27.3 C
București
sâmbătă, 20 iunie 2026
Acasă Blog Pagina 66

AUR a contestat la CCR Legea „austerității”: „Un festival al sărăciei, al inechităților și al haosului legislativ”

Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare, care aduce cu sine măsuri de austeritate odată cu adoptarea sa prin asumarea răspunderii de către Guvernul Bolojan, a fost contestată la Curtea Constituțională a României.

Criticii vizibili ai actului normativ sunt parlamentarii AUR, care solicită să se decidă că legea „nu doar că este neconstituțională, este periculoasă”, deoarece „deschide calea unei guvernări în care Executivul face legi fără control parlamentar, ignoră Constituția, ignoră drepturile cetățenești și subminează autoritatea justiției”.

Curtea Constituțională a României va analiza pe 22 iulie sesizarea partidului AUR în legătură cu Legea „austerității”, adoptată prin angajarea răspunderii Executivului.

Inițiativa AUR vine după ce luni, plenul reunit al Parlamentului a respins moțiunea de cenzură inițiată de partidele extremiste. Ulterior, pe masa CCR a ajuns sesizarea.

Guvernul a folosit abuziv procedura angajării răspunderii pentru a impune un pachet eterogen de măsuri care afectează grav milioane de români, fără o dezbatere reală în Parlament.

Invocarea urgenței este un fals grosolan: deficitul bugetar nu a apărut peste noapte, iar Guvernul a avut ani la dispoziție să intervină prin mecanismele democratice normale. Ce face Bolojan? Împachetează tăierile, discriminările și umilințele în aceeași lege, o bagă pe gât Parlamentului și pretinde că e ‘reformă’.

Legea atacată la Curtea Constituțională este un festival al sărăciei, al inechităților și al haosului legislativ: se elimină facilitățile pentru familiile cu copii – sabotaj direct la adresa politicilor demografice și a viitorului țării, se îngheață salarii și se anulează compensațiile legale pentru concediile neefectuate, se eșalonează hotărârile judecătorești definitive – un atac fără precedent asupra justiției și separației puterilor în stat, se menține personalul militar la limita subzistenței – semnal clar că acest guvern nu respectă nici armata, nici demnitatea națională.

În paralel, cinci vicepremieri și sute de sinecuri bugetofage își mențin privilegiile intacte. Guvernul cere ‘austeritate’ celor care abia supraviețuiesc, în timp ce sinecuriștii se plimbă în mașini de lux plătite din banii contribuabililor. AUR cere Curții Constituționale să respingă în totalitate această lege și să apere principiile fundamentale ale statului de drept.

Am depus și susținut în Parlament moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, care a venit cu acest pachet fiscal pentru sărăcirea românilor. (..) Nu AUR a creat criza. Nu AUR a îndatorat România pe 30 de ani. Nu AUR a îngropat economia în pandemie. Vom continua cu toate armele legale și democratice posibile. În august. În septembrie. În fiecare lună dacă va fi nevoie”, arată AUR.

Vicepremierul pentru reformă: „Până la sfârșitul anului viitor TVA-ul nu va scădea și nu vom avea o relaxare”

Sursa: gov.ro

Vicepremierul Michael Dragoș Anastasiu vede următoarea perioadă ca fiind una extrem de grea, însă atrage atenția că, în lipsa primului pachet de măsuri pe care și-a asumat răspunderea Guvernul Bolojan, situația risca să fie una aproape fără de ieșire.

Din perspectiva sa, anii 2025 și 2026 vor fi cei mai dificili și până la finalul lui 2026 măsurile fiscale nu vor fi relaxate, ceea ce înseamnă că nici TVA nu va scădea.

Declarațiile au fost făcute la Digi 24, unde Dragoș Anastasiu a explicat necesitatea măsurilor de austeritate. Medic și om de afaceri, a fost inițial consilier onorific al lui Ilie Bolojan, pe când era președinte interimar al României – pentru relația cu mediul de afaceri, în Departamentul Politici Economice și Sociale.

Apoi, la formarea Guvernului Bolojan, Dragoș Anastasiu a fost numit vicepremier – fără portofoliu, dar pentru reformă. Momentan, acesta a rămas neafiliat politic.

Dacă nu ieșeam, până pe 8 iulie, cu acest pachet dureros, (…) Comisia Europeană începea demersul de a stopa fondurile europene pentru România, iar agențiile de rating, care ne spun nouă că țara dumneavoastră e acceptabilă pentru investiții sau nu e acceptabilă pentru investiții, ne-ar fi spus foarte repede că suntem neacceptabili pentru investiții.

Și asta era scenariul Grecia 2010, cursul valutar s-ar fi dus probabil la 6, șomajul la 30-40 la sută. (…) Noi nu am avut timp să începem cu ce doare cel mai tare și să facem totul așezat, în consultare cu sindicatele și cu patronatele: n-a fost timp. Pachetul 2 rezolvă din inechități, pachetul 3, cu atât mai mult și așa mai departe. (…)

Analiștii pe care i-am sunat (…) spun că vom avea creștere economică în România. Nu așa mare cum a fost prevăzut, dar va fi creștere economică. Următoarele pachete se vor concentra pe debirocratizare, eliminarea inechităților. (…)

Până la sfârșitul anului viitor, 2026, noi trebuie să reducem deficitul cu 4% din PIB. Asta înseamnă mulți bani, undeva spre 100 de miliarde. Va trebui să reducem cu atâta deficitul. (…) Sigur că TVA-ul, în această perioadă, nu va scădea și nu vom avea o relaxare”, a punctat Dragoș Anastasiu, pentru sursa citată.

Lemne și bani, mită primită de un polițist din Maramureș, pentru a trece cu vederea transporturi ilegale de masă lemnoasă

Captură video (Replica online)

O lună de arest preventiv l-a „convins” pe un polițist din județul Maramureș să își recunoască vinovăția într-un dosar în care era cercetat pentru fapte de corupție.

În dosarul instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, agentul de poliție era cercetat după ce se decoperise că acesta căzuse la o înțelegere cu un bărbat, pentru a trece cu vederea transporturile ilegale de masă lemnoasă pe care le efectua acesta din urmă.

Agentul principal de poliție din cadrul IPJ Maramureş – Poliţia Oraşului Vişeu de Sus – Formaţiunea Rutieră a încheiat zilele trecute un acord de recunoaștere a vinovăției, admițând că a încălcat, în mod repetat, legea. Astfel, inculpatul a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare, în condițiile în care ancheta s-a derulat cu acesta în stare de arest preventiv.

Iar acuzațiile aduse omului legii au fost trei la număr: luare de mită (2 acte materiale); folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații (3 acte materiale); abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Conform acordului încheiat cu procurorii, agentul de poliție a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, fiindu-i interzise o serie de drepturi. Totodată, polițistul are obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune Maramureş sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate, respectiv obligația de a presta muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul unei primării din județul Maramureș, pe o perioadă de 90 de zile.

