-1 C
București
sâmbătă, 27 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 85

Sondaj prezidențiale: Ciolacu și Simion se înfruntă în turul 2

Un ultim sondaj realizat printre votanți în ceea ce privește alegerile prezidențiale arată ceea ce se știe deja:

Marcel Ciolacu și George Simion au cele mai mari șanse de a ajunge în turul 2.

Acestea sunt datele făcute publice de cel mai recent sondaj al INSCOP Research, realizat la comanda cotidianului „Libertatea” în perioada 7 – 12 noiembrie 2024. Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului, telefonic, volumul eşantionului fiind de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Concret, candidatul PSD Marcel Ciolacu conduce în clasamentul intenţiei de vot pentru turul 1 al alegerilor prezidenţiale, cu 25,3%, urmat de George Simion (AUR), cu 19,1%.

Potrivit Agerpres, pe locurile următoare sunt Elena Lasconi (USR), 14,3%, Mircea Geoană (independent), 13,3%, și Nicolae Ciucă (PNL), 9,1%.

Conform aceleiași surse, pentru Călin Georgescu (independent) ar opta 5,4% dintre alegători, pentru Cristian Diaconescu (independent) 4,6%, pentru Kelemen Hunor (UDMR) – 4,1%, pentru Cristian Terheş (PNCR) – 2,1%, pentru Ludovic Orban (PMP şi FD) – 1%. Ana Birchall (independent) ar obţine 0,8%, Alexandra Păcuraru (ADN) – 0,6%, iar 0,3% dintre respondenţi indică alt candidat.

Aceste procente au fost calculate avându-i în vedere pe cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur la vot, adică 74,6% din eşantionul total.

Însă nici raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un candidat din listă şi declară că vin sigur la vot (56,4% din total eşantion) nu e mare diferență pe „podium”.

Astfel, 24,8% dintre alegători ar vota pentru Marcel Ciolacu, 21,3% – George Simion, 14,3% – Elena Lasconi, 12,2% pentru Mircea Geoană, 8,8% – Nicolae Ciucă, Călin Georgescu – 5,5%, Cristian Diaconescu – 4,5%, Kelemen Hunor – 4,3%, Cristian Terheş – 2%, Ludovic Orban – 0,7%, Ana Birchall – 0,7%, iar Alexandra Păcuraru – 0,7%. Aici, 0,2% dintre respondenţi indică alt candidat.

Sondajul INSCOP realizat la comanda Libertatea arată faptul că Marcel Ciolacu şi George Simion continuă să se afle pe primele două locuri. Prezenţa estimată raportată la populaţia rezidentă în România este de 56%.

Elementele de noutate sunt: ponderea nehotărâţilor (14% raportat la total eşantion şi aproape 10% raportat la respondenţii care declară că vor merge sigur la vot), ceea ce creşte nivelul de incertitudine cu privire la rezultatul final al alegerilor prezidenţiale şi ascensiunea oarecum neaşteptată a candidatului Călin Georgescu, care depăşeşte 5%, posibil pe fondul unei prezenţe active în spaţiul online, dar fără apariţii consistente în mass-media tradiţionale.

Pe simulările de tur 2, candidaţii care performează cel mai bine sunt Marcel Ciolacu şi Mircea Geoană, dar scorurile sunt foarte strânse”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP, citat de Agerpres.

Polițist din Mureș, acuzat de fapte de corupție

Sursa: Google maps

Un ofițer de poliție în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureș, Poliția Municipiului Târgu-Mureș – Biroul Rutier, este acuzat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Târgu Mureș de mai multe infracțiuni, comise cât era în „îmbrăcat” în uniformă.

Și, mai mult decât atât, acesta, împreună cu o altă persoană, a fost reținut în cauză, iar mai apoi, plasați sub control judiciar, ca urmare a deciziei Tribunalului Mureș.

Din ce precizează DNA, polițistul, pe numele său Marius Manea, s-ar face vinovat de efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, precum și de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (4 infracțiuni), dar și înșelăciune, fals intelectual, fals în declarații, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri (toate săvârșite în forma autoratului, complicității sau participației improprii, în total 46 de infracțiuni).

Totodată, cel de-al doilea inculpat este acuzat de complicitate la înșelăciune (4 infracțiuni), fals în declarații (2 infracțiuni), complicitate la fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată (2 infracțiuni) și complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În perioada 2021 – 2024, inculpatul Manea Marius ar fi desfășurat operațiuni de cumpărare-vânzare autovehicule și piese ale acestora (22 de situații), reprezentând acte de comerț în scopul obținerii de profit, incompatibile cu funcția, atribuția și însărcinarea pe care acesta le îndeplinea, în calitate de ofițer de poliție judiciară.

Activitatea infracțională a inculpatului ar fi vizat cu preponderență cumpărarea de autoturisme din afara țării, pe care ulterior le vindea pe piața auto second-hand. Unele dintre aceste autoturisme ar fi fost folosite de inculpatul Manea Marius la provocarea intenționată de accidente rutiere, în scopul de a încasa bani de la firmele de asigurări RCA. În majoritatea cazurilor, inculpatul Manea Marius ar fi beneficiat de sprijinul inculpatului M.M.V., precum și de sprijinul altor persoane.

Accidentele simulate ar fi avut loc în diferite orașe din România, între care Târgu Mureș, Brașov, Alba Iulia, Turda, dar și în Germania.
Foloasele obținute de către inculpatul Manea Marius de pe urma dosarelor de daună aprobate de către societățile de asigurări sunt estimate, la acest moment procesual, la suma de 150.000 lei.

