Aproape o lună a trecut de la momentul în care românii și-au decis prin vot președintele pentru viitorii 5 ani, iar de la învestire au tot fost întâlniri între Nicușor Dan și liderii partidelor pro-europene.
În acest moment, toată lumea așteaptă o nominalizare a viitorului potențial premier, în condițiile în care politicienii au oferit informații strict legate de cursul discuțiilor vizavi de măsurile pentru corectarea deficitului bugetar.
Un posibil premier este greu de nominalizat – a confirmat liderul UDMR Kelemen Hunor, care a punctat totuși că în această săptămână se va „ridica” fum alb și de la Palatul Victoria.
Într-o intervenție la Digi24, președintele UDMR a admis că la consultări nimeni nu a venit cu „o propunere către președintele Nicușor Dan”, însă consideră că „în câteva zile în această săptămână vom avea o nominalizare”.
„Până acum s-a discutat foarte mult pe programul fiscal, pe tot ce înseamnă reforma fiscală și de măsurile care trebuie luate imediat după ce va fi învestit nou guvern.
Am discutat și politic ce ar trebui să facem, cum ar trebuit să funcționeze această coaliție, dar nu am reușit să depășim acea fază cine va fi propunerea coaliției pentru funcția de prim-ministru, fiindcă trebuie să fii cu o propunere când te invită președintele la Cotroceni la consultări.
Dacă spui că n-ai nicio propunere, înseamnă că de fapt nu există nimeni care dorește în acest moment să fie prim-ministru cu toată responsabilitatea, cu toată asumarea pentru ce înseamnă astăzi această funcție. Și până acum noi n-am reușit să avem o propunere către președintele Nicușor Dan.
De aceea suntem în situația de a nu avea o nominalizare. Acest lucru trebuie spus. Au fost discuții cu rotativă, fără rotativă, cu tehnocrat, fără tehnocrat. Cine să înceapă dacă e rotativă, cine să fie al doilea? Deci în acest punct de vedere, într-adevăr, au fost epuizate toate posibilitățile politice.
Eu cred că în câteva zile în această săptămână vom avea o nominalizare și atunci, în sfârșitul săptămânii sau mai degrabă începutul săptămânii viitoare, putem să mergem în Parlament. (…) Nu putem merge mai departe nici cu măsurile fiscale, nici cu programul de guvernare până când nu avem un candidat la funcția de prim-ministru. Dar eu cred că azi, mâine, mâine se va contura o soluție”, a spus Kelemen Hunor pentru sursa citată.
Constantin Rădulescu (n. 17 ianuarie 1976, Râmnicu Vâlcea) e președintele Consiliului Județean Vâlcea și, ce surpriză, unul dintre cei mai influenți – dar și cei mai contestați – politicieni locali ai ultimelor două decenii. Membru PSD din vremurile când telefoanele aveau antenă, a urcat treaptă cu treaptă (sau a fost urcat?) până la rangul suprem județean. Fonduri europene atrase? Infrastructură modernizată? Sigur, se spune. Dar la pachet vin și acuzațiile: nepotism, clientelism, opacitate totală. Presa locală l-a botezat „baron roșu”. Poate din prietenie. Sau poate pentru că l-au văzut prea des apăsând butoanele județului ca pe un mixer personal.
Studii și debuturi profesionale? Puncte de bifat
Născut la Râmnicu Vâlcea, Rădulescu a trecut printr-un liceu industrial, apoi ASE București, cu licență în economie. A mai agățat un master de la o universitate privată (de ce nu?) și un curs postuniversitar la Colegiul Național de Apărare, destinația preferată pentru viitorii lideri cu ambiții mai mari decât CV-ul. Mai lipsea doar diploma de „manager de criză” și colecția era completă.
În timp ce „învăța”, a lucrat ca reporter local și apoi director la firme locale. Rodcorex, Antares, sună a povești de succes? Sau doar a joburi care-l pregăteau să gestioneze bani publici? Până în 2000, e deja consilier parlamentar. Ce noroc pe el! La 24 de ani, deja cunoștea toată mecanica de putere de la București. Ce să mai, un tânăr precoce, înzestrat cu intuiție politrucă.
Debut politic: fidelitate, nu idei
În anii ’90, când PSD se numea PDSR, Rădulescu a fost adoptat de structurile de tineret ale partidului. Fidel, disciplinat, cu ochii pe premiu. În 2000, intră consilier local încă de tânăr. Inițiative proprii? Rar. Vizibilitate? Doar prin apartenența la partid. Apoi devine consilier județean, director prin CJ, mai bifează ceva funcții la CAS Vâlcea, apoi la Servcet. Un traseu perfect, dar nu pentru competență, ci pentru cine știa să ridice mâna la momentul potrivit.
Ascensiune pe linie de partid
A fost numit în fruntea CAS Vâlcea nu pentru că ar fi fost un specialist al sistemului sanitar, ci pentru că… cine altcineva era atât de loial partidului? Se poate spune că meritul său cel mai mare a fost perseverența în a nu deranja.
Cariera politrucă: cum urci fără să deranjezi
După ani de consilii, comisii și alte piese de mobilier administrativ, Rădulescu ajunge deputat, grație USL-ului, acea alianță de conjunctură care a produs atâtea cariere inexplicabile. Activitate parlamentară? Aproape invizibilă. Dar linia de partid era respectată. Apoi, brusc, devine președintele PSD Vâlcea. De ce? Pentru că era acolo. Pentru că nu deranja. Pentru că n-a deraiat niciodată de la traseu.
Punctul culminant: CJ Vâlcea
Punctul culminant? 2016. Lasă Parlamentul pentru o funcție cu mai multă substanță: CJ Vâlcea. Acolo unde poate controla. Unde votul nu contează cât înțelegerile de partid. A fost ales? Indirect. Cu sprijin de la ALDE. Că așa se face treaba în Vâlcea: în birouri, nu în urne.