Mai precis, se arată în minuta Tribunalului Maramureș, „Prin sentinţa penală nr. 195 din data de 11.07.2025, s-a dispus: Admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat la data de 09.07.2025, în dosarul penal nr. 176/196/P/2024/d1, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş cu inculpatul I.V.G., … şi în consecinţă:

1. Condamnă pe inculpatul I.V.G. la pedeapsa de 2 ani și 2 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.

2. Condamnă pe inculpatul I.V.G. la pedeapsa de 10 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații

3. Condamnă pe inculpatul I.V.G. la pedeapsa de 1 an şi 8 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Aplică inculpatului I.V.G. pedeapsa cea mai grea, de 2 ani și 2 luni închisoare, la care adaugă 10 luni închisoare, reprezentând sporul obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii), pe o perioadă de 3 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a, b şi g Cod penal (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa funcţia, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfăşura activitatea de care s-a folosit pentru săvârşirea infracţiunii), a căror exercitare a fost interzisă şi cu titlu de pedeapsă complementară.

Dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere şi stabileşte un termen de supraveghere de 4 ani. Inculpatul este obligat ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Maramureș, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.

Impune inculpatului obligaţia de a frecventa un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau în colaborare cu instituţii din comunitate. Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Primăriei comunei … sau în cadrul Primăriei …, judeţ Maramureş, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare.

Constată încetată de drept măsura arestării preventive dispusă faţă de inculpatul I.V.G. prin Încheierea penală nr. 55/DL/21.06.2025 pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Maramureş în dosarul nr. 1270/100/2025. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatului I.V.G., de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 36/UP/21.06.2025, dacă nu este arestat în altă cauză. Executorie cu privire la măsura preventivă.

Constată că inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 20.06.2025– 11.07.2025. Dispune confiscarea specială de la inculpatul I.V.G. a sumei de 150 lei (actul material descris la pct. 1). Dispune păstrarea până la soluţionarea definitivă a cauzei şi apoi ataşarea la dosar a mijloacelor de probă înregistrate la poziţia nr. 192/2025 din Registrul mijloacelor de probă al Tribunalului Maramureş.

Va obliga inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 1.593,48lei (din care suma de 1.093,48 lei este aferentă fazei de urmărire penală). Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”.

În acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorul a reținut, în esență, faptul că, inculpatul, agent principal de poliție, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a primit de la martorul denunțător suma de 150 de lei, iar ulterior a acceptat promisiunea unui folos necuvenit de la acesta, constând în primirea unei cantități de masă lemnoasă, în valoare de aproximativ 1400 de lei, în legătură cu neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu, respectiv pentru a nu constata efectuarea de către acesta a unui transport de material lemnos, fără documente de proveniență, dar și pentru a-i permite efectuarea în continuare de transporturi ilegale de material lemnos, fără documente de proveniență.

De asemenea, inculpatul, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a permis, în mod repetat aceluiași martor denunțător, accesul la informații nedestinate publicității, referitoare la prezența unui echipaj de poliție în zona în care acesta efectua un transport de material lemnos, fără documente de proveniență, dar și pentru coordonarea transporturilor ilegale de masă lemnoasă, fără documente de proveniență, pe care acesta le efectua.

Totodată, inculpatul, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a omis să constate săvârșirea unei contravenții de către o altă persoană care conducea un autoturism pe un drum public și nu a aplicat sancțiunile contravenționale corespunzătoare, inclusiv măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce”, detaliază Direcția Generală Anticorupție.

ANPC stopează invazia detergentului neconform din Ucraina: 45 de tone întoarse din drum la vama Halmeu – Conține drept la replică –

Detergent Ucraina

Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a intervenit la solicitarea Biroului Vamal de Frontieră Halmeu, județul Satu Mare, pentru a verifica un transport suspect de produse de curățenie provenite din Ucraina. Verificările s-au încheiat cu o decizie fermă: întreaga cantitate de 45.885 kg de detergent nu va intra pe piața din România.


Operațiunea, coordonată de președintele ANPC, Cristian Popescu Piedone, a avut loc la punctul de trecere a frontierei Halmeu și a vizat două tipuri de detergent lichid pentru rufe, ambalate în recipiente de 5 litri: Free Original Ultra și Fee Alpin Freshness Ultra, ambele provenite din Ucraina.

Detergent Ucraina

Verificarea amănunțită a documentelor și etichetelor a scos la iveală o serie de nereguli grave:

  • Lipsa fișei tehnice corespunzătoare produselor prezentate. Fișa de securitate aparținea unui alt produs – Free Pro Black;
  • Etichetele și documentele de transport nu erau redactate în limba română, încălcând astfel legislația privind informarea corectă a consumatorilor;
  • Pe etichetele ambalajelor apărea menționat un alt importator decât cel din documentele oficiale: SC Bogdas Trade SRL figurând ca importator pe etichete, în timp ce în acte apărea SC Gabis Fortuna SRL din Brașov;
  • Instrucțiunile de utilizare și dozajul nu erau disponibile în limba română;
  • Loturile de detergent nu erau însoțite de buletine de analiză sau rapoarte de încercări, ceea ce pune sub semnul întrebării siguranța și conformitatea acestor produse.

Toate aceste abateri încalcă prevederile Regulamentului (CE) nr. 648/2004, ale Hotărârii Guvernului nr. 658/2007 și ale Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 (republicată) privind protecția consumatorilor.

ANPC a decis respingerea intrării în țară a produselor, oprind astfel un potențial pericol pentru consumatori și pentru piața internă a produselor de curățenie.

„Atât timp cât eticheta e o minciună, iar documentele nu spun adevărul, produsul nu are ce căuta pe piața din România. Legea e una singură – și o aplicăm fără excepții”, a transmis președintele ANPC, Cristian Popescu Piedone.