Cu titlu de exemplu, în luna iunie 2023, inculpatul Manea Marius ar fi indus în eroare cu intenție, prin mijloace frauduloase, o societate de asigurări, cu ocazia instrumentării unui dosar de daună, declarând în mod neadevărat că tamponarea intenționată a autoturismului Audi A7 deținut de inculpat și un alt autoturism ar fi fost un eveniment neprevăzut.

În urma acestor demersuri efectuate de către inculpat pentru a repara pe banii societății de asigurări diverse daune survenite în timp ale autoturismului mai sus menționat, societatea asiguratoare ar fi virat inculpatului suma de 33.140 de lei.

În perioada iunie 2022 – iunie 2023, inculpatul ar fi folosit informații nedestinate publicității referitoare la datele personale ale unor persoane (pe care erau înmatriculate diverse autovehicule), informații pe care acesta le-ar fi obținut în virtutea funcției, prin verificarea bazelor de date și pe care acesta le-ar fi divulgat unor persoane apropiate pentru desfășurarea de activități comerciale”, detaliază anchetatorii.

Procurorii arată și că „în dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane”. De altfel, acest lucru reiese și din încheierea instanței, prin care s-a dispus ca cei doi inculpați să nu comunice cu celelalte persoane cercetate:

Dispune luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpatul M.M., pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 14 noiembrie 2024 ora 1805 până la data de 12 ianuarie 2025. Impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii:

a) obligația de a se prezenta la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; b) obligația de a informa de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanţa cu privire la schimbarea domiciliului, c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

Va impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) obligația de a nu depăși raza teritorială a judeţului Mureş, decât cu încuviinţarea prealabilă a organul de urmărire penală, b) să nu comunice cu inculpatul M.M.V., cu suspecţii H.ZS., C.C., M.N.A., V.D.I., S.M.S.D., C.C.V. şi G.D.A. şi cu martorii O.I.P., M.N., O.C.R., D.Ş.A., G.M., V.R.M., M.R.A., C.A.R. şi V.A.S., cu membrii familiilor acestora, nici direct, nici indirect, pe nicio cale.

Dispune luarea măsurii preventive a controlului judiciar față de inculpatul M.M.V., pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 14 noiembrie 2024 ora 1435 până la data de 12 ianuarie 2025. Impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii:

a) obligația de a se prezenta la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat; b) obligația de a informa de îndată judecătorul de cameră preliminară sau instanţa cu privire la schimbarea domiciliului, c) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.

Va impune inculpatului să respecte următoarele obligaţii: a) obligația de a nu depăși raza teritorială a judeţului Mureş, decât cu încuviinţarea prealabilă a organul de urmărire penală, b) să nu comunice cu inculpatul M.M., cu martora C.R.M., cu membrii familiilor acestora, nici direct, nici indirect, pe nicio cale”.

Nicușor Dan, referendumul și mitul competenței: când primarul devine un „monstru” administrativ

Nicusor Dan - Foto Ziarul de Investigații

Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, vine cu o idee aparent simplă: un referendum care să schimbe repartizarea bugetelor între Primăria Generală și sectoare, dublată de o centralizare a autorizațiilor de construire. În teorie, scopul ar fi eliminarea haosului administrativ din Capitală, punând capăt problemelor care lasă Bucureștiul ancorat într-o birocrație perpetuă. Realitatea, însă, este mult mai încurcată. Vom crea un „monstru” dacă acest referendum va trece și va fi aplicat în forma propusă.

„Administrația eșuată” a lui Nicușor Dan: promisiuni, scuze și lipsa rezultatelor, dar…referendum

Înainte de a-i oferi și mai multă putere, să analizăm bilanțul lui Nicușor Dan. De la preluarea primului mandat, principalele sale promisiuni au rămas în aer. Problema termoficării, în plină iarnă, continuă să afecteze zeci de mii de locuințe. Bucureștenii îngheață în case, iar soluția propusă de Nicușor Dan sunt reparații „programate”, care se tot amână și dau capitala pe mâna frigului an de an. Termoenergetica, în loc să devină salvarea rețelei de termoficare, este un eșec costisitor care „mănâncă” bugetul primăriei fără rezultate.

Dincolo de termoficare, rămâne problema traficului. Se vorbea despre parcări subterane, piste de biciclete, soluții pentru decongestionarea intersecțiilor majore. După primul mandat, Bucureștiul este același furnicar haotic, cu benzi marcate pe jumătate, fără alternative reale și eficiente pentru transport și fără vreun plan concret implementat. Fiecare an în plus de stagnare amplifică problemele, iar fiecare nouă propunere de „modernizare” rămâne blocată între rapoarte și justificări.

Referendumul: între centralizare și concentrarea riscurilor

Referendumul propus de Nicușor Dan prevede ca bugetul orașului să fie gestionat mai degrabă de Primăria Generală, nu de sectoare, iar eliberarea autorizațiilor de construire să fie a unui singur om. Iar acest om să fie nimeni altul decât Nicușor Dan! Această idee, la prima vedere, ar rezolva aparent conflictele între primarul general și primarii de sector, mai ales când vine vorba de planificare urbană sau de atribuirea bugetelor pentru proiectele mari. Însă există și reversul medaliei.