Reconfirmarea, dar fără adversari
Constantin Radulescu
Realegerea sa ca șef al PSD Vâlcea, fără opoziție, spune totul. Nu e competiție. E aprobare colectivă. O formă de liniște organizată. Nu vrei să te pui cu el. Nu vrei să ieși din rând.
Alegeri: concursuri fără adversari
Lista victoriilor lui Rădulescu e mai lungă decât bugetul CJ-ului. Dar hai s-o privim altfel: în ce campanie a avut emoții? Exact. Niciuna. De fiecare dată PSD a închis jocul dinainte. Fie pe liste, fie prin alianțe. Cât de greu e să câștigi când nu ai cu cine te lupta?
Mandate pe bandă rulantă
2000, CL: ales pentru că era acolo. 2004, CJ: intră lejer, PSD domină. 2008, același scenariu. 2012, pleacă spre Parlament cu 66% – colegiu sigur, vot garantat. 2016, se întoarce acasă ca președinte CJ. 2020, câștigă direct. Se autoproclamă „istoric”. De ce nu? Cine să-l contrazică? 2024, alt mandat. PSD scoate 54,35%. Ce surpriză!
Alegeri formale, nu competiții
În fiecare rundă de alegeri, Rădulescu nu a fost un candidat. A fost o formalitate. O piesă dintr-un mecanism previzibil, în care loialitatea partidului e singurul criteriu de validare.
Realizări? Depinde cine le citește
Fonduri europene? Se vehiculează sume cu multe zerouri. 600 milioane între 2020–2024. Alte sute anterior. Dar ce s-a făcut concret? Drumuri, spitale, reparații. Modernizare sau doar rebranduire a normalului? Se fac drumuri și gata: „Drumul Athosului”, „Drumul lui Mihai Vodă”. Nume pompoase pentru asfalt în pantă. Și, aproape reproșuri din partea lui că oamenii nu îl apreciază! Sunt habarniști, n-au ei idee despre cine le conduce destinele. Dar eu am!
Sănătatea? Două clădiri noi, una la Județean, una la Psihiatrie. Dar sistem performant? Încă se așteaptă. Lipsuri de personal, echipamente inegale, iar promisiunile că Vâlcea va fi „lider regional” par mai degrabă bancuri cu pretenții de program electoral.
Ecologia? Roeștiul, mult-lăudat, a fost ani întregi blocat. Când în sfârșit s-a mișcat ceva, cine a apărut să-și asume totul? Ghici. Iar obligațiile legale – cum ar fi închiderea gropilor neconforme – sunt tratate ca acte de eroism.
Iar acum Roeștiul e o groapă de gunoi. Conformă sau nu. Dar cu pretenții de legalitate. Doar cu pretenții.
Cultura și turismul? S-au restaurat niște clădiri, s-au făcut festivaluri, s-au lansat carduri turistice. Dar impact economic? Slab. Investitori? Puțini. E mai mult decor și PR, nu strategie reală.
Cyber Smart Academy? Un proiect „high-tech” de fațadă, cu două, trei cursuri și o broșură lucioasă. Nicio legătură cu dezvoltarea IT reală. Când nu ai infrastructură digitală, dar te lauzi cu Silicon Valley de Vâlcea, nu e clar dacă e glumă, neștiință sau propagandă roșie. E ce se dictează de la centru!
Proiecte viitoare? O centrală de 140 milioane euro și un aeroport. Sună impresionant. Doar că sunt simple schițe, repetate obsesiv ca să dea bine la public. Studiile de fezabilitate sunt de ani în lucru, dar asta nu împiedică afișele să strige „vine viitorul!”
Ce rămâne? Un bilanț dominat de PR, lozinci și titluri umflate. Cu fonduri s-au făcut lucruri – dar exact aceleași pe care orice administrație decentă ar fi trebuit să le facă. Fără sloganuri, fără aplauze, fără campanii. Doar că în cazul nostru, baronul roșu dictează când se oprește filmul și începe publicitatea. Tot de el plătită doar că din banii vâlcenilor. Că oricum o dai, doar vâlcenii plătesc.
Inițiative administrative sub mandatele Rădulescu
Dincolo de asfaltările cu denumiri poetice și de spitalele decorate cu fanfară electorală, Constantin Rădulescu a mai livrat câteva „bijuterii” administrative – promovate ca inovații, dar care, la o privire mai atentă, sunt doar exerciții de imagine cu poleială subțire.
Transparență și digitalizare? Sau doar fard administrativ? Ședințele CJ transmise online? O obligație de bun-simț, prezentată ca reformă. Un portal de „integritate”? Finanțat din fonduri europene, dar folosit pentru a masca lipsa reală de responsabilitate. Digitalizarea, în viziunea lui Rădulescu, pare să însemne scanarea PDF-urilor și postarea lor fără context.
Academia Cyber? Silicon Vâlcea sau glumă cu pretenții? „Cyber Smart Academy” – un proiect de formare IT cu pretenții de revoluție digitală. În realitate, câteva cursuri pilot, zero infrastructură, zero impact vizibil. Dar în discursurile oficiale? Parcă am avea deja un Google pe Dealul Capela.
Parteneriate strategice: poze multe, rezultate puține. Vizite la Ministerul Transporturilor, discuții despre drumul expres, promisiuni despre CET Govora. Ce s-a concretizat? Aproape nimic. Dar important e că s-au făcut poze. În lumea lui Rădulescu, un selfie cu un ministru valorează cât o lucrare publică.
Programe sociale? Mai degrabă praf în ochi „Oameni pentru Oameni” și alte inițiative sociale sunt intens promovate, dar ele nu schimbă fundamental nimic. Centrele sociale, investițiile declarate în sănătate – toate sunt lucruri pe care orice CJ ar trebui să le facă, dar care aici sunt vândute ca daruri de la Făt-Frumosul administrației.
Turism și patrimoniu: carton colorat, nu strategie. Carduri turistice, festivaluri, sloganuri cu „Tărâmul Mănăstirilor și Stațiunilor”. Însă fără investiții reale, fără strategie coerentă și fără impact vizibil. Turismul promovat de Rădulescu e bun pentru pliante, dar slab pentru economie.