Drept la replică primit și publicat la data de 22 iulie 2025

Precizările reprezentanților legali Gabis Fortuna SRL și Bogdas Trading SRL:

  1. Negăm cu fermitate acuzația de „invazie detergent neconform” asociată în titlul
    articolului firmelor menționate. Comunicatul ANPC menționează explicit doar
    constatarea din timpul controlului a existenței unor neconcordanțe între datele de pe
    etichetele produselor unde Bogdas Trade SRL figurează ca importator și cele din
    documentele de transport în care Gabis Fortuna SRL este destinatara a transportului.
    Aceste aspecte constatate de inspectorii ANPC reprezintă o eroare de procesare în
    cadrul documentației de însoțire emisă de furnizorul extern, urmând a fi corectată
    cu sprijinul operatorului vamal și al partenerului logistic.
  2. Folosirea termenului „detergent neconform” este complet nefondată, nefiind
    rezultatul vreunei anchete finalizate sau al unei hotărâri judecătorești definitive, ci
    doar o divagare a rezultatului verificărilor efectuate de inspectorii ANPC care au
    constatat numai o neconcordanță între documentele aferente transportului și
    etichetelor greșit aplicate produselor verificate. Prezentarea acestei suspiciuni în
    articolul publicat ca fapt dovedit aduce grave prejudicii de imagine firmelor
    implicate.
  3. Produsele menționate cu erori de etichetare – Free Original Ultra și Fee Alpin Freshness
    Ultra – fac obiectul unui proces de verificare documentară și tehnică, urmând ca
    etichetele, traducerile și fișele de securitate să fie completate și aliniate integral
    cerințelor legislative în vigoare.
  4. Companiile noastre tratează cu maximă responsabilitate conformitatea tuturor
    produselor comercializate și nu vor permite sub nicio formă ca pe piața românească
    să fie distribuite produse care nu respectă cadrul legal privind etichetarea, securitatea
    și informarea în limba română.
  5. Siguranța consumatorului și respectarea legislației interne și europene
    reprezintă pentru noi un angajament ferm. Regretăm situația apărută și asigurăm
    autoritățile și partenerii comerciali că vom depune toate diligențele pentru rezolvarea
    acestui incident izolat în mod corect, transparent și responsabil.

Adrian Năstase, întrebări: „PSD – a cincea roată la căruță?”

Ca și cum frustrările apărute între partenerii de coaliție nu ar fi fost de ajuns, și fostul președinte al PSD Adrian Năstase pare că vrea să pună paie pe foc.

Astăzi, pe blogul său, unde, vorba aceea, „împreună vom găsi răspunsul”, Adrian Năstase are o întrebare, ușor retorică: „PSD – a cincea roată la căruță?”.

Adrian Năstase pornește simplu analiza pentru a dibui răspunsul la întrebarea de mai sus. Cum ar veni, „căruța guvernării actuale pare că are patru roți – PNL, USR, UDMR și Grupul minorităților, în timp ce PSD pare a fi a cincea roată”. Iar o altă constatare a fostului lider social democrat ar fi și că „nici „cârmaciul” căruței nu e de la PSD”.

În plus, Năstase a mai observat ceva: anume că „s-a format o axă PNL/USR în interiorul guvernului, cu sprijin de la Cotroceni. Acest tandem din cadrul coaliției se va întări prin numirile în zona serviciilor de informații, a serviciului extern din MAE, din Ministerul economiei (regii de stat, etc). Poziția PSD în această configurație va deveni tot mai slabă, inclusiv la nivelul administrației locale”.

Alte remarci vizavi de foștii săi colegi de partid ar fi că „PSD a ajuns un partener-junior, care devine, treptat, prizonier al unei politici care îi afectează electoratul”, „PSD nu mai dispune nici de posibili aliați în zona de stânga”, iar diverși factori au dus la „epuizarea resurselor de lideri naționali, la o reprezentare slabă în parlament și la o penurie de idei sau programe credibile”.

Marea dilemă a membrilor partidului este acum dacă să rămână în continuare la guvernare sau să treacă în opoziție. Chiar și cei care vor să rămână la guvernare, pe ideea de a continua – unii dintre ei – să rămână conectați la anumite surse de finanțare sau pentru a-și asigura un tip de protecție împotriva unor eventuale dosare, își dau seama că, în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare, AUR poate „aspira” cea mai mare parte a votanților PSD.

Pe de altă parte, regândirea unui nou mesaj, a unor noi programe și a unui nou lidership sunt greu compatibile cu prezența în actualul guvern. Sigur, un partid responsabil nu se poate despărți de responsabilitatea ieșirii din această situație (la care a contribuit împreună cu PNL dar și cu USR).

Poate însă că sprijinirea, din parlament, pe baza unui acord solid, a unui guvern minoritar PNL/USR/UDMR ar oferi răgazul necesar pentru atingerea acestor obiective. Reamintesc că guvernul PSD din 2000 – 2004 a fost un guvern minoritar, sprijinit în parlament de UDMR, pe bază de acorduri negociate anual.

Din acest punct de vedere, Congresul din toamnă al partidului poate însemna ieșirea PSD din mediocritate și revenirea în prim-planul politicii românești”, atrage atenția Adrian Năstase.

Sorin Grindeanu, cu gândul permanent la români: „Fără echitate fiscală nu poate exista o reformă a bugetului”

Sursa foto: Facebook/ Sorin Grindeanu

Social democrații par permanent surprinși de deciziile Guvernului Bolojan, creând impresia că nu au fost consultați – sau cel puțin nu au fost de acord – cu măsurile de austeritate pe care toți membrii coaliției de guvernare și-au asumat răspunderea.

Încă de dinainte de a intra în vigoare măsurile de austeriate, mai multe voci din PSD – inclusiv a liderului interimar Sorin Grindeanu – au criticat pachetul, pe considerentul că lovește în clasa „muncitoare”. Lucru perfect real, de altfel.

Ieri, încă o dată, Sorin Grindeanu a ținut să asigure în numele social democraților că gândul le este permanent la bunăstarea românilor, iar pe viitor practic vor fi mai atenți cu măsurile care fi implementate în vederea reducerii defiicitului bugetar.

PSD pregătește soluții pentru a corecta măsurile din primul pachet fiscal. Este obligatoriu ca factura austerității să nu fie suportată doar de oamenii cu venituri mici și medii, care trăiesc dintr-un salariu muncit din greu, ci și de bugetarii de lux și, mai ales, de marile corporații cu afaceri de miliarde, care declară constant pierderi și nimeni nu pare interesat de asta. Fiindcă fără echitate fiscală nu poate exista o reformă a bugetului care să corespundă așteptărilor populației!”, a spus Grindeanu, de la tribuna Parlamentului.

Lucru care de altfel este realizabil, în condițiile în care PSD are 6 miniștri: Ciprian-Constantin Șerban la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Radu Marinescu – Justiție, Florin-Ionuț Barbu – Agricultură, Bogdan-Gruia Ivan – Energie, Alexandru-Florin Rogobete – Sănătate, Petre-Florin Manole – Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Celor șase portofolii li se adaugă și un post de viceprim-ministru, în persoana eternului Marian Neacșu. Practic, cum s-ar spune, social democrații au cu ce.

Medic la Sanador, falsuri privind concediile medicale

Sursa foto: Wall Street
Sursa foto: Wall Street

Un medic ortoped din cadrul Clinicii Sanador este acuzat de luare de mită și fals intelectual, în legătură cu ilegalitățile pe care le-ar fi comis la eliberarea certificatelor de concediu medical.

