și salarii din contractele de mandat.
Cine sunt directorii STB și ce afiliere politică au
Conform documentelor privind afilierea politică, în conducerea executivă apar următoarele nume:
Directori cu afiliere declarată PNL
Andrei Dinculescu-Bighea – Director General – PNL
Alexandru-Dan Coșocariu – Director executiv – PNL
Emil Militaru – Director – PNL
Alin Ștefan Marian Bădălău – Director Direcția Tehnică – PNL
Cristian Ilaș – Director – PNL
Florin Ghinescu – Director Direcția Control – PNL
Alte afiliere politică declarată
Paul Eduard Simion – PSD
Cristian Gabriel Ciocoi – PMP
Directori declarați neafiliați politic
Monica Ciocan
Mihaela Stoica
Andrei Melcea
Nicolae Adrian Ciorăneanu
Cristina Livia Iordache
Afilierea politică este declarată oficial de STB, în baza obligațiilor de transparență prevăzute de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă.
Prezența unei ponderi semnificative de directori cu afiliere PNL într-o companie aflată sub autoritatea administrației locale dominată politic de același partid ridică o problemă legitimă de percepție privind independența managerială.
Salarii la STB-ul aproape de insolvență: cât câștigă conducerea executivă
Contractele de mandat datate în principal 6–7 noiembrie 2024 și 18 septembrie 2025 pentru Directorul General conțin explicit indemnizația lunară.
Intervalul indemnizațiilor brute lunare în conducerea executivă STB este, așadar:
22.465 – 33.300 lei brut/lună
La nivel anual, doar componenta fixă a indemnizației înseamnă:
între 269.580 lei și 399.600 lei/an per director.
Aceste sume nu includ eventuale componente variabile sau bonusuri de performanță.
În contextul unei companii cu presiune financiară majoră și subvenții consistente de la bugetul local, nivelul indemnizațiilor impune o justificare publică solidă prin rezultate măsurabile și indicatori de performanță transparenți.
Procedura de selecție: între obligație legală și opacitate practicată
Conform OUG 109/2011, numirea directorilor într-o societate cu capital public presupune:
procedură competitivă,
criterii de selecție clar definite,
comitet de nominalizare și remunerare,
listă scurtă,
decizie motivată a Consiliului de Administrație,
stabilirea unor indicatori-cheie de performanță (KPI).
STB publică contractele de mandat și documente de guvernanță, însă nu sunt disponibile public, în mod sistematic și centralizat:
punctajele candidaților,
lista completă a candidaților respinși,
raportul detaliat al comitetului de selecție pentru fiecare director.
Atunci când procedura există formal, dar documentele de selecție nu sunt publice în integralitatea lor, transparența devine parțială, iar suspiciunea de numiri politice nu poate fi complet înlăturată.
STB între management și politică
Contextul financiar invocat public – datorii de peste un miliard de lei și costuri anuale foarte ridicate – pune presiune directă pe legitimitatea conducerii.
Întrebarea centrală nu este doar dacă există directori PNL la STB.
Întrebarea reală este:
Sunt aceste numiri rezultatul unui proces competitiv autentic, cu KPI* măsurați și evaluați, sau rezultatul unei logici de influență politică?
*KPI – (Key Performance Indicator) reprezintă indicatori cheie de performanță, măsuri cuantificabile folosite pentru a evalua succesul și eficiența unei companii, echipe sau a unui proces specific în atingerea obiectivelor strategice. Aceștia oferă o bază analitică pentru luarea deciziilor, transformând datele în informații relevante pentru optimizarea activității.
Până când documentele complete de selecție și evaluare a performanței nu sunt publice integral, dezbaterea rămâne deschisă.
Personal operativ STB: câți sunt și ce salarii au (soferi, vatmani, controlori, mentenanță)
Pentru a înțelege mai bine structura resursei umane operative din Societatea de Transport București STB S.A., trebuie să trecem dincolo de directorii executivi și să vedem câți sunt efectiv angajații din teren și ce câștiguri au în medie. Acești angajați reprezintă majoritatea forței de muncă și constituie coloana vertebrală a serviciului public de transport.
Numărul total de angajați STB
Conform datelor financiare din anul 2024, STB avea aproape 9.800 de angajați, potrivit bilanțului companiei. Acest total reflectă personalul din toate categoriile (management, operativi, administrativ etc.).