Sub Rădulescu, Consiliul Județean Vâlcea nu s-a transformat într-o instituție modernă, ci într-un studio de PR. Totul e despre cum pare, nu despre ce e. Inițiativele nu sunt făcute să dureze sau să transforme. Sunt făcute să apară în poze și să sune bine în campanii. Exact cum îi place baronului.
Noi detalii privind starea de sănătate a fostului președinte Ion Iliescu, care se află internat în spital de săptămâna trecută.
Au existat zvonuri potrivit cărora Iliescu ar suferi de cancer, iar astăzi cadrele medicale au confirmat ipoteza.
De la internarea lui Ion Iliescu la Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unitatea medicală a informat constant opinia publică vizavi de starea de sănătate a fostului șef al statului. Iar astăzi, spitalul a transmis oficial că Iliescu suferă de cancer.
„În continuarea acțiunii de informare a opiniei publice în legătură cu starea de sănătate a domnului Ion Iliescu, internat în cadrul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, precizăm următoarele:
În urma evaluărilor de specialitate, imagistice și histopatologice, efectuate până la acest moment, comisia medicală multidisciplinară a stabilit fără dubiu că afecțiunea pulmonară de care suferă pacientul este de natură oncologică.
În cursul acestei dimineți, sub anestezie generală, a beneficiat de o procedură endobronșică ce are ca scop menținerea permeabilității căilor respiratorii superioare. Intervenția a decurs fără incidente. Starea generală rămâne staționară. Se menține internarea în secția de terapie intensivă pentru acordarea îngrijirilor medicale necesare.
Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” își reafirmă angajamentul de a comunica transparent informații de interes public pe acest subiect, cu respectarea reglementărilor în vigoare, dar, în același timp, precizează că singurele informații oficiale sunt cele cuprinse în buletinele de informare medicală transmise către opinia publică și publicate pe pagina de Facebook a spitalului. Vă mulțumim pentru înțelegere și vă asigurăm de toată considerația!”, se arată într-o postare de pe pagina de Facebook.
Anterior, unitatea transmitea prin intermediul aceleiași rețele că „s-a decis menținerea internării în secția de terapie intensivă pentru acordarea îngrijirilor medicale sub atenta supraveghere a echipei de specialiști din cadrul spitalului” „având în vedere situația medicală și complexitatea diagnosticelor”.
„Starea generală se menține stabilă sub tratament, inclusiv administrare de oxigen, cu tendință de ușoară ameliorare clinică și biologică. Totodată, pacientul beneficiază de proceduri de kinetoterapie adaptate condiției medicale și a reușit cu sprijin să stea la marginea patului.
Reamintim faptul că este vorba despre un pacient în vârstă de 95 de ani, cu afecțiuni cronice multiple, peste care a survenit o boală pulmonară severă care a condus la o deteriorare importantă a stării de sănătate”, se preciza în comunicat.
Un procuror din județul Galați a fost reținut și mai apoi arestat preventiv pentru 30 de zile, pentru o serie de acuzații legate de modul în care și-a exercitat funcția.
Nu orice funcție, ci chiar cea de prim procuror în cadrul unui parchet.
În weekend, Curtea de Apel București era învestită cu solicitarea procurorilor de a emite un mandat de arestare pe numele unui alt magistrat. Confrate procuror, cercetat într-un dosar pe motiv că ar fi măsluit probe într-un dosar penal de viol.
Și se pare că acuzațiile sunt serioase, dat fiind că judecătorii au admis „propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – cu privire la inculpatul Cuzi Nicolae Valerian. Dispune arestarea preventivă a inculpatului CUZI NICOLAE VALERIAN pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 14.06.2025 până la data de 13.07.2025, inclusiv”.
Procurorul, care este acuzat de fapte comise pe vremea când conducea Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor, a contestat măsura, astfel că o soluție definitivă va fi luată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Până atunci, continuă ancheta în dosarul instrumentat de procurorii ÎCCJ, anume sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri, favorizarea făptuitorului și fals intelectual.
Potrivit colegilor lui Cuzi, „în cursul anului 2024, după administrarea mijloacelor de probă într-un dosar de urmărire penală în care se cerceta săvârșirea infracțiunii de viol asupra unui minor, dosar instrumentat de parchetul în care își desfășura activitatea în calitate de prim-procuror, inculpatul a sustras mai multe documente utile aflării adevărului în cauză.
Totodată, în scopul împiedicării sau îngreunării tragerii la răspundere penală a autorului infracţiunii, inculpatul le-a înlocuit cu altele întocmite ulterior, atestând în mod necorespunzător adevărului aspecte contrare celor declarate inițial de suspect, cu consecința clasării dosarului penal menționat”.
Nicolae Valerian Cuzi a fost inițial procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Liești. Ulterior, a fost transferat de la Liești la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați. Cu o vechime acum de aproximativ 6 ani în sistem, Cuzi a ajuns să conducă Parchetul Local Târgu Bujor în 2024.
O scrisoare pierdută. Cam așa s-ar sintetiza situația din „sânul” PSD, după ce pe surse a apărut o scrisoare internă prin care s-ar contesta conducerea partidului.
Conducere care, deloc surprinzător, a ținut să asigure că scrisoarea cu pricina ar fi, cum s-ar zice, un „fake”.
Zilele trecute, G4Media relata că ar exista o scrisoare a unor social democrați prin care se iniția un soi de protest împotriva „cuplului” Grindeanu-Ciolacu nși a altor social democrați cu vechime în partid.
Potrivit sursei citate, semnatarul oficial al scrisoarii ar fi Georgian Pop, care însă ulterior ar fi infirmat că ar fi avut vreo legătură cu epistola. Aceeași sursă relata însă că unii social democrați au confirmat autenticitatea scrisarii, în care actuala conducere a partidului este acuzată că a prăbușit partidul la alegerile parlamentare și prezidențiale și că a „provocat degradarea continuă a încrederii publice în PSD, ca urmare a unor decizii politice și administrative dezastruoase”.