Medicul primar, care are specialitatea de ortopedie-traumatologie, profesa atât în cadrul Spitalului Clinic de Urgență București cât și a Spitalului Sanador – Clinica Sanador Buzești, calități în care, spun procurorii, a emis nu mai puțin de patru certificate de concediu medical pentru aceeași persoană, „atestând în mod nereal existența unor afecțiuni medicale și acordând, astfel, nejustificat, zile de concediu medical”.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București spun că ilegalitățile ar fi fost comise de medicul în vârstă de 55 de ani în perioada iunie – iulie 2024, și, „pentru a crea aparența acordării asistenței medicale, inculpatul parcurgea anumite proceduri precum efectuarea de investigații imagistice sau aplicarea unor mijloace de imobilizare ortopedică. În schimbul emiterii concediilor medicale fictive, inculpatul a primit de la această persoană sume de bani cuprinse între 200 și 400 lei”.

Însă și anul acesta, în cadrul anchetei, medicul a fost prins în flagrant pe când primea mită. S-a întâmplat chiar săptămâna trecută, „în timp ce se afla în Spitalul Clinic de Urgență București, (…) în timp ce primea suma de 300 lei de la aceeași persoană, imediat după emiterea unui nou certificat de concediu medical în care menționa afecțiuni medicale inexistente”.

După flagrant, medicul a fost reținut pentru 24 de ore, iar ulterior față de acesta a fost luată măsura controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, cu interdicția de a exercita profesia.

George Tuță – de la chiller la „coarde”, cu ocolișuri prin noile ministere

George Tuță - Foto Ziarul de Investigații

Azi, în inima Primăriei Sectorului 1, civilizația a capitulat în fața caniculei. Două ființe omenești – una gravidă, cealaltă mai puțin spectaculoasă, dar la fel de vulnerabilă – au cedat fizic pe altarul unei ”economii” dubioase la bugetul de răcire.

Să nu fim naivi: răceala administrativă a domnului Primar Tuță nu mai e demult doar metaforă. Când în clădirea de patrimoniu a Primăriei devine impracticabil să respiri, nu din pricina istoriei, ci din pricina gradelor Celsius, e limpede că avem de-a face cu managementul catastrofic ridicat la rang de performanță.

Chillerul – acea minune tehnologică ce a ținut în viață funcționărimea de pe vremea lui Tudorache și, uluitor, chiar și în „epoca useristă” a Clotildei Armand – a fost sacrificat, anul acesta, pe altarul zgârceniei (?), al ignoranței (?) sau poate al unui calcul ezoteric pe care doar inițiații administrației locale îl pot pătrunde.

Se invocă, în continuare, impenetrabilitatea zidurilor de patrimoniu, ca și cum aerul condiționat ar atenta la dantela istoriei, dar, unde-i lege, știm cu toții, nu-i tocmeală! În realitate, lipsa minimului confort devine practică standard, într-o instituție pentru care, se pare, exodul la urgențe e singura formă de ieșire din decor.

Dar ”cordele”, cât (ne) costă ”coardele”?

Desigur, dacă te iei după isteria mediatică, s-ar putea să crezi că problema cardinală a Sectorului 1 nu e absența răcorii, ci prezența… „coardelor”. Da, „coardele” – epitetul predilect (alături de ”fătălău”, nu?) al doamnei Dana Budeanu. Ce să mai discutăm despre competență, despre onoare, despre meritocrație?

Narațiunea dominantă e servită cu damf de monden, într-un spectacol grotesc în care profesionalismul autentic e strivit între veșnicele răfuieli de mahala și câteva cadre pe celebrul Facebook unde totul pare rupt dintr-un film cu buget redus și maxim 1,8* din 211.334 votanți. Am vrut să zic comentarii.

Dar nu se oprește aici suita anecdotică. Să punctăm, cu promisiunea că vom urmări cu atenție și îngrijorare, și acea „mică problemă” care zburdă, nestingherită, prin târg și, mai ales, prin instituție: se șoptește cu sârg că de când Ministerul Muncii a ajuns la domnul Florin Manole, partenerul de înțelegeri bune al primarului Tuță, Inspecția Muncii (ITM) ar evita cu grație să mai deranjeze ordinea desăvârșită din Sectorul 1. Desigur, asemenea zvonuri nu sunt decât tulburări ale răuvoitorilor, picături de venin picurate în ceaiul deja amar al administrației locale.

Eu, unul, refuz să cred că Inspecția Muncii ar putea cădea pradă sentimentelor de delăsare – dar remarc, totuși, că fumul zvonului persistă cam prea mult pentru un foc inexistent.

Împreună cu această poveste, plutește și nostalgia difuză după vremurile Clotildei, când, zic unii, „măcar funcționau chestiile elementare”. Dacă mai adăugăm la acest peisaj dezolant și sindicatul inefabil, împreună cu ritualul zilnic al bârfelor de birou, tabloul devine complet: o administrație în care mediocritatea a devenit regulă, iar scandalul, un sport municipal.

Nu vreau să cad în păcatul generalizărilor, dar, sincer, Primăria Sectorului 1 arată astăzi ca un roman prost scris de Nicolae Ciucă: multă beznă, personaje bizare și o senzație apăsătoare că logica a fost demult evacuată din clădire.

Ce urmează? Poate o dezbatere academică despre diferența dintre „chiller” și „coardă”, moderați de vreun sindicalist cu legitimație (încă ne) expirată. Sau, cine știe, încă o rundă de leșinuri, poate de data asta cu spectatori la balcoane, să se bucure și poporul de spectacolul degradării administrative.

Până una, alta, nu-mi rămâne decât să constat: foc fără fum nu există, iar la Primăria Sectorului 1, fumul a devenit principalul vector de imagine. Iar fumul ăla alb de acum un an încearcă valențe înecăcioase și în curând nedigerabile. Până astăzi, primarul PNL de la Sectorul 1, George Tuță nu a livrat nimic din ce a promis în campania electorală. Se anunță încă patru ani pierduți!

Nicușor Dan, promisiuni: „Administrația Prezidențială va propune o reducere bugetară cu 20%”

Sursa: Facebook

Primele măsuri de austeritate anunțate de Guvernul Bolojan intră în vigoare, în ciuda întrebărilor care încă nu au primit răspuns.

Și, mai ales, în ciuda criticilor, însă astăzi, președintele Nicușor Dan a încercat să explice punctual câteva neclarități.

Într-o conferință de presă, președintele țării a vorbit despre o serie de subiecte, inclusiv vizavi de măsurile fiscale decise de Guvernul Bolojan. Însă Nicușor Dan a răspuns și unor întrebări adresate de jurnaliștii prezenți la Cotroceni.