Structura operativă – estimări bazate pe raportări istorice
Deși nu există o dată oficială recentă prin care STB declară public numărul de angajați după post, datele disponibile din 2022–2023 oferă o imagine aproximativă despre cum era structura principalelor categorii operative, evidențiind rolurile critice din teren:
șoferi și vatmani: peste 3.000 de șoferi + peste 850 de vatmani în 2021–2022;
șoferi de troleibuz: peste 470;
Alte categorii (mecanic, lăcătuș, controlori etc.) sunt menționate ca tipuri de posturi în structurile de salarii, dar fără număr oficial public actualizat.
Aceste date trebuie interpretate ca ordin de mărime, întrucât STB nu publică trimestrial un breakdown oficial pe posturi.
Salariile nete medii ale personalului operativ
Șoferi și vatmani
Date recente privind salariile sugerează intervale nete de aproximativ 5.000 – 6.000 de lei pentru personalul din conducerea mijloacelor de transport public. Aceste valori includ sporuri de noapte, ore suplimentare și bonuri de masă, dar pot varia semnificativ între angajați și în funcție de contractul colectiv de muncă negociat.
Așadar
Datele publice arată:
o structură de conducere cu afiliere politică declarată, cu o pondere importantă PNL;
indemnizații brute lunare între 22.465 și 33.300 lei pentru managementul STB
contracte de mandat publicate;
proceduri de guvernanță prevăzute de lege, dar documentate public incomplet.
Faptul că salariile sunt exagerat de mari nu demonstrează automat sinecuri.
În schimb, lipsa unei transparențe complete asupra procesului de selecție și a performanței este însă un deficit administrativ care alimentează legitim suspiciunile.
Dacă STB vrea să închidă definitiv discuția despre politizare și sinecuri, soluția este una singură: publicarea integrală a procedurilor de selecție și a evaluărilor anuale de performanță pentru fiecare director în parte.
Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații
Cristian Popescu Piedone a lansat un nou atac extrem de dur la adresa primarului general Ciprian Ciucu, acuzându-l de lipsă de implicare, ipocrizie și jocuri politice interne care afectează direct bucureștenii.
Liderul PNRR susține că actuala administrație este preocupată mai mult de conflicte și declarații decât de rezolvarea problemelor reale ale Capitalei.
Într-o postare vehementă, Piedone i s-a adresat direct edilului:
„Ciucurele, măcar fă-te că muncești! Lasă jalea și palavrele, că-ți stă mâța plictisită în coadă când ți le aude!”
Acuzații de minciună în campanie și scumpirea transportului
Cristian Popescu Piedone îl acuză pe Ciprian Ciucu că ar fi înșelat așteptările bucureștenilor în campania electorală și că a încercat să împovăreze cetățenii prin majorarea costurilor transportului public.
„Ai mințit porcește oamenii în campanie! Dar mierea promisă este caca! Caca, bufonule! La lighean! Că de când te crezi zeul Cișmigiului, nici apa în closete nu ajunge mereu! Ai vrut să scumpești biletul de autobuz! Tu, mă! Să trăiască cetățenii mai rău decât visează mentorul tău bolojan!”
Piedone afirmă că astfel de măsuri demonstrează o ruptură totală între administrație și realitatea de zi cu zi a oamenilor.
STB și acuzațiile privind un conflict politic intern în PNL
Un punct central al criticilor îl reprezintă situația STB. Liderul PNRR susține că disputa publică din jurul companiei de transport ar ascunde, de fapt, o luptă internă în PNL.
„Acum, simulezi că ai meci cu TESA de la STB! Păi TESA aia de la STB nu joacă mă în liga voastră PNL-USR? Nu are PNL cei mai mulți directori, șefi și șefuți în STB? De ce nu le spui cetățenilor că nu de STB îți pasă, ci vrei să scapi de directorii susținuți politic de liberalii sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5 – care sunt împotriva ta și a gurului tău bolojan? Ă? De ce nu spui că tu și bolojan loviți, astfel, în liberalii care nu vă suportă golăniile? Și că toată mizeria ta cu reformarea STB este un război politic intern al PNL?”
Potrivit lui Piedone, bucureștenii nu trebuie să suporte consecințele unor reglări de conturi politice.
Problemele reale ale Capitalei
În același mesaj, Cristian Popescu Piedone a adus în discuție situația utilităților și a infrastructurii, afirmând că există blocuri fără apă rece constantă și că problemele legate de apă caldă și căldură rămân nerezolvate.
„Când pisica ta se spală, fii măcar curios să afli câte blocuri n-au nici măcar apă rece! Că problema apei calde și-a căldurii e mult prea dificilă pentru pregătirea ta administrativă!”