În scrisoare se face vorbire despre „mafiotizarea” partidelor, cheltuieli publice nesăbuite, promovarea clientelei politice, a rudelor, amantelor și sinecurilor în poziții cheie ale administrației și acordarea de contracte publice netransparente, pe criterii de grupuri de interese de tip mafiot.
Iar cei vizați de acuzații sunt Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Gabriela Firea, Paul Stănescu, Marian Neacșu, Lucian Romașcanu, Angel Tîlvăr, Mihai Tudose și Alfred Simonis.
Inițiatorii protestului mai scriu că manifestul este susținut de 13.857 de membri PSD care cer ”reformarea profundă a partidului și întoarcerea la valorile sale originare și solicită un protest în fața sediului PSD astăzi.
După apariția articolului cu pricina, PSD a venit însă cu dezmințiri, consemnează Agerpres. Pe scrut, nimic nu este real, ci se încearcă o destabilizare a formațiunii:
„Textul presupusei scrisori este un fake-news cap-coadă. Cea mai evidentă dovadă este că persoana ce deține adresa de e-mail prezentată în document (adrian.vasile.psd@gmail.com) nu a inițiat sau a participat la un asemenea demers. De altfel, pe parcursul ultimelor 24 de ore, presei i-au fost furnizate cel puțin alte două nume de membri ai PSD cărora li s-a atribuit paternitatea textului și ambele persoane au infirmat rapid acest fapt, în mod public. (…)
Considerăm că acest fake-news reprezintă un factor de presiune asupra PSD în cadrul negocierilor privind viitoarea formulă de guvernare. O asemenea metodă nu are șanse de reușită. Așa cum a anunțat public, PSD va face o largă consultare cu membrii săi de partid privind intrarea la guvernare sau rămânerea în opoziție, în momentul în care va exista un consens politic la Palatul Cotroceni pe măsurile din viitorul program de guvernare”, spun reprezentanții PSD.
Constantin Radulescu - președinte Consiliul Județean Vâlcea - Foto Facebook
Ia amploare un nou scandal în salubrizarea din Vâlcea. Nu e o premieră. Au mai fost scandaluri în legătură cu licitații ratate, majorări de tarife și tot felul de afaceri cu gunoaie pe banii adunați din taxele plătite de vâlceni. Noul scandal este tot opera autorităților județene, respectiv a șefilor Consiliului Județean (CJ) Vâlcea și Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare din județul Vâlcea, numită și ADI Salubrizare Vâlcea.
De această dată, ilegalitățile sunt de competența DNA, pentru că au fost atribuite contracte de zeci de milioane de euro prin negociere directă, nu prin licitație. Ca să înceapă derularea contractelor a fost „aranjată” o autorizație, au fost făcute mari presiuni asupra primarilor.
Procedura de atribuire a contractelor a ajuns în instanță și Curtea de Apel Pitești a anulat atribuirea prin negociere. Deci contractele sunt nule pentru că au fost atribuite ilegal, însă șefii administrației din Vâlcea refuză să anuleze contractele și forțează punerea lor în executare.
Noul scandal ar putea bloca colectarea deșeurilor și CJ Vâlcea ar putea fi obligat să returneze finanțarea UE de 26 milioane euro
Situația explozivă la care s-a ajuns ar putea duce la blocarea a ceea ce mai mergea în salubrizarea din Vâlcea, colectarea gunoaielor. În cazul unui astfel de blocaj, CJ Vâlcea ar putea fi obligat să returneze la Bruxelles finanțarea pentru sistemul de management al deșeurilor, construit în baza unei finanțări UE.
În 2021, a fost ratată atribuirea contractului de 17,5 milioane euro pentru construirea „Depozitului ecologic”, respectiv a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) de la Roești, deoarece licitația a fost blocată de contestații.
Până la urmă s-a reușit atribuirea contractului, lucrările s-au derulat cu bine și CMID Roești fost inaugurat. Se întinde pe 22 de hectare și este format din Depozitul ecologic de deșeuri, Stația de sortare a deșeurilor provenite din colectare separată și Stația de tratare mecano-biologică (TMB).
Depozitul ecologic de la Roești trebuie să devină operațional, adică să fie administrat de un operator care să asigure funcționarea stației de sortare, a stației de tratare mecano-biologică și a depozitului ecologic.
CMID Roești Vâlcea
Dar de la inaugurare, CMID Roești funcționează pe depozitarea deșeurilor, fără sortare. Așa cum Ziarul de Investigații a relatat, sunt stocate deșeuri pe platforma TMB în așteptarea operatorului. Din cauză că nu se face sortare și centrul funcționează ca groapă de gunoi CJ Vâlcea ar putea fi obligat să returneze la Bruxelles finanțarea de 26 milioane euro pentru SMID.
Miza scandalului, un contract de 69 milioane de euro!
Noul scandal din salubrizarea din Vâlcea are legătură cu desemnarea unui operator care să colecteze deșeurile și să administreze Depozitul ecologic de la Roești, o desemnare care ar trebui să se facă prin licitație publică deschisă. Trebuie asigurată operarea centrului pe o perioadă mai lungă de timp, iar în acest caz ar trebui încheiat un contract-cadru între ADI Salubrizare și operator.
În 2021 a fost organizată o licitație pentru atribuirea contractului de delegare a serviciului de colectare, transfer și sortare a deșeurilor în județul Vâlcea, care a eșuat din cauză că toate firmele înscrise la licitație au depus contestații, solicitând suspendarea procedurii.
Momentul festiv al inaugurării SMID-ului
După inaugurarea CMID Roești a fost anunțată o nouă licitație. Pe 17 septembrie 2024, ADI Salubrizare a publicat pe SEAP anunțul pentru „Delegare prin concesiune a serviciului de salubrizare constând în sortare in stația de sortare Roești, tratare mecano — biologică și operarea depozit Roești”. În documentație se preciza că „valoarea estimată a contractului este de 346.146.894 lei fără TVA”, iar durata contractului era „de 96 luni (8 ani)”.