Vizavi de măsurile fiscale, Nicușor Dan a asigurat că „este o chestiune provizorie, că România are potențial economic”, dar și că „ în momentul în care o să vină rectificarea bugetară pentru 2025”, dar, și că „Administrația Prezidențială va propune o reducere cu 20% a bugetului propriu, pentru a participa la acest efort colectiv”.

A fost o presiune a timpului pentru piețele financiare care au fost expuse ani de zile la promisiuni neonorate ale României de a reduce cheltuielile. Singurul răspuns care era credibil pentru ei, sub presiunea timpului, a fost că vor crește veniturile.

Însă, pe chestiunea TVA, de care sunt sigur că sunteți interesați, angajamentul Guvernului, în momentul în care el a fost investit, a fost că TVA nu va crește și că vom avea o reevaluare la începutul lunii octombrie (…) și vom vedea în acel moment dacă măsurile sunt suficiente sau nu. Pentru ca România să poată să treacă de această perioadă fără majorarea TVA, erau nevoie și erau absolut realizabile un set de măsuri, discuții, cu Comisia, cu agențiile de rating, și această măsură putea să nu fie luată la acest moment. (…)

Vom vorbi în setul al doilea de măsuri de pensiile speciale ale magistraților. Aici sunt de spus câteva lucruri. În primul rând, că a fost o greșeală uriașă a politicului în momentul în care pensia a ajuns să fie mai mare decât salariul. Și atunci, evident că, în momentul în care într-o meserie pensia este mai mare decât salariul, stimulezi oamenii să iasă din sistem.

Asta a fost prima greșeală. A doua greșeală a clasei politice față de magistrați a fost că, în ultimii ani, față de situația, evident, nepotrivită care a fost creată, au fost mesaje heirupiste care au făcut ca din zona de magistrați și procurori foarte mulți să iasă la pensie și în felul ăsta, tocmai pentru că nu era ceva previzibil și, în felul ăsta, din păcate, prin pierderea unor profesioniști, calitatea actului de justiție a scăzut în România.

Acum, mesajul care este important, care este foarte ferm: în legea magistraților, în acest moment, există o prevedere tranzitorie care spune că persoanele care îndeplinesc condiția de pensionare, la acest moment, își păstrează drepturile pe care legea le prevede la acest moment, în ipoteza în care vor ieși la pensie mai târziu. Și ceea ce vreau să transmit foarte ferm este că această prevedere tranzitorie va rămâne în modificarea legii magistraților, adică mesajul meu este că toți cei care îndeplinesc vârsta de pensionare în acest moment nu trebuie să se precipite să iasă din sistem, pentru că această prevedere va rămâne în vigoare și asta este în folosul sistemului de justiție din România. (…)

Sunt vreo 200 de sporuri, care, de-a lungul timpului, au fost acordate prin lege. Unele sunt incluse în salariu, altele nu sunt incluse în salariu, au fost acordate diferitelor categorii profesionale. Nu se putea face o analiză în 30-40 de zile pe toate aceste 200 de sporuri, și să fie și identificate actele normative, și să fie făcute și proiectele de modificări pentru aceste acte normative.

România are nevoie – și toate partidele care formează Coaliția au fost de acord cu asta – România are nevoie de o lege a salarizării unitare, în care să avem o abordare foarte nuanțată pe toate categoriile profesionale și să dispară sporurile. Adică, în funcție de ceea ce sunt actualmente sporuri justificate, să fie incluse în legea salarizării unitare, și de legea asta să nu ne mai atingem ani de zile.

Cam asta este unde trebuie să ajungem. Dar probabil că, pentru a face asta, ne trebuie un an, un an și jumătate. Deci acum ați văzut că am avut o atitudine nuanțată față de Guvern. Unde le dau dreptate este că au trebuit luate niște măsuri, ca să spunem așa, din topor, pentru că nu a existat timpul pentru analiză și ne presa timpul”, a detaliat Nicușor Dan.

Directorul DAJ Bihor, judecat pentru contractele de avocatură încheiate în numele instituției

Sursa: Facebook

Directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Bihor a fost trimis în judecată sub control judiciar pentru abuz în serviciu, în legătură cu o serie de contracte încheiate cu case de avocatură.

Nicolae Florian Hodișan pe numele său, acesta nu este singurul inculpat în dosarul instrumentat de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Oradea. Alături de Hodișan, o angajată a DAJ Bihor va fi judecată pentru complicitate.

Faptele de care este acuzat directorul DAJ Bihor s-ar fi succedat între anii 2023 – 2024, când acesta, cu sprijinul subordonatei sale, „ar fi încheiat, cu încălcarea dispozițiilor legale, trei contracte de asistență juridică cu trei cabinete de avocatură, fără să existe viza prealabilă de control financiar preventiv și avizul prealabil al ordonatorului principal de credite”, în condițiile în care instituția avea consilieri juridici la dispoziție.

În acest fel, arată procurorii, s-ar fi creat „un prejudiciu total de 34.655 de lei, precum și un folos necuvenit în același cuantum celor trei cabinete de avocatură”.

De aceea, „în vederea recuperării prejudiciului reținut, în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri imobile aparținând inculpaților”. Aceasta în condițiile în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale s-a constituit parte civilă.

Inculpatul Hodișan Nicolae Florian ar fi încheiat în mod nelegal cele trei contracte de asistență juridică, după cum urmează:

la data de 13 ianuarie 2023, acesta ar fi semnat contractul de asistență juridică în valoare de 7.140 de lei, cu un cabinet de avocatură, contract având ca obiect redactare și susținere acțiune civilă și ordonanță președințială, precum și asistare și reprezentare în fața organelor judiciare (poliție și parchet) a instituției în dosarul având ca obiect plângere împotriva persoanelor responsabile din Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (O.S.P.A.) Bihor;

la data de 10 mai 2024, acest ar fi semnat contractul de asistență juridică în valoare de 8.925 de lei, cu un cabinet de avocatură, contract având ca obiect redactare și comunicare plângere prealabilă în legătură cu contestarea unor adrese întocmite în cadrul unui proiect;

la data de 17 iulie 2024, acesta ar fi semnat contractul de asistență juridică în valoare de 22.000 de lei (din care ar fi fost dispusă plata și achitată suma totală de 18.590 de lei), cu un cabinet de avocatură, contract având ca obiect asistență juridică, formulare cereri și căi de atac în fața Tribunalului București, respectiv exercitare recurs în fața Curții de Apel București, în cadrul dosarelor având ca obiect anulare acte administrative/recuperare sume declarate neeligibile în cadrul unui contract de subvenție încheiat în anul 2021.

În perioada respectivă, Direcția pentru Agricultură Județeană Bihor avea în structura organizatorică trei consilieri juridici care ar fi putut asigura serviciile de asistență juridică menționate anterior și ar fi putut reprezenta instituția publică în fața instanțelor de judecată”, explică procurorii.