Într-un oraș ca Bucureștiul, unde corupția administrativă și interesele de culise își fac loc pe toate palierele, o astfel de măsură ar concentra o putere uriașă în mâinile unui singur om. Fără mecanisme eficiente de control și transparență, centralizarea riscă să ducă la abuzuri și la decizii luate arbitrar, departe de interesele reale ale cetățenilor. Un astfel de sistem nu doar că nu va soluționa problemele structurale, ci le va acutiza, întrucât această distribuție a resurselor financiare nu ține cont de nevoile specifice fiecărui sector.

În plus, istoria recentă a mandatului lui Nicușor Dan arată o incapacitate cronică de a implementa măsuri coerente și eficiente pentru București. În loc să se ocupe de problemele stringente, primarul alege lupte sterile, propunând referendumuri costisitoare ca soluție pentru haosul de la nivelul autorizațiilor. A încerca să rezolvi o problemă prin suprapunerea altor complicații birocratice este echivalent cu a trata o rană infectată doar acoperind-o.

Nicușor Dan și mitul competenței: un exemplu de „impotență administrativă”, dar…referendum

Un alt capitol la care primarul Bucureștiului a eșuat este atragerea fondurilor europene. În loc să exploateze oportunitățile oferite prin programele UE pentru dezvoltare urbană, Nicușor Dan a rămas captiv în neputința administrativă a unui mandat fără rezultate palpabile. În mod paradoxal, edilul continuă să se autodefinească drept „reformatorul” Capitalei, în ciuda unui bilanț care demonstrează opusul: lipsa proiectelor majore finalizate și o gestionare bugetară tot mai deficitară.

În acest context, a-i oferi și mai multă putere ar fi ca și cum a-i da unui copil puterea lui Superman! Primarul Capitalei a demonstrat că nu poate face față provocărilor Bucureștiului, iar o centralizare a autorizațiilor sub Primăria Generală riscă să creeze un colaps al funcționării urbane.

Și totuși…referendum?

CTP s-a decis – îl va alege „pe acela care va avea cele mai mari șanse să-l împiedice pe G. Simion să ajungă în turul 2”

Sursa: Fcebook

Jurnalistul Cristian Tudor Popescu renunță la ideea sa inițială, de a-l vota la prezidențialele din 24 noiembrie pe liderul UDMR Kelemen Hunor.

CTP a mai cântărit o dată situația, în lumina celor întâmplate luni seară, când liderul AUR George Simion a apărut neinvitat la dezbaterea electorală și a cam „bulversat” formatul emisiunii.

Și, din ce explică CTP într-o analiză, liderul AUR a căpătat astfel o și mai mare admirație și, implicit, s-au mai adăugat niște voturi.

De aceea, arată jurnalistul, va apela la „votul util”, în ceea ce îl privește aceasta însemnând să voteze contracandidatul care are cele mai multe șanse de a ajunge în turul 2, alături de Marcel Ciolacu. Pentru că, în acest moment – subliniază CTP, „din buzna șefului AUR în emisiunea de la A3 pentru votanții săi” rămâne doar că „Simion s-a dus peste ei!”.

În ceea ce îl privește, jurnalistul a punctat că gestul liderului AUR se interpretează de fapt altfel: „G. Simion minte porcește la scenă deschisă sau că e omul rușilor”. Și, mai mult, în emisiune are fi fost un „penibil monstruos” „în care s-au bălăcit reprezentanții candidaților și moderatorul, căutând fie să stoarcă niște audiență, fie să dea fiecare cu Simion în ceilalți, nu îi va șterge vreun vot lui G. Simion – dimpotrivă”.

Prin urmare, mă văd nevoit să renunț la votul pentru dl Kelemen Hunor și, lăsând la o parte obiecțiile pe care le am în legătură cu fiecare candidat, să-l votez, după o socoteală făcută la rece, pe acela care va avea cele mai mari șanse să-l împiedice pe G. Simion să ajungă în turul 2, caz în care aș fi silit să-l votez pe M. Ciolacu.

Mai explic încă o dată ce efect are anularea buletinului de vot în cabina de vot. Nu e același lucru cu a nu te prezenta la secția de votare. Căci votul anulat se adună la cifra de prezență. Cu cât prezența la alegeri e mai mare, cu atât candidatul care câștigă va avea un mandat de președinte mai puternic – una e să câștigi cu 60% prezență și alta cu 35%. Deci, anulându-vă buletinul de vot, întăriți decizia luată cu majoritate de cei care au pus ștampila pe un nume sau altul”, scrie CTP.

Ciolacu n-ar mai vrea ca foștii președinți ai României să fie chiriași de „lux” ai statului

Captură video: Facebook/Marcel Ciolacu
Captură video: Facebook/Marcel Ciolacu

Continuă discuțiile vizavi de locuința de lux care i s-a pregăti lui Klaus Iohannis pe Aviatorilor, grație demersurilor Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).

În plus, ultimile noutăți sunt și că PSD a cerut formarea unei comisii de anchetă privind cheltuielile președintelui Klaus Iohannis cu deplasările sale, Marcel Ciolacu opinând că este „un fel de T0 în politica românească”.

Așa că, aflat într-o vizită la Londra, premierul Marcel Ciolacu a fost chestionat din nou în privința acestui subiect încă „fierbinte”, dar și asupra măsurilor pe care le-ar lua în ceea ce privește transparența cheltuielilor făcute de și pentru Administrația Prezidențială.

Poate ar trebui și noi un pic să ne schimbăm. (…) Vrem o lume nouă cu reguli vechi, vrem o lume pentru niște tineri care schimbă lumea cu gândirile noastre vechi. Spuneți-mi și mie de ce statul român trebuie să aibă în proprietate case pentru foștii președinți?