Dar și licitația anunțată în septembrie 2024 a eșuat din cauză că cele două firme înscrise la licitație, Tehnorom SRL și Romprest Energy SRL au contestat procedura la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC). Era a III-a licitație organizată în salubrizarea din Vâlcea a cărei procedură era contestată de toți participanții.
E clar că șefii ADI Salubrizare au o mare problemă cu întocmirea documentațiilor și stabilirea procedurii. Ceva nu merge.
Dar trebuie să reținem miza acestor licitații cu repetiție. Este vorba de un contract cadru de 346 milioane de lei, adică 69 de milioane de euro.
Situație stranie. Romprest, Urban și Brai Cata, care colectează deșeurile de peste 10 ani, au aflat că sunt „operatori clandestini”
În județul Vâlcea, colectarea deșeurilor e realizată de peste zece ani de trei operatori, Romprest Energy SRL, Urban SA și Brai Cata SRL, în baza contractului nr 23.205/26.06.2015. La începutul anului 2025 colectarea deșeurilor din cele 89 de localități decurgea bine, fără probleme.
Însă a apărut o situație stranie. În aprilie 2025, administratorii celor trei firme, Romprest Energy, Urban și Brai Cata au aflat că au devenit „operatori clandestini” dintr-o notificare transmisă primăriilor cu care aveau contracte de către o asociere formată din Environment Care Waste Management SRL (a fraților Prigoană ) și Brantner Environment SRL. În notificare se spunea că „Asocierea” are un contract încheiat cu ADI Salubrizare Vâlcea pentru colectarea deșeurilor.
„În calitate de operator autorizat al serviciilor de salubrizare, licențiat în aria administrativă a județului Vâlcea, formulăm următoarea NOTIFICARE, prin care, având în vedere că pe raza unității administrativ teritoriale există alți operatori care colectează fără contract, fără autorizații, în mod clandestin, și totuși au acordul dumneavoastră expres sau tacit (pasivitate, refuz de a aplica măsuri) vă comunicăm următoarele:
Subscrisa Asocierea Environment Care Waste Management SRL – Brantner Environment SRL, avem calitatea de câștigător a procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a contractului pentru serviciul de salubrizare constând în colectarea separată și transportul deșeurilor menajere. (…)
Efect al declarării subscrisei în calitate de câștigător al Procedurii, ADI a încheiat cu noi Contractul nr 118/06.03.2025.
Astfel, subscrisa suntem singura autoritate legal desemnată să opereze serviciul de colectare deșeuri la nivelul județului Vâlcea (…)
Alte societăți, Romprest Energy SRL și Urban SA/BraiCata colectează deșeurile din județul Vâlcea concomitent cu noi, chiar dacă contractul lor s-a încheiat”,
se spune în notificarea nr 134/29.05.2025 către cele 89 de primării din Vâlcea.
Șefii salubrizării au „spart” contractul de 70 milioane euro. Au atribuit două contracte, de 20 milioane euro, prin „negociere”directă
Constantin Radulescu si Marcel Ciolacu – Foto Facebook
Contractul menționat în notificare există. Între timp s-a produs o schimbare. Contractul cadru de 69 milioane de euro, pe 8 ani, a fost „spart” în contracte cu valoare mai mică. Primele contracte din serie, cu o durată de 2 ani, dar care pot fi prelungite prin acte adiționale, sunt în valoare totală de 20 de milioane euro.
În februarie – martie 2025, șeful ADI Salubrizare Vâlcea, Adrian Cosac, a semnat cele două contracte de 20 de milioane de euro, fără a fi organizate licitații publice transparente, în care atribuirea contractelor pe bani publici să se facă conform legii, pe baza unei competiții de oferte. Metoda aleasă a fost „negociere fără publicare prealabilă” (NFP).
În februarie, a fost încheiat un prim contract cu Brantner Environment SRL pentru „delegarea prin concesiune a serviciului de salubrizare constând în sortare în Stația de sortare Roești, tratare mecano-biologică și operare depozit Roești”.
Contractul nr 82/17.02.2025, în valoare de 15.222.790 lei fără TVA, adică 3 milioane euro fără TVA, a fost încheiat „pentru o durată de 24 de luni, cu posibilitatea prelungirii”.
După două săptămâni șeful ADI-ului a semnat și contractul nr. 118/06.03.2025, în valoare de 83.516.253 lei fără TVA, adică de 16,8 milioane euro fără TVA, în baza căruia firmele Environment Care Waste Management SRL și Brantner Environment au primit gestionarea serviciului de colectare a deșeurilor pentru o perioadă de 24 de luni, tot „cu posibilitatea prelungirii”.
De ce n-a fost organizată licitație? Legea 98 prevede „negocierea” numai în situații excepționale
Ambele contracte au fost atribuite prin „negociere fără publicare prealabilă”, o procedură prevăzută de lege numai în situații excepționale, cum ar fi calamitățile naturale sau în situația extremă că nu ar exista alte firme care să presteze activitatea care face obiectul contractului.
Potrivit Legii 98/2016, o instituție a statului poate atribui contracte pe bani publici prin procedura de „negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare” (NFP) numai în 3 situații:
a) – dacă la o licitație nu a fost depusă nicio ofertă;
b) – dacă produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de un singur operator;
c) – dacă procedura de licitație nu poate fi respectată „din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile”.
În salubrizarea din Vâlcea, în perioada în care a avut loc negocierea nu exista niciuna din condițiile prevăzute de Legea 98 pentru ca ADI Salubrizare să recurgă la procedura „NFP” pentru atribuirea celor două contracte.