Ministrul Finanțelor, avertisment: „Până la finalul anului viitor, va fi perioada cea mai grea”

Sursa: Facebook

Alexandru Nazare, ministrul PNL al Finanțelor, a lansat recent un avertisment.

Potrivit declarațiilor acestuia, măsurile de austeritate implementate și care urmează a fi propuse nu vor rezolva complet criza economică în care se află țara noastră.

Într-o intervenție la Antena 3, Alexandru Nazare a explicat cum s-a ajuns în această situație, dar și faptul că măsurile de austeritate nu vor rezolva complet problema deficitului.

În principiu, pachetul intră în vigoare dacă moțiunea de cenzură depusă de AUR, care va fi supusă votului astăzi, este respinsă.

Însă, a punctat ministrul Finanțelor, „acest pachet, în ciuda faptului că ne stabilizează economia și ne ferește de o situație catastrofală, (…) va avea și efecte adverse, adică se va vedea în inflație”.

În viziunea ministrului Nazare, „trebuie să spunem foarte clar acest lucru direct și onest, să le explicăm românilor că acesta este un cost pe care îl plătim pentru a evita un cost mult mai mare, enorm de mare, care ar fi însemnat degradarea României și de care am fost la acest moment extrem de aproape. Dar pericolul nu a trecut”.


E o mare diferență în datoria publică. Datoria publică a crescut, e prognozată să ajungă la sfârșitul acestui an la 60 la sută. A crescut enorm în ultimii cinci ani, cu aproape 20 la sută, de la 570 de miliarde la peste o mie 100 de miliarde, ceea ce, bineînțeles, ne pune într-o zonă de risc, într-o altă zonă de risc față de ce riscuri aveam de gestionat acum cinci ani sau acum 15 ani. (…)

Va trebui, împreună, ca până la sfârșitul anului viitor să facem acest efort de ajustare, să le explicăm cât mai bine oamenilor că nu există altă soluție mai bună, astfel încât de la sfârșitul anului viitor și începutul anului 2027 să vedem o situație economică îmbunătățită și nu are cum să nu se vadă. (…)

Toate măsurile pe care le luăm pentru a elimina risipa, toate măsurile pe care le luăm pentru a eficientiza cheltuielile, măsuri pe care trebuie să le luăm pe investiții, neapărat, pentru atragerea de noi investiții private și pentru a avea o povară mult mai mică și o asistență reală pentru investitori, fie că sunt români, fie că sunt străini (…) 

Estimăm că această perioadă, până la finalul anului viitor, va fi perioada cea mai grea, bineînțeles, cu un vârf în această iarnă. După care, din vara anului viitor, spre iarna anului viitor, să vedem îmbunătățiri.

Nimeni nu va putea să facă o minune. Deci nu se pot face minuni. Nu există miracole care să ne scoată într-o situație în care noi singuri ne-am complăcut”, a spus Alexandru Nazare pentru sursa citată.

Adrian Mihăilă, administrator public Vâlcea – funcționar de partid printre scandaluri, controverse și incompetență

Adrian Mihailă administrator public al județului Vâlcea - Foto Ziarul de Investigații zin.ro

Cine este Adrian Mihăilă, administrator public al județului Vâlcea?

Adrian Mihăilă este administratorul public al județului Vâlcea, practic mâna dreaptă a șefului Consiliului Județean Vâlcea. În această poziție de număr doi al administrației județene, Mihăilă se află de aproape 8 ani, timp în care și-a consolidat reputația de funcționar de partid promovat datorită relațiilor politice, nu a competențelor. Numirea sa inițială a venit după alegerile din 2016, când noua conducere PSD a județului l-a instalat în funcție, el activând la început ca și consilier al președintelui Consiliului Județean Vâlcea (Constantin Rădulescu, liderul PSD Vâlcea).

Ascensiunea sa pe filiera PSD a fost rapidă: încă din ianuarie 2017, Mihăilă a fost desemnat președinte al Clubului Social Democrat Vâlcea, o structură internă a PSD Vâlcea menită chipurile să faciliteze dialogul cu societatea civilă – o funcție mai degrabă onorifică, dar care i-a confirmat statutul de om de încredere al partidului.

În ceea ce privește pregătirea, Adrian Mihăilă este inginer silvic de formație, absolvent al Universității Transilvania din Brașov. Cu alte cuvinte, omul responsabil astăzi de coordonarea tehnică a proiectelor județene, de spitale, ba chiar și de evaluarea ofertelor pentru o nouă termocentrală (ori a unei gropi de gunoi pe bani europeni), are studii în domeniul pădurilor. Oricum, decât deloc e foarte bine și așa!

Experiența sa înainte de a intra în sistemul public a fost de „32 de ani în mediul privat”, după cum îi place să menționeze. Faptul că un inginer silvic fără experiență în administrația publică a ajuns să ocupe brusc o funcție-cheie în Consiliul Județean Vâlcea spune multe despre modul în care politica de partid bate competența profesională.

De altfel, presa locală subliniază că în ultimii ani la CJ Vâlcea angajările s-au făcut preponderent pe criterii de loialitate politică, nu de merit: Tot orașul știe că nu te poți angaja în Consiliul Județean dacă nu ești în PSD, dacă nu ai lipit afișe pentru partid, dacă nu ești pila cuiva…”.

Iar Adrian Mihăilă nu face excepție, beneficiind din plin de susținerea PSD Vâlcea pentru a accede și a se menține în funcție.

Promovat inițial fără tam-tam, Mihăilă și-a conservat postul de administrator public în toți acești ani prin concursuri mai mult de formă. La ultimul concurs organizat (în 2025) pentru ocuparea funcției, surpriză! Singurul candidat înscris a fost chiar Adrian Mihăilă, care evident a „câștigat” un nou mandat.

De altfel, el a fost singurul candidat de fiecare dată, menținându-se astfel nestingherit în această poziție călduță. Situația este cu atât mai ironică cu cât șeful său politic, președintele CJ, clamează public că „nu aranjează concursuri” și că vrea competență – declarații contrazise flagrant de realitate.

Vâlcea nu duce lipsă de oameni competenți pentru funcția de administrator public; are, însă aceștia nu au relații/pile la partid!” – punctează același material de presă, demascând practic ipocrizia promovărilor pe criterii de carnet de partid. Cu un asemenea sprijin politic din partea PSD Vâlcea, cariera lui Adrian Mihăilă în administrație pare asigurată indiferent de rezultate până la pensie și chiar mai departe. Să vedem însă ce rezultate sau, mai bine zis, controverse a acumulat acesta în ultimii ani.