Statul român are obligația de a pune la dispoziția unui fost președinte un spațiu locativ. De ce nu închiriază un apartament într-un cartier cu pază? De ce trebuie să amenajăm anumite locuințe sau imobile ale statului?

De ce nu avem foarte clar: aceea este locuința prim-ministrului, indiferent dacă ai locuință în București sau n-ai locuință, aceea e locuința președintelui și în viitor, când nu mai ești președinte, este această obligație în legislație și nu trebuie să-ți construiesc o casă după cum ți-o dorești. Închiriază statul o anumită locuință. (…)

Reședințele primului ministru, reședința președintelui trebuie să fie proprietate a statului român, fiindcă suntem vremelnici în funcție. Dar, dacă ai o lege și-ți conferă acest drept, ca după ce nu mai ești președinte, ai această opțiune, că poți să n-o ceri, poți să nu soliciți această opțiune de la stat.

De ce trebuie eu, stat, să cumpăr pentru fiecare președinte locuințe că n-am înțeles? Credeți că se mai întâmplă undeva în lume acest lucru?”, și-a explicat viziunea premierul Ciolacu.


Iar în fața reporterilor, Ciolacu a făcut și un soi de promisiune. Într-un exercițiu de imaginație – dat fiind că până la finele anului se predă ștafeta pentru fotoliul de la Cotroceni, Marcel Ciolacu a asigurat că „dacă voi fi ales președintele României, eu voi schimba aceste lucruri. (…) Cât de curând. Dar presupun că după votul românilor”.

Mai ales că, din punctul său de vedere, nu ar trebui ca sumele care sunt cheltuite lunar de și pentru președintele statului să fie la „secret”. Însă, din ce a explicat liderul PSD, premierul are atribuții limitate în ceea ce privește măsurile care pot fi luate în acest moment pentru a schimba destinația oricărei locuințe aflate în administrarea RA-APPS:

Nu trebuie să inițieze premierul. Acest lucru e un demers făcut prin SPP, Serviciul de Protecție și Pază, prin Secretariatul General al Guvernului. Dacă Secretariatul General al Guvernului inițiază un astfel de demers, pentru că ei au obligația să pună la dispoziție…

Dar v-am spus: de ce trebuie să ai o locuință într-o casă a statului, unde statul să fie proprietar? (…)

Eu nu sunt șef la SPP. Înțelegeți cum se aplică legea. SGG-ul pune în aplicare ce solicită SPP-ul! Haideți să nu încălecăm atribuțiile”, a mai punctat premierul Ciolacu.

1.500 de euro, „prețul” pentru o liberare condiționată în Bistrița Năsăud

Sursa: Google maps

Un polițist care asigura paza la Penitenciarul Bistrița a fost reținut după ce a solicitat bani pentru a pune o „vorbă bună” pentru o liberare condiționată.

Nu doar că a solicitat, ci a și primit suma respectivă, iar acum este acuzat de trafic de influență.

Reprezentanții Direcției Generale Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Bistrița – Năsăud detaliază că probele ar fi clare, mai ales că agentului de poliție i s-a organizat un flagrant.

Și, în urma acțiunii, omul legii a fost reținut „pentru 24 de ore sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență”, iar mai departe, instanța a fost solicitată să decidă dacă acesta va fi sau nu arestat preventiv.

Ofițerii de poliție judiciară, la delegarea și sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistrița Năsăud au realizat prinderea în flagrant a unei persoane cercetată pentru trafic de influență.

În fapt, un agent de poliție penitenciară în cadrul Penitenciarului Bistrița a fost prins în flagrant în timp ce primea suma de 1.500 de euro pentru a interveni pe lângă organele judiciare, în vederea eliberării condiționate a unei persoane deținută în penitenciarul menționat”, menționează DGA.

Klaus Iohannis PNL-istul, 10 ani de huzur la 5* ultra all-inclusive

Klaus Iohannis în Kenya - Foto presidency.ro

Klaus Iohannis a preluat mandatul de președinte al României pe 21 decembrie 2014, în urma unei campanii bazate pe promisiunea unei „Românii a lucrului bine făcut„. În loc de realizări concrete, cei zece ani ai mandatului său au fost marcați de o serie de eșecuri, de scandaluri și de acuzații penale, culminând cu un bilanț profund dezamăgitor pentru o mare parte a României. Iată o cronologie a principalelor nereușite ale lui Klaus Iohannis și a controverselor care l-au înconjurat.

2014-2015: Un debut marcat de pasivitate și scandaluri imobiliare

Încă de la începutul mandatului, Iohannis a fost criticat pentru lipsa de implicare în problemele urgente ale României. În timp ce criza refugiaților izbucnea la nivel european, iar în România începeau proteste împotriva corupției, președintele a rămas într-o stare de inacțiune profundă.

Pe lângă această pasivitate, Klaus Iohannis s-a confruntat cu controverse majore legate de achiziționarea a șase imobile în Sibiu. Criticii săi l-au acuzat că ar fi obținut proprietățile prin practici discutabile, fără a oferi explicații clare. În 2015, Agenția Națională de Integritate (ANI) a investigat posibilele conflicte de interese, însă dosarul a fost clasat, alimentând și mai mult speculațiile că președintele beneficia de protecție și de tratament preferențial.