În primul rând, nu putea fi invocată o licitație eșuată din cauza lipsei ofertelor. Licitația anunțată pe 17 septembrie 2024 fusese organizată pentru un contract de 346 milioane lei, adică 69 milioane euro, iar contractele atribuite prin „NFP” sunt de 20 milioane euro. Deci vorbim de contracte diferite. Iar la acea licitație se prezentaseră doi operatori, Tehnorom și Romprest Energy, deci nu era îndeplinită condiția impusă de Legea 98, licitație fără nicio ofertă.
În altă ordine de idei, serviciul de salubrizare nu este exclusivitatea unui anumit operator, pe listele ANRSC sunt zeci de firme de salubritate. În al 3-lea rând, în salubrizarea din Vâlcea nu erau nici calamități naturale, nici „evenimente imprevizibile”!
Șefii din PSD Vâlcea s-au întrunit în Comitetul pentru Situații de Urgență ca să faciliteze atribuirea contractelor prin „NFP”
Constantin Radulescu
Pentru a se justifica înlocuirea licitației cu „negocierea NFP” în atribuirea contractelor de zeci de milioane de euro șefii administrației au recurs la un artificiu: au sugerat că exista o situație de extremă urgență, cum cere Legea 98.
Au convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență pentru ca printr-o hotărâre a acestuia să se certifice că județul Vâlcea este într-o situație de criză a colectării deșeurilor, o situație excepțională.
Dar mai întâi să clarificăm cine face parte din Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Vâlcea.
Președinte este prefectul Mihai Oprea, numit de PSD.
Vicepreședinte al Comitetului este președintele CJ Vâlcea, Constantin Rădulescu, care este și președintele PSD Vâlcea. Din comitet mai face parte și Adrian Cosac, președintele ADI Salubrizare, primar PSD la Vlădești, dar și primarul din Râmnicu Vâlcea, Mircea Gutău, tot lider PSD.
Mai fac parte și directorii de „descentralizate” și societăți de gospodărire comunală, majoritatea numiți de PSD. Practic, „Comitetul de Urgență” e altă ipostază a PSD Vâlcea.
Decidenții salubrizării din Vâlcea, președintele CJ Constantin Rădulescu și șeful ADI, Adrian Cosac
Președintele CJ, Constantin Rădulescu și șeful ADI-ului, Adrian Cosac, care sunt decidenții gestionării deșeurilor în județ, aveau nevoie de o decizie care să demonstreze situația de criză din salubritate, care să impună atribuirea unor contracte cât mai repede, prin negociere și „plenara PSD” a hotărât ce trebuie.
Comitetul a emis Hotărârea nr. 16/11.10.2024 prin care s-a constatat „caracterul de extremă urgență al activităților din sfera serviciilor de salubrizare de pe raza unităților administrativ – teritoriale din județul Vâlcea”.
Dar una este „caracterul de extremă urgență al activităților”, pentru că salubrizarea este într-adevăr un serviciu extrem de important și cu totul altceva impune prevederea din Legea 98/2016, care se referă la situații extrem de grave.
Spre exemplu, la Târgu Mureș Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă a constatat că firma de salubritate nu își făcea treaba, că în multe locații „au fost identificate deşeuri care pun în pericol sănătatea populaţiei”. În aceste condiții, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă a declarat „starea de urgență sanitară”. La fel s-a întâmplat la Brăila, în 2024.
În noiembrie, în cele 89 de localități din Vâlcea, serviciul de colectare a deșeurilor funcționa, nu exista o criză a gunoaielor. Romprest Energy, Urban și Brai Cata își făceau treaba, colectau deșeurile, deci nu existau „motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile”.
Veste proastă. Contractele de 20 milioane euro sunt ilegale, deoarece au fost atribuite în baza unei documentații anulate de instanță
Atribuirea contractelor în valoare totală de 20 de milioane euro ar fi fost ilegală chiar și în cazul în care ar fi fost organizată o licitație deschisă, pentru că documentația în baza căreia a fost organizată procedura era nulă din punct de vedere legal. Fusese anulată de CNSC și de Curtea de Apel Pitești.
Să revenim la licitația anunțată de ADI Salubrizare Vâlcea pe 17 septembrie 2024, pentru contractul de delegare prin concesiune a serviciului de colectare și operare a CMID Roești în valoare de 346 milioane lei fără TVA.
La acea licitație s-au înscris două firme, Tehnorom SRL și Romprest Energy. Procedura de la acea licitație a fost constestată și de Tehnorom SRL, dar și de Romprest Energy. Prin Decizia nr. 3135/C1/3348.3349 din 06.11.2024, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a admis contestațiile conexate, formulate de către operatorii Tehnorom SRL, reprezentat de Honorius Prigoană și Romprest Energy SRL și a anulat documentația.
ADI Salubrizare Vâlcea a contestat decizia CNSC la Curtea de Apel Pitești, care prin decizia civilă nr 314/09.12.2024, pronunțată în dosarul nr 778/46/2024 a respins plângerea formulată de ADI Salubrizare. Prin decizia Curții de Apel Pitești documentația procedurii lansate pe 17 septembrie a fost anulată.
Ulterior, prin Anunțul de atribuire publicat în SEAP – AN1143093/10.03.2025, ADI Salubrizare a anunțat încheierea Contractului nr. 118/06.03.2025, în valoare de 83 milioane lei, încheiat cu Asocierea Environment Care Waste Management pentru colectarea deșeurilor.
Astfel, prin ignorarea Deciziei CNSC din 6 noiembrie 2024 și a sentintei nr 314/2024 a Curții de Apel Pitesti, ADI Salubrizare Vâlcea a inițiat procedura de „negociere fără publicare prealabilă” în baza documentației de atribuire deja anulate de către CNSC și Curtea de Apel Pitești.
Concluzia e simplă: anularea documentației de atribuire impune și anularea contractelor încheiate.
Și atribuirea contractelor prin negociere a fost anulată prin sentința definitivă a Curții de Apel Pitești
Procedura de atribuire a contractelor prin „negociere fără publicare prealabilă” a fost contestată de Romprest Energy la CNSC. Consiliul a emis Decizia Nr. 270/C3/4434 din data 05.02.2025 prin care a respins ca tardivă solicitarea Romprest. Faptul că a fost formulată tardiv nu însemna că solicitarea nu era justificată.