Scandaluri și controverse Adrian Mihăilă

Activitatea lui Adrian Mihăilă în fruntea aparatului administrativ al județului Vâlcea a generat numeroase semne de întrebare, scandaluri și situații absurde. Lipsa de expertiză în domeniile pe care le gestionează, combinată cu obediența față de baronii locali, a dus la decizii controversate și la critici dure în spațiul public. În continuare, câteva dintre cele mai sonore scandaluri și controverse legate de administratorul public al Vâlcii.

CET Govora – inginerul silvic devenit „expert” în energie

Una dintre cele mai grăitoare controverse îl are pe Adrian Mihăilă în postura de evaluator al ofertelor pentru construirea unui nou CET (Govora), o investiție de peste 110 milioane de euro. Pare greu de crezut, dar președintele comisiei care analizează ofertele tehnice pentru o nouă termocentrală pe gaz (menită să înlocuiască vechiul CET Govora) este același Adrian Mihăilă, de profesie inginer silvic.

Situația a stârnit stupefacție și ironii mușcătoare în presa locală: „Consiliul Județean are specialiști de marcă în multe domenii, dar Mihăilă, acest individ fără o pregătire profesională solidă în zonele pe care le coordonează, este șef peste tot. De la domeniul medical până la cel industrial!”.

Cu alte cuvinte, Mihăilă s-a cocoțat în fruntea tuturor comitetelor și comisiilor posibile, exact ca în schițele lui Caragiale, unde personajele incompetente ajungeau în poziții de decizie fără să aibă habar despre ce e vorba.

Cazul CET Govora a scos în evidență această absurditate administrativă. Un jurnalist local exclama exasperat în articolul dedicat subiectului: „Ce mama dracului legătură are Mihăilă, expertul în flacăra violet și păduri, cu turbinele, gazul, electricitatea?!”.

Întrebarea, formulată colorat, surprinde perfect problema – lipsa totală de competență tehnică a lui Mihăilă în raport cu un proiect energetic de o asemenea anvergură. În loc să vedem în fruntea comisiei un specialist în energie sau măcar pe cineva cu experiență relevantă, apare Adrian Mihăilă, cunoscut mai degrabă drept „omul cu flacara violet” prin cercurile locale (o etichetă ironică la adresa preocupărilor sale esoterice).

Evident, o astfel de numire ridică suspiciuni: este Mihăilă acolo pentru a garanta un anumit rezultat al licitației? Sau pur și simplu pentru că, fiind omul de încredere al șefului CJ, trebuie să fie băgat în toate comitetele? Indiferent de motiv, cert este că habarnistul de serviciu de la Consiliul Județean Vâlcea s-a trezit arbitru al unui proiect strategic, stârnind pe bună dreptate indignare. Presa promite chiar să urmărească cu atenție „ce face habarnistul Mihăilă la această evaluare de oferte”.

Până în prezent, conducerea Consiliului Județean (controlată de PSD) nu a oferit un răspuns clar la aceste întrebări, preferând să mizeze pe obediența și discreția lui Mihăilă. Însă cazul CET Govora rămâne un etalon al incompetenței ambalate politic, cu administratorul public în ipostaza grotescă de „expert universal”, bun la toate și la nimic cu adevărat.

Proiectul de deșeuri ADI – promisiuni întârziate și încredere pierdută

O altă controversă majoră legată de numele Adrian Mihăilă este gestionarea dezastruoasă a proiectului de management al deșeurilor din județul Vâlcea. Mihăilă a fost numit și manager al Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) de la Roești, parte a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Salubrizare Vâlcea.

Acest proiect, demarat cu fonduri europene încă din 2013, avea menirea să rezolve problema colectării și depozitării gunoiului în județ. Din păcate, sub coordonarea autorităților județene (inclusiv a administratorului public Mihăilă), proiectul a acumulat ani de întârzieri, ratând succesiv termenele de finalizare.

În 2022, Mihăilă încă vorbea despre „faza de proiectare” și promitea că „începutul lunii iunie” vor demara lucrările efective, astfel încât centrul să devină funcțional în 2023. Evident, aceste promisiuni au sunat cunoscut și gol pentru primarii din județ, sătui de tergiversări. La una dintre ședințele ADI Salubrizare, absența masivă a edililor (doar vreo 12 din 89 de UAT-uri s-au prezentat) a arătat lipsa totală de încredere în acest proiect tras pe dreapta, dar și respectul primarilor pentru Adrian Mihăilă.

Un primar vâlcean a exprimat cel mai bine frustrarea generală, într-o declarație devenită virală: „Mai dă-l dracu’ de proiect că de șapte ani de zile n-ai fost în stare să implementezi un proiect județean!… S-a dus dracului de tot încrederea!”.

Cuvintele sale – rostite, ce-i drept, la adresa întregului eșec instituțional, nu doar a lui Mihăilă – sintetizează situația: proiectul de deșeuri a ajuns un fiasco, iar încrederea primarilor în conducerea Consiliului Județean (din care face parte și administratorul public) este zero. Din postura sa de manager al CMID și administrator public, Adrian Mihăilă poartă o parte din responsabilitate pentru acest deznodământ. El a fost acolo să dea asigurări și să facă promisiuni, însă rezultatele concrete întârzie să apară și după atâția ani.

În schimb, vedem acuzații reciproce și scuze: ba legislația, ba contestatarii, ba „procedurile greoaie” sunt de vină – nimeni din conducerea județului neasumându-și direct răspunderea. Cert este că, în ochii opiniei publice, administratorul public Adrian Mihăilă se asociază cu eșecul proiectului ADI Salubrizare, un proiect care trebuia să fie vitrina eficienței administrative, dar s-a transformat într-un exemplu de incompetență și indolență administrativă. Iar acest eșec nu face decât să confirme ceea ce mulți suspectau: când pui un om fără expertiză reală, dar cu carnet de partid, să gestioneze probleme complexe, rezultatul „pute” la propriu și la figurat – exact ca gunoiul neridicat la timp.

Scandalul de la Spitalul Drăgoești – „cine greșește plătește” (sau nu?)

Numele lui Adrian Mihăilă a apărut și în contextul unui scandal din domeniul sanitar, care a zguduit județul Vâlcea în 2021. La Spitalul de Psihiatrie Drăgoești (unitate subordonată Consiliului Județean Vâlcea), managerul de atunci al spitalului a fost înregistrat în timp ce își înjura și amenința grotesc o angajată, cu un limbaj demn de lumea interlopă.

Incidentul a devenit public, stârnind indignare generală, iar Consiliul Județean a fost nevoit să reacționeze. În mod obișnuit, astfel de episoade ar ține de responsabilitatea directă a președintelui CJ sau a Direcției de Sănătate, dar în Vâlcea s-a decis constituirea unei comisii de anchetă conduse de… administratorul public Adrian Mihăilă. Practic, Mihăilă – care are în coordonare și activitatea spitalelor județene – a fost trimis să stingă incendiul de imagine.