„Pune osul la muncă!”
Mesajul lui Piedone se încheie cu un apel direct la asumare și muncă efectivă pentru oraș:
„Pune osul la muncă, nu fii trântor! Și lasă politica, amatorule! Iar dacă într-o zi vei avea minte și timp… FĂ-TE OM!”
Cristian Popescu Piedone, președintele PNRR, afirmă că va continua să sancționeze public ceea ce consideră a fi derapaje administrative și politice, susținând că Bucureștiul are nevoie de rezultate, nu de conflicte și orgolii.
Ciprian Ciucu, primarul general al Capitalei, spune că a găsit o soluție pentru a aduce bani în plus la buget.
Mai precis, majorarea unor chirii la locuințele care aparțin Administrației Fondului Imobiliar, din subordinea primăriei.
Primarul Ciucu vrea așadar ca Administrația Fondului Imobiliar, o instituție mai mult opacă din subordinea Primăriei Capitalei, să aducă mai mulți bani.
În condițiile în care instituția este cea care închiriază locuințele din fondul locativ de stat, Ciucu spune că ar trebui ca cei care au contracte de închiriere să plătească un preț cât de cât corect. Din susținerile primarului general, în prezent, chiria pentru un apartament cu o cameră costă 115 lei, pentru un apartament cu două camere – 147 lei, iar pentru o locuință cu trei camere – 171 lei.
De aceea se și dorește o majorare, în condițiile în care, arată Ciucu, prețul chiriei a rămas neschimbat din 2007. Între timp, Administrația Fondului Imobiliar a majorat, în august anul trecut, „cota de TVA aferentă sumei datorată conform contractelor de închiriere pentru spațiile cu altă destinație decât cea de locuință” – de la 19% la 21%.
„Treaba mea ca primar este să găsesc soluții de finanțare corecte pentru a echilibra cât de cât bugetul Primăriei Capitalei! Și da, trebuie să mă uit și în multitudinea de sisteme pe care le administrăm, nu doar către bănci.
De aceea, o măsură corectă este să aducem la zi prețul chiriilor pentru “locuințele convenabile” pe care le Administrează Administrația Fondului Imobiliar (AFI). Aceste chirii nu au mai fost actualizate din anul 2007, adică de aproape 20 de ani! Să vă dau câteva example.
Acum, o chirie pentru un apartament cu o cameră costă 115 lei, pentru cca. 35 mp. După actualizare va costa 980 de lei în zona A (zona centrală) și 560 de lei în zona C. Pentru un apartament cu două camere chiria este 147 lei, pt 56 mp. După actualizare va costa 1.568 de lei în zona A (zona centrală) și 896 de lei în zona C. Pentru o locuință cu trei camere chiria este 171 lei, pt. 70 mp. După actualizare va fi de 1.960 de lei în zona A (zona centrală) și 1.120 de lei în zona C.
Să fie mai clar despre ce vorbim… acum prețul mediu pentru o locuință convenabilă este de 85 de bani (0,85 lei) pe metrul pătrat. Nu știu cine ocupă aceste apartamente, nu știu cum au fost atribuite, aceste contracte sunt istorice, cele mai multe au fost atribuite în urmă cu 20 – 30 de ani, dar mi se pare doar normal ca cel puțin chiriașii să plătească un preț corect pentru că aceste proprietăți aparțin tuturor bucureștenilor.
Vorbim despre 4.050 de astfel de locuințe. Anul trecut AFI/PMB a încasat din chirii cca. 50 de milioane de lei. În urma acestor actualizări estimăm că AFI va încasa cca. 500 milioane de lei. Nu este deloc puțin!
Voi promova acest proiect pe ordinea de zi! Voi continua să vin cu măsuri prin care să valorificăm activele Bucureștiului, chiar dacă ele nu sunt populare și înseamnă voturi mai puține. Trebuie să facem ceea ce este corect să facem pentru orașul nostru!”, arată Ciprian Ciucu pe Facebook.
Pare că membrii coaliției de guvernare au căzut la un acord în ceea ce privește următoarele măsuri privind reforma administrației publice și pachetul de relansare economică.
Ieri, liderii celor patru partide ale coaliției de guvernare și ai grupului minorităților naționale au decis că procedura de adoptare va fi prin ordonanță de urgență, fără a fi avansat un termen.
În cazul în care nu mai apar scindări între politicienii care alcătuiesc „ghiveciul” coaliției de guvernare, în perioada următoare ar trebui să fie gata de adoptat reforma administrației publice și pachetul de relansare economică.