Pe 21 februarie, Romprest Energy a deschis o acțiune la Curtea de Apel Pitești împotriva deciziei CNSC de pe 5 februarie, în contradictoriu cu ADI Salubrizare și Environment Care Waste Management. Litigiul a fost judecat de un complet de 3 judecători, care au admis contestația Romprest și au dispus anularea procedurii de atribuire a celor două contracte în valoare de 20 milioane euro prin „negociere fără publicare prealabilă”:
Curtea de Apel Pitești a decis prin sentință definitivă anularea procedurii de atribuire a contractelor prin negociere
„Instanța (…) Admite contestaţia. Anulează procedura de atribuire – procedura de negociere fără publicare prealabilă. Definitivă”,
se spune în sentința nr 110/27.03.2025.
Din moment ce Curtea de Apel a dispus, prin hotărâre definitivă, anularea procedurii de negociere prin care au fost atribuite contractele, evident că și cele două contracte, în valoare de 20 milioane euro, sunt nule de drept.
Instanțele au anulat procedura de negociere „NFP”, dar șefii din Vâlcea nu vor să anuleze contractele încheiate ilegal
Pe 27 martie, completul de 3 judecători de la Curtea de Apel Pitești a anulat procedura de „negociere fără publicare prealabilă” în baza căreia ADI Salubrizare a atribuit cele două contracte asocierii Environment Care Waste Management SRL & Brantner Environment SRL.
Conform deciziei definitive a Curții de Apel Pitești, procedura prin care ADI Salubrizare a atribuit contractele este ilegală și contravine normelor de transparență și concurență din legislația națională și europeană. Iar dacă nu respectăm legislația europeană trebuie să returnăm finanțarea la Bruxelles.
Șeful ADI Salubrizare, Adrian Cosac și președintele CJ, Constantin Rădulescu ar fi trebuit să decidă anularea contractelor de la sfârșitul lunii martie. Au trecut 3 luni și nu s-a întâmplat nimic.
Contractele, nu doar că n-au fost anulate, ci este în continuare forțată punerea lor în executare de către șefii ADI și CJ Vâlcea.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, este printre puținii lideri politici care pune „pe masă” detalii vizavi de discuțiile purtate în vederea constituirii viitorului Guvern.
Aseară, într-o emisiune la Antena 3, acesta a precizat că nu există momentan o propunere de premier din partea niciunui partid în cadrul negocierilor și, implicit, nici discuții privind viitorii miniștri.
Numele vehiculat este, totuși, cel al lui Ilie Bolojan, despre care Kelemen Hunor a apreciat că „are prima șansă” și că UDMR va fi de acord cu nominalizarea acestuia. Însă, la acest moment, încă sunt multe de discutat.
„Nu există în acest moment, din partea acestei coaliții, o propunere de prim-ministru. (…) Da, trebuie premier. Trebuie un premier desemnat sau dacă nu e încă desemnat, trebuie să știe lumea cine e premierul și, bineînțeles, cum sunt împărțite portofoliile”, a subliniat Kelemen Hunor pentru sursa citată.
Totodată, liderul UDMR a precizat că „nici măcar o secundă nu am discutat structura guvernului”. Pentru că problema se oprește la nominalizarea unui premier.
„Nu poți face asta fără un premier desemnat. După ce ai premierul, începe discuția. Nu se poate să stabilești tu toate detaliile și apoi să vină premierul și să-i spui: „Ăsta e meniul, așază-te la masă”. (…) Dacă nu ai un premier, nu poți discuta. Și nu formăm un guvern doar matematic, doar adunând.
Putem discuta cine câte portofolii să aibă, dar asta e o abordare strict matematică. Eu am propus mereu o abordare politică. (…) Eu cred că așa s-a procedat mereu: cei care formează majoritatea propun Președintelui un nume.
Dacă Președintele nu e de acord, e altă poveste. Dar coaliția majoritară propune un premier – așa a fost întotdeauna. Dacă nu reușește coaliția, atunci Președintele s-ar putea să ne pună în fața faptului împlinit, și premierul va trece prin Parlament.
Dar nu asta e soluția. Soluția e ca partidele care sunt în formatul de 4 plus minoritățile să vină cu o propunere”, a mai subliniat liderul UDMR.
Vlad Gheorghe Oprea, edilul ales al localității Sinaia, rămâne în spatele gratiilor pentru următoarele 30 de zile.
Potrivit Agerpres, Tribunalul București a dispus prelungirea măsurii, în condițiile în care luna trecută, procurorii anticorupție solicitaseră arestarea preventivă după ce acesta ar fi încălcat interdicţiile pe care le avea în cadrul dosarului penal în care este cercetat.
Vlad Oprea va fi cercetat în continuare în stare de arest preventiv, au decis judecătorii, care au prelungit măsura cu încă o lună.
Aceasta în condițiile în care, inițial, Oprea era cercetat sub control judiciar, având o serie de interdicții. Numai că Direcția Națională Anticorupție a solicitat la tribunal înlocuirea măsurii controlului judiciar pe cauţiune cu măsura arestării preventive faţă de primarul oraşului Sinaia, pe motiv că edilul ar fi încălcat cu rea-credinţă obligaţia de a nu-şi exercita funcţia.
În plus, procurorii detaliau că Oprea ar fi dat dispoziţii directe viceprimarului care exercită acum funcția de primar, cu privire la atribuţii referitoare la bugetul oraşului, la relaţia cu Consiliul Local şi la serviciile publice, deși îi fusese interzis acest lucru.
În ianuarie, procurorii DNA precizau că Oprea este acuzat de luare de mită în formă continuată; efectuare de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale; trafic de influență în formă continuată; fals în declarațiile de avere, în formă continuată; abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit; folosirea influenței ori autorității de către o persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite; spălarea banilor; executarea fără autorizație legală ori cu nerespectarea prevederilor autorizațiilor emise a lucrărilor de construire sau de desființare a unor imobile situate în orașul Sinaia.