Rezultatul? Managerul recalcitrant a fost suspendat din funcție pe perioada anchetei, iar Adrian Mihăilă a ieșit la rampă cu declarații ferme despre moralitate și consecințe. „Cine greșește plătește” a concluzionat el apăsat, pozând într-un fel de justițiar al situației. De asemenea, a ținut să precizeze public că întreaga activitate a spitalelor din subordinea CJ va fi verificată și că persoanele lezate pot depune plângeri penale, asigurând opinia publică de maxima seriozitate a demersului.

În traducere liberă, Adrian Mihăilă încerca să salveze aparențele, promițând că se vor lua măsuri și că astfel de derapaje nu vor fi tolerate.

Dincolo însă de vorbele frumoase, acest episod subliniază o contradicție: Mihăilă clamează „cine greșește plătește”, dar în ograda proprie (a Consiliului Județean) competența și decența par opționale atât timp cât ai spatele asigurat politic. Managerul de la Drăgoești fusese el însuși pus în funcție cu sprijin politic, iar comportamentul său abuziv a escaladat până la scandal public fără ca înainte cineva din conducerea CJ (inclusiv Mihăilă, ca responsabil pe sănătate) să observe sau să ia măsuri.

Abia după ce presa a difuzat înregistrarea cu „Marș acasă, jigodia dracu’… te joc în picioare… o dau la albanezi!” – tirada dementă a managerului – s-au sesizat autoritățile. Iar Mihăilă a fost trimis în prim-plan pentru a transmite mesajul de integritate.

Mesaj care, din păcate, sună a gol în contextul general al administrației județene. Pentru că dacă ar fi să aplicăm sincer motto-ul „cine greșește plătește”, atunci probabil mulți din aparatul CJ Vâlcea – în frunte cu unii politruci incompetenți – ar trebui să dea socoteală. Însă, în realitate, puțini „plătesc” cu adevărat: managerul cu gura bogată a fost suspendat temporar și probabil și-a văzut de treabă ulterior, iar sistemul și-a continuat mersul cu aceiași oameni la butoane.

Acest caz a scos totuși la iveală ipocrizia cu care conducerea județeană tratează problemele: când situația devine jenantă public, se mimează fermitatea. Adrian Mihăilă a jucat rolul de purtător de mesaj moralizator, deși el însuși este parte integrantă a unui aparat unde responsabilitatea și competența lipsesc adesea cu desăvârșire. În loc ca un astfel de scandal să ducă la introspecție – de pildă, la întrebarea dacă nu cumva numirile pe criterii politice în funcții manageriale compromit actul de conducere – s-a preferat improvizația de moment.

Iar Mihăilă, obedient, loial și util, a executat ordinul de a calma spiritele, livrând publicului o frază memorabilă, dar goală: „cine greșește plătește”. Rămâne de văzut dacă și pentru el va veni vreodată nota de plată a propriilor greșeli sau ale celor pe care îi girează. Aș îndrăzni să pun pariu că, da, se apropie momentul…

Când competența e opțională

Adrian Mihăilă, administrator public al județului Vâlcea, reprezintă exemplul perfect de personaj politic instalat într-o funcție administrativă înaltă exclusiv datorită susținerii de partid și menținut acolo în ciuda propriilor limite profesionale. Parcursul său, de la inginer silvic ajuns factotum (Persoană care se bucură de încrederea stăpânului și se ocupă de toate treburile dintr-o casă) în Consiliul Județean Vâlcea, este pavat cu controverse, scandaluri și ironii.

Lipsa de competență în domenii-cheie a fost compensată de relațiile politice – Mihăilă fiind, în esență, un funcționar de partid pe care PSD Vâlcea l-a făcut indispensabil în ecuația de putere locală. Sub oblăduirea sa, proiecte importante precum gestionarea deșeurilor au trenat ani de zile, în timp ce el supervizează de pe margine orice comisie posibilă, de la sănătate la energie, fără expertiza necesară.

Consiliul Județean Vâlcea condus de PSD l-a folosit pe post de om bun la toate și paratrăsnet mediatic, deși performanțele sale sunt cel puțin discutabile și modeste.

Tonul acid al presei locale – care l-a catalogat drept „șmecher uns cu toate alifiile” și „habarnist” aterizat în funcții de răspundere – reflectă frustrarea față de un întreg sistem în care clientelismul politic bate competența.

Scandalurile și controversele care poartă amprenta lui Adrian Mihăilă nu sunt accidente, ci rezultatul direct al acestei culturi administrative pervertite. Atât timp cât la conducerea județului promovările se fac pe baza carnetului de partid și a fidelității oarbe – „nu te poți angaja dacă nu ești în PSD” – nu e de mirare că personaje ca Mihăilă ajung să decidă soarta proiectelor publice.

În final, Adrian Mihăilă rămâne un nume sinonim cu controversa în Vâlcea: pentru unii, el este garantul intereselor PSD în administrație, un executant obedient; pentru alții, este simbolul incompetenței ajunse la putere, al funcționarului de partid care spune platitudini gen „cine greșește plătește” dar nu aplică niciodată această vorbă la propria persoană sau la camarazii săi politici.

Indiferent de perspectivă, un lucru e cert: numele Adrian Mihăilă va continua să stârnească reacții ironice și indignate atât timp cât va trona în funcția de administrator public al județului Vâlcea, iar Consiliul Județean Vâlcea va rămâne terenul de joacă al politrucilor.

Pentru cetățenii de rând, spectacolul acesta este unul trist, dar din păcate familiar. Iar întrebarea care se ridică, inevitabil, este: cât timp va mai tolera Vâlcea asemenea personaje și practici? Pentru că, la urma urmei, într-o democrație veritabilă, cine greșește chiar trebuie să plătească, inclusiv Adrian Mihăilă și stăpânii lui. Și stăpânii stăpânilor lui.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
27.3 ° C
27.7 °
26.2 °
41 %
2.7kmh
8 %
S
31 °
D
30 °
lun
30 °
mar
26 °
mie
30 °

Ultimul articol

Fritz, declarat definitiv în conflict de interese, rămâne președinte al USR

Dominic Fritz, cu probleme definitive nu doar în ochii Agenției Naționale de Integritate, dar și fără dreptul de a mai fi primar, rămâne în...

Tabăra premierului PNL desemnat, în procese cu partidul

După o primă victorie repurtată înn instanță de tabăra premierului desemnat Adrian Veștea împotriva unor decizii luate de PNL, reclamanții continuă să conteste autoritatea...

Sorin Grindeanu: „Nu avem nimic împotriva persoanei Adrian Veștea”

Poate nimeni nu s-ar fi așteptat, dar liderul PSD, Sorin Grindeanu, îl apreciază pe premierul desemnat Adrian Veștea. Cu toate acestea, Grindeanu afirmă că susținerea...