2016: Tragedia Colectiv și gestionarea deplorabilă a unei crize naționale

Anul 2016 a adus în prim-plan incompetența administrației în gestionarea crizelor, odată cu incendiul devastator de la Colectiv din octombrie 2015. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă, revoltați de corupția și de nepăsarea autorităților care au permis funcționarea ilegală a clubului. Klaus Iohannis a fost acuzat de o reacție întârziată și de lipsa de empatie față de victimele tragediei.

În urma demisiei premierului Victor Ponta, Iohannis a decis numirea unui guvern tehnocrat, condus de Dacian Cioloș. Mulți au considerat decizia drept o înlocuire de fațadă, care nu rezolva problemele structurale și lipsite de legitimitate democratică. Pentru mulți, această numire a fost încă un exemplu al pasivității și superficialității președintelui.

2017: Eșecul opoziției față de OUG 13 și înfruntările cu PSD

Ianuarie 2017 a marcat un alt moment critic. Guvernul PSD condus de Sorin Grindeanu a emis Ordonanța de Urgență 13, o modificare la legislația penală care slăbea lupta împotriva corupției. Această ordonanță a declanșat cele mai ample proteste din România postcomunistă. Deși a ieșit în stradă în semn de solidaritate, Iohannis a fost criticat pentru lipsa de fermitate și pentru eșecul de a gestiona conflictul în mod decisiv.

Președintele a fost incapabil să medieze conflictele între instituțiile statului, iar relația tensionată cu PSD a produs blocaje administrative și legislative. Deși a promis lupta împotriva corupției, incapacitatea lui de a interveni eficient a dus la pierderea încrederii în președinție.

2018: Conflictul cu justiția și înfrângerea în fața CCR

În 2018, Iohannis a încercat să o apere pe Laura Codruța Kövesi, șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), refuzând să semneze decretul de revocare cerut de ministrul Justiției, Tudorel Toader. Această decizie a dus la un conflict deschis între președinte și Curtea Constituțională, care l-a obligat să o revoce pe Kövesi.

Refuzul inițial al lui Iohannis a fost văzut de unii drept un gest de susținere a justiției, însă înfrângerea sa în fața CCR a demonstrat limitele influenței sale. Criticii au considerat că lipsa unei poziții clare și neechivoce a compromis încrederea în capacitatea sa de a apăra independența sistemului judiciar.

2019: Eșecul aderării la Schengen și ratarea promisiunilor în politica externă, marca Iohannis

În 2019, Klaus Iohannis nu a reușit să obțină aderarea României la spațiul Schengen, deși acest obiectiv fusese intens promovat. În ciuda promisiunilor și a negocierilor, România a fost respinsă, iar președintele a fost criticat pentru lipsa de eficiență și pentru absența unei strategii clare.

Acest eșec a demonstrat o slabă capacitate de negociere la nivel european, punând sub semnul întrebării politica externă a României sub conducerea lui Iohannis. Neputința sa de a convinge partenerii europeni că România a făcut progrese reale în reformarea justiției și în lupta anticorupție a adăugat o nouă dezamăgire la bilanțul său.

2020: Pandemia COVID-19 și gestionarea catastrofală a unei crize sanitare

Pandemia COVID-19 a scos la iveală noi deficiențe ale ”conducerii” lui Klaus Iohannis. Comunicarea defectuoasă și lipsa de coordonare cu Guvernul au lăsat România într-o stare de confuzie și frustrare. Deciziile inconsistente, restricțiile impuse fără explicații clare și lipsa unui plan coerent au alimentat nemulțumirea populației.

Pentru mulți români, Iohannis a arătat o crasă lipsă de empatie față de cei afectați de pandemie și de criza economică rezultată. Criticii au considerat că măsurile impuse nu erau susținute de o comunicare eficientă, iar președintele părea complet deconectat de la realitatea cetățenilor.

2021: Criza politică și căderea Guvernului Cîțu alimentate de Klaus Iohannis

Anul 2021 a adus o nouă criză politică, generată de demiterea Guvernului condus de Florin Cîțu prin moțiune de cenzură. În loc să medieze și să gestioneze criza într-un mod constructiv, Klaus Iohannis a fost acuzat că a contribuit la instabilitatea politică prin sprijinul său pasiv pentru Cîțu.

Această situație a dus la o instabilitate accentuată, întârziind implementarea reformelor necesare. Incapacitatea lui Iohannis de a asigura coeziunea coaliției și de a rezolva conflictele interne a subminat încrederea publicului în capacitatea sa de a conduce.

2022: Dezinteres total față de problemele economice și sociale

Pe fondul inflației galopante și al scăderii nivelului de trai, Klaus Iohannis a fost acuzat de o lipsă de implicare totală în problemele economice și sociale ale țării. Președintele părea deconectat de la dificultățile cotidiene ale românilor, iar criticii săi au evidențiat lipsa de soluții și dezinteresul său față de situația precară a sistemului de sănătate și educație.

Pentru mulți, acest an a fost exemplul clar al unui președinte care și-a pierdut orice legătură cu poporul, ilustrând perfect nepăsarea și pasivitatea care au caracterizat întregul său mandat.

2023: Scandaluri pe cheltuieli prezidențiale și totala lipsa de transparență din partea lui Klaus Iohannis

În 2023, Klaus Iohannis s-a confruntat cu acuzații grave legate de cheltuielile Administrației Prezidențiale. Deplasările externe și cheltuielile publice exagerate au generat furia publicului, iar lipsa de transparență în prezentarea acestor costuri a alimentat suspiciunile de abuz în serviciu.