Acestea au fost finalizate și vor fi adoptate prin ordonanță de urgență imediat după încheierea avizării, cu câteva amendamente.
„Au fost finalizate și vor fi adoptate prin ordonanță de urgență a Guvernului imediat după încheierea avizării, în formele deja convenite, cu câteva amendamente care privesc instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională, educație, sănătate și cultură, care vor realiza economiile prin metode ce vor fi stabilite conform specificului domeniului. (…)
„Principiul reconfirmat este că reducerile cheltuielilor salariale realizate de ministere în anul 2025 vor fi luate în calculul reducerii totale de 10%”, se arată într-o informare, citată de Agerpres.
Soluțiile finale vor fi parafate de un grup de lucru constituit cu acest scop, cu certitudine urmând a se lucra „pe câteva propuneri de modificări care privesc situația creată în urma aplicării cotelor de supraimpozitare, situația clădirilor mai vechi de 50 de ani și persoanele cu dizabilități”.
Cinci percheziții au avut loc luni dimineață în Capitală și în trei județe, într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu de peste un milion și jumătate de lei.
Ancheta este coordonată de procurorii din cadrul Secției parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în condițiile în care principalul suspect este cadru militar activ.
Percheziții ieri în București, în Brăila, în Constanța și Ilfov, într-un dosar privind o înșelăciune cu criptomonede. Pe surse, ar fi vizat un militar activ de la ISU Dunărea Brăila, acuzat de înșelăciune în formă continuată.
Conform debraila.ro, Liviu Ionuț Epure, împreună cu mai mulți apropiați, ar fi convins mai multe persoane să investească într-o platformă de criptomonede, care îi aparținea. Fondurile investite de păgubiți erau ulterior transferate în conturile militarului, pompierul reușind astfel să obțină, prin înșelătorie, peste 1,6 milioane de lei.
„Din cercetările efectuate până în prezent în cauză a rezultat că, în perioada 2021-2024, cadrul militar activ menționat, împreună cu mai multe cunoștințe din anturajul său, ar fi determinat prin inducere în eroare mai multe persoane să investească pe o platformă online creată în acest scop, respectiv să achiziționeze criptomonede.
Ca urmare a metodelor dolosive utilizate, banii tranzacționați de către persoanele vătămate ar fi fost în realitate transferați în conturile bancare deținute de către militar.În funcție de rezultatul activităților operative, se vor dispune măsuri legale”, au transmis procurorii.
Șeful statului a luat o decizie privind participarea sa la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, unde și-au anunțat prezența doar 2 țări din UE – Bulgaria și Ungaria.
Consiliul pentru Pace a fost „inventat” de liderul de la Casa Albă, fiind lansat oficial luna trecută, la Forumul Economic Mondial de la Davos, cu scopul inițial de a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza.
În 20 ianuarie 2026, Donald Trump a motivat crearea Consiliului Păcii prin nemulțumirea sa față de Organizația Națiunilor Unite și sugerând că noua structură ar putea, în timp, să înlocuiască ONU. Așa că a transmis invitații mai multor țări, printre care și România, cu mențiunea că statele care doresc un loc permanent în noul Consiliu pentru Pace ar trebui să contribuie cu cel puțin 1 miliard de dolari.
Nicușor Dan a confirmat pe 8 februarie că a primit invitația, precizând că analizează dacă să participe la această reuniune. Iar ieri, acesta a transmis că a acceptat invitația. Însă România nu e membru, ci „observator”, astfel că nu se pune problema de plata vreunei taxe.
„Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump.
România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza.
Decizia de a fi prezent la aceste discuții are la bază susținerea procesului diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, inițiată de Statele Unite ale Americii.
România a susținut permanent necesitatea identificării unei soluții care să ducă la încheierea conflictului și a acordat sprijin populației civile din Fâșia Gaza, în special prin operațiuni de evacuare medicală de urgență”, se arată într-o postare pe Facebook a șefului statului.
De asemenea, și Italia a anunțat că intenționează să participe la Consiliul pentru Pace, în aceleași condiții. În schimb, numeroase alte țări europene au declinat invitația președintelui SUA.
Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur, furate anul trecut dintr-un muzeu din Olanda se întorc în țară.
Exponatele,...
Federația Sindicatelor Silva solicită în instanță suspendarea măsurilor de reorganizare a Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva.
Ieri, Federația a introdus o cerere în acest...
Soluție pronunțată de Curtea de Apel București, în camera preliminară a dosarului în care Călin Georgescu este inculpat alături de Horațiu Potra și alți...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