Societatea civilă și presa au cerut investigații, iar acuzațiile de posibile abateri au dus la plângeri penale împotriva sa. Pentru mulți, aceste scandaluri au demonstrat o lipsă de respect pentru fondurile publice și o decuplare aproape totală de la responsabilitatea pe care funcția sa o implică.

2024: Probleme penale pentru Klaus Iohannis și un final de mandat dominat de acuzații

În 2024, finalul mandatului lui Klaus Iohannis este dominat de scandaluri legale și de o investigație reînnoită asupra achizițiilor sale imobiliare. Suspiciunile că ar fi obținut unele proprietăți prin falsuri în acte revin în atenție, iar procurorii investighează din nou documentele legate de achiziția unor imobile din Sibiu.

Totodată, sunt în desfășurare anchete pentru abuz în serviciu legate de cheltuielile din Administrația Prezidențială. Iohannis încheie astfel un mandat marcat de promisiuni neîmplinite, de pasivitate în momente de criză și de scandaluri juridice.


Aceasta este imaginea unui președinte care a promis o Românie a lucrului bine făcut, dar a lăsat în urmă dezamăgiri, scandaluri și acuze penale.

Liderul PNL: „Există o temere faţă de candidatul Ciucă. Toată lumea îl atacă pe Ciucă”

Nicolae Ciuca

Nicolae Ciucă, lider al PNL și totodată candidatul formațiunii la prezidențiale, este în continuare sigur că are șanse reale de a intra în turul 2.

În condițiile în care majoritatea sondajelor realizate îl plasează pe Ciucă departe nu doar de locul 2 în intenția la vot, ci și, automat, de accederea în turul 2, acesta crede în continuare că totul este o „făcătură”.

Aseară, la România TV, liderul PNL a explicat că este vorba despre o strategie a adversarilor și nimic mai mult, vorbind despre sine la persoana a doua:

Există o temere faţă de candidatul Ciucă. Toată lumea îl atacă pe Ciucă”, a subliniat acesta.

Momentan, cert este doar că liderul PSD Marcel Ciolacu are toate șansele reale de a intra în turul 2, mai rămâne de văzut pe cine vor trimite românii, la vot, alături de acesta. Sondajele nu îl au în vedere pe Ciucă, deși liberalii au făcut front comun și îl ridică în ochii opiniei publice. Ba chiar se fac apeluri repetate către mulți contracandidați să se retragă din cursă și să îl susțină pe Ciucă, pentru a se ajunge la un „vot util”.

În ceea ce îl privește, Nicolae Ciucă a explicat aseară planul său pentru România şi atu-urile cu care speră să ajungă în finală şi apoi la Cotroceni.

Mă bucur că sunt sondaje care mă dau în afară, înseamnă că există o temere față de candidatul Ciucă. Toată lumea îl atacă pe Ciucă. Eu mi-aș dori să mă dea pe locul 14. Atunci s-ar mobiliza toți primarii, tot PNL. (…)

Aici nu e vorba doar de mine. În spatele meu este un sprijin al tuturor primarilor, care sunt convins că înțeleg necesitatea de a duce mai departe ce am realizat până acum”, a explicat liderul PNL pentru sursa citată.

Totodată, acesta s-a declarat „absolut convins” că îl poate „bate” pe Ciolacu în turul 2, ba chiar „la scor mare”:

Am curajul sa merg la o confruntare cu Ciolacu, oricând. (…) Eu generez încredere, oamenii vin la mine, vorbim. Despre asta este vorba, emoția nu se arată doar la TV. Putem în seara asta să generăm emoție, dar asta nu m-ar face pe mine câștigător”.

Ciucă și-a făcut calcule inclusiv în ceea ce privește faptul că PNL va fi în măsură să aleagă cu cine va face o majoritate în Parlament, în contextul în care ar câștiga cele mai multe voturi în alegeri, așa că a declarat că se va alia „cu celelalte partide de dreapta”.

Presa austriacă titrează că acest stat va „deschide” drumul României și Bulgariei în Schengen

Vești bune din Austria, via publicația kurier.at, care titrează că se ia în considerare „deschiderea” dumului României și Bulgariei spre Schengen.

Blocada Austriei împotriva extinderii zonei Schengen este de așteptat să fie ridicată în primăvara anului 2025”, precizează sursa citată, existând și o serie de explicații pentru această opinie.

Referiri în articolul menționat se fac totuși la opinia pe care o au despre accederea completă în Schengen pe care o au oficialii români, pe de o parte. Însă, pe de altă parte, se dă de înțeles că vin anumite presiuni spre Austria de la Uniunea Europeană, după ce acest stat membru a spus „Nu”:

Chiar și creștin-democrații europeni de rang înalt, (…) și-au exprimat în mod deschis nemulțumirea față de poziția încăpățânată a Austriei cu privire la această problemă. Dar acum pare să fie o înțelegere încheiată la Bruxelles și Viena: Austria renunță la veto și deschide calea celor două state membre UE.

La o întâlnire de la Budapesta din 22 noiembrie, găzduită de Ungaria, care deține în prezent președinția UE, ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, se va întâlni cu omologii săi din România și Bulgaria. Acolo urmează să fie adoptat un pachet de măsuri pe care România și Bulgaria trebuie să le finalizeze pentru a deveni în sfârșit membre Schengen.

Acest lucru este de așteptat să se întâmple în primăvara lui 2025. Cel puțin așa cred reprezentanții de vârf ai guvernului României. Cu toate acestea, potrivit Ministerului de Interne, cele două țări au îndeplinit deja principalele cerințe: în special, securitatea sporită a frontierelor lor externe ale UE și întoarcerea mai rapidă a solicitanților de azil respinși din Austria.

Ei sunt în mod clar pe „calea cea bună”. De asemenea , de la Bucureşti şi europarlamentarii români s-a raportat că au ajuns în sfârşit la ultima linie a drumului spre aderare”, mai arată sursa citată.

România nu este totuși ținută în afara acestui spațiu de liberă circulație. De la finele lunii martie, în țara noastră au fost eliminate controalele la frontierele aeriene (aeroporturi) și maritime (porturi la Marea Neagră). Aceasta înseamnă că verificările efectuate sunt substanțial simplificate, în ceea ce privește timpul necesar pentru procedurile privind stabilirea identității și starea legală a persoanelor.

Simion, în căutare de capital: A dat buzna în studioul unde avea loc dezbaterea electorală

Sursa: Captură video

George Simion, liderul AUR și candidat la prezidențiale, a ținut musai să fie din nou în centrul atenției.

Aseară, acesta efectiv a dat buzna în sala Parlamentului României, acolo unde Antena 3 organiza o nouă dezbatere electorală, cu susținătorii a patru candidați la alegerile prezidențiale.

Sub pretextul că nu ar fi fost invitat recent să participe la astfel de dezbateri, Simion a considerat că își poate face apariția pur și simplu. A anunțat totuși într-un live că se îndreaptă spre „locul faptei”, acesta fiind de altfel primit în studioul amenajat.

Cu toate acestea, în live-ul de dinainte de a intra, Simion a încercat să inducă ideea că nu va fi primit. Iar odată ajuns în studio, Simion nu a schimbat chiar total agenda discuțiilor. A fost într-adevăr în prim plan, însă a fost asaltat cu întrebări, vizavi de colaborarea cu serviciile de informații rusești și cu faptul că are interdicție să intre în două state – Republica Moldova și Ucraina. Ceea ce se discutae și înainte, în lipsa sa.

Nu am venit peste voi”, a spus Simion când a ajuns lângă moderatorul emisiunii, Mihai Gâdea. „Am venit invitat” – a explicat acesta, deși anterior afirmase că nu fusese invitat să participe. Greu de înțeles.

Însă în studio, George Simion a scris cu mânuța sa pe o foaie că nu este „omul” serviciilor străine, ba chiar și-a luat un angajament, semnat. Mai precis, acesta a dat în scris că nu s-a întâlnit niciodată cu ofițeri ruși și că dacă vor apărea dovezi în acest sens se va retrage din cursa pentru Cotroceni.

Semnez, nu e problemă. Dacă apar fotografii și clipuri video care nu sunt false, vă dați seama că mă retrag. Dar nu există așa ceva. Cineva care este racolat de o putere străină, cum cred că sunt mulți dintre politicienii de la noi, trebuie să plece”, a spus acesta.

Simion nu a oprit nicio clipă live-ul, iar când a plecat, a ținut să explice din nou că dreptatea e la el.

N-a fost greu”, a spus apoi Simion. „Nu sunt fricos, asta trebuie să înțeleagă ei. Eu nu sunt laș și nu sunt leneș. Și candidații lor sunt și lași, și leneși”, a mai spus liderul AUR.

Comunicat de presă – Liderii proiectului COMFORTage se reunesc pentru a dezvolta soluții inovatoare de prevenire și gestionare a demenței și fragilității

ComfortAGE

În cadrul unui efort coordonat la nivel european, liderii proiectului Horizon Europe COMFORTage – Prediction, Monitoring and Personalized Recommendations for Prevention and Relief of Dementia and Frailty – se reunesc în perioada 13-15 noiembrie la București pentru a avansa soluțiile menite să sprijine prevenirea și gestionarea demenței și fragilității în rândul adulților vârstnici.

Evenimentul va fi deschis de doamna Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Președintele Fundației Ana Aslan Internațional și domnul George Manias, coordonatorul proiectului ComfortAge și va avea loc la Hotel Marshal Garden (Calea Dorobanților nr 50B, sector 1, București), în intervalul 09:00-18:00.

Proiectul COMFORTage reunește un consorțiu de 39 de parteneri din 12 țări, incluzând experți din domenii precum medicină, științe sociale, tehnologie și inovare digitală. Scopul comun este dezvoltarea unor soluții integrate, centrate pe oameni și susținute de comunitate, pentru prevenirea, monitorizarea și îmbunătățirea calității vieții persoanelor afectate de demență și fragilitate.

La întâlnirea membrilor consorțiului se va discuta despre progresele realizate, se vor împărtăși perspective și se vor consolida planurile de implementare a tehnologiilor inovatoare și a intervențiilor personalizate. De asemenea, se vor analiza rezultatele preliminare ale unor studii pilot și se vor pune bazele pentru extinderea inițiativelor la nivelul comunităților locale din întreaga Europă.

„COMFORTage este o inițiativă ambițioasă și necesară care răspunde unei nevoi stringente în societatea noastră – aceea de a sprijini îmbătrânirea activă și sănătoasă și de a proteja autonomia persoanelor afectate de demență și fragilitate. Colaborarea dintre partenerii noștri din multiple domenii și țări ne oferă o perspectivă unică și ne permite să dezvoltăm soluții relevante și aplicabile la nivel european,” declară doamna Prof. Univ. Dr. Luiza Spiru, Președintele Fundației Ana Aslan Internațional și gazda acestei reuniuni.

Proiectul pune accentul pe dezvoltarea unui cadru european de suport care include tehnologii avansate pentru monitorizare și predicție, alături de recomandări personalizate adaptate nevoilor fiecărei persoane. Soluțiile propuse își propun să ofere sprijin nu doar persoanelor în vârstă, ci și îngrijitorilor și comunităților acestora, promovând o cultură a sprijinului și a incluziunii.

Această întâlnire este un pas esențial în coordonarea eforturilor și în concretizarea obiectivelor stabilite pentru viitorul apropiat, proiectul COMFORTage fiind dedicat unei schimbări semnificative în abordarea îmbătrânirii active și a calității vieții seniorilor europeni.

De asemenea, vor fi prezenți la eveniment, în cadrul OPEN DAY și alți lideri de marcă din ecosistemul românesc de inovare în sănătate, precum doamna Flaviana Rotaru – președintele Clusterului pentru Sănătate și Bioeconomie, domnul Conf. Univ. Dr. Alexandru Scafa-Udriște – Coordonator CieH (Centrul de inovație și e-Health), Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”, domnul Dr. Ing. Adrian-Victor Vevera – Director General Institutul National de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI) București, Dr. Mircea Mărzan – Director General, Fundația Ana Aslan Internațional, și Dr. Constantin Nuțu – Doctor31.

Despre OPEN DAY:

În cadrul întâlnirii liderilor ComfortAge, pe 15 noiembrie, va avea loc OPEN DAY-Ziua Porților Deschise va oferi publicului larg, comunităților locale și reprezentanților mass-media ocazia de a explora inițiativele inovatoare ale acestui proiect. Participanții vor avea acces la prezentări interactive, demonstrații tehnologice și sesiuni de întrebări și răspunsuri cu experții implicați în proiect. OPEN DAY va facilita accesul între experți, seniori și comunitate, punând în lumină soluțiile dezvoltate de ComfortAge pentru monitorizarea, prevenirea și personalizarea îngrijirilor în demențe și fragilitate.

Pentru mai multe informații despre proiectul COMFORTage, vă rugăm să accesați link-ul comfortage.eu

Ministrul Predoiu asigură că se va veghea pentru alegeri corecte

Urmează o perioadă încărcată din punct de vedere electoral, cu trei zile de alegeri în doar 2 luni, însă ministrul Afacerilor Interne asigură că nu vor fi probleme.

Chiar dacă aseară, pe 11 noiembrie, Cătălin Predoiu anunța pe pagina sa de Facebook că „astăzi, 8 noiembrie 2024” a avut loc o ședință pentru „verificarea stadiului pregătirilor pentru alegerile prezidențiale și parlamentare care urmează”, îl vom crede pe cuvânt că știe ce face. Și mai ales ce transmite în spațiul public.

Adică faptul că a avut loc „o ședință de lucru în format videoconferință cu reprezentanții structurilor Ministerului Afacerilor Interne din întreaga țară”, pentru că, a subliniat Cătălin Predoiu, „ne pregătim temeinic pentru a asigura un proces electoral corect, transparent și sigur, în interesul cetățenilor”.

Predoiu nu a transcris chiar toată intervenția sa filmată, ci în postarea pe Facebook a insistat pe câteva „puncte esențiale”:

Importanța echidistanței politice: Toți angajații MAI, indiferent de funcție sau grad, trebuie să respecte neutralitatea și imparțialitatea. Vom întări acest principiu prin instrucțiuni clare.

Conștiința civică: Alegerile nu sunt doar un proces formal, ci conferă legitimitate democratică celor aleși. Profesionalismul nostru contribuie direct la acest caracter legitim.

Pregătiri suplimentare: În zilele de vot, conducerea operativă va fi delegată, asigurând continuitatea și responsabilitatea în desfășurarea activităților”, a arătat Predoiu.

Pe scurt, pe parcursul procesului electoral, în zilele de vot, acesta va preda comanda ministerului către un înlocuitor. Motivul este unul simplu – Cătălin Predoiu deschide lista PNL Prahova pentru Senat. Însă, chiar și departe, vorba aceea, va fi aproape:

Voi continua să monitorizez îndeaproape procesul și mă voi asigura că toate măsurile necesare sunt implementate eficient. Ne vom reîntâlni în acest format pentru o nouă evaluare înainte de zilele de vot.

Mulțumesc tuturor pentru efortul depus și pentru dedicație! Continuăm să lucrăm împreună pentru a garanta un proces electoral sigur și echidistant”, a mai punctat ministrul Predoiu.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ceață
-1 ° C
-1 °
-1 °
100 %
3.1kmh
100 %
S
1 °
D
5 °
lun
4 °
mar
7 °
mie
2 °

Ultimul articol

Decizie grea! PNL trebuie să numească un ministru la Educație, după demisia lui Daniel...

Ministrul a demisionat, trăiască ministrul! - ar trebui să se „audă” din tabăra PNL, după ce Daniel David a renunțat la portofoliul de la...

Jurnalist sub control judiciar, pentru propagandă legionară

Control judiciar pentru un jurnalist care, de ani de zile, derula activități de propagandă legionară prin intermediul unui post de radio obscur. Aceasta a fost...

Cazul Sebastian Ioan Hotca și dublul standard administrativ sub Ilie Bolojan

Cine este Sebastian Ioan Hotca și ce funcții a ocupat în administrația publică Sebastian Ioan Hotca este avocat, membru al Baroului Satu Mare, cu un...