Potrivit biografiei de pe pagina Primăriei Sinaia, Vlad Oprea este primar PNL al orașului Sinaia din anul 2004, la al șaselea mandat consecutiv.
Lidera SOS România, Diana Șoșoacă, își continuă agenda proprie în ceea ce privește relațiile externe.
Aceasta a participat la recepția oficială organizată de Ambasada Federației Ruse la București, cu ocazia zilei naționale a Rusiei, și nu s-a sfiit să anunțe locația unde se află.
Diana Șoșoacă nu și-a ascuns niciodată afinitatea față de Rusia, așa că nu este mare mirare vizita sa la ambasada acestei țări la București.
Nu s-a dus chiar degeaba la ambasadă, ci a venit cu vești: „Niciodată Rusia nu va ataca România!”, a anunțat aceasta, aparent pe baza unei discuții avute cu Vladimir Lipayevm Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse la București.
„Am avut onoarea de a participa la recepția oficială organizată de Ambasada Federației Ruse la București, cu ocazia Zilei Naționale a Rusiei. Evenimentul a reunit diplomați, oficiali și personalități marcante din România și din alte state.
În cadrul acestei recepții, am avut plăcerea unor discuții cordiale cu Excelența Sa, domnul Vladimir Lipayev, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse la București, cu Excelența Sa Alfredo Alfonso Torrealba, ambasadorul Venezuelei, cu Excelența Sa Muhammad Amhar Azeth, ambasadorul Indoneziei, cu Excelența Sa Abdullah Abdulrahman Al-Shatti, ambasadorul Kuweitului, alături de care am reafirmat importanța menținerii unui dialog deschis și constructiv între statele suverane.
În urma unei discuții private și sincere pe care am avut-o cu Excelența Sa Vladimir Lipayev, ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse la București, am primit o asigurare directă, fără echivoc: „Niciodată Rusia nu va ataca România!”
Este mesajul oficial transmis de Federația Rusă către România cu ocazia Zilei Naționale, un angajament ferm de respectare a suveranității țării noastre și de respingere a oricărei forme de agresiune. Un mesaj pe care l-am primit cu responsabilitate și pe care îl transmit mai departe românilor, pentru că adevărul trebuie spus și cunoscut.
Am avut, totodată, ocazia de a mă întâlni cu mulți alți ambasadori prezenți, într-o atmosferă de respect reciproc și decență diplomatică, așa cum se cuvine într-o lume care încă mai respectă principiile suveranității.
M-am reîntâlnit și cu domnul general Radu Theodoru, simbol viu al verticalității românești, un om care nu a tăcut niciodată în fața trădării și care a apărat neclintit valorile națiunii.
Cred cu tărie că România trebuie să rămână fidelă principiilor sale de neutralitate, suveranitate și respect reciproc în relațiile internaționale. Dialogul este întotdeauna superior confruntării, iar pacea se clădește prin diplomație, nu prin izolare.
Diplomația este puntea prin care ne putem înțelege, chiar și în vremuri tensionate. Iar România trebuie să rămână o voce a echilibrului și a demnității în lume”, se arată pe pagina de Facebook a Dianei Șoșoacă.
Palatul Cotroceni poate fi în continuare vizitat, urmându-se exemplul pe care l-a dat președintele interimar Ilie Bolojan.
În perioada interimatului, Bolojan a deschis porțile pentru publicul larg, iar acum, Administrația Prezidențială anunță că, începând de sâmbătă, evenimentul „Porți Deschise la Palatul Cotroceni” va fi „într-un format permanent”.
Liber la intrarea în Paltul Cotroceni, în anumite zone. De acum, în weekenduri, în intervalul 10:00–18:00 (ora 17:00 ultima intrare în cadrul Complexului „Palat Cotroceni”) putem vizita gratis Platoul de Ceremonii, grădina Palatului Cotroceni – aflată pe latura nordică a complexului, Platoul Baroc, Biserica Palatului Cotroceni și curțile interioare adiacente clădirilor Administrației Prezidențiale și Muzeului Național Cotroceni.
Potrivit Administrației Prezidențiale, există însă anumite condiții. Astfel, „accesul publicului vizitator se va realiza exclusiv prin poarta principală a Complexului „Palat Cotroceni” din Bd. Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, iar ieșirea se va putea face prin aceeași poartă sau prin poarta situată la intersecția dintre Bulevardul Geniului și Șoseaua Cotroceni”.
„Totodată, în cadrul evenimentului „Porți Deschise la Palatul Cotroceni”, Administrația Prezidențială și Muzeul Național Cotroceni anunță publicului vizitator menținerea conceptului de vizitare a Muzeului Național Cotroceni fără programare prealabilă, cu integrarea în circuitul de vizitare a saloanelor de reprezentare și protocol ale Administrației Prezidențiale”, se precizează într-un comunicat.
Muzeul Național Cotroceni poate fi vizitat sâmbăta și duminica, inclusiv fără ghid, pentru traseul complet (etajul I și II) și Administrația Prezidențială (spațiile de reprezentare și protocol din Corpul C9 – parter) prețul fiind de 70 lei. Elevii și studenții au reducere 75%, iar pensionarii 50%.
Pentru zilele de marți, miercuri, joi și vineri, accesul se face exclusiv pe la poarta Muzeului Național Cotroceni din Șoseaua Cotroceni, în intervalul orar 10:00-18:00 (ora 17:00 ultima intrare pe traseul interior de vizitare). În aceste zile, se pot vizita trei trasee: Traseu Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) cu ghid – 50 lei; Traseu Muzeul Național Cotroceni (etajul I și II) fără ghid – 40 lei; Tur expozițional (expozițiile aflate pe simeza Muzeului Național Cotroceni) – 10 lei. Și în acest caz, elevii și studenții au reducere 75%, iar pensionarii 50%.
„Tururile cu ghid în limba română se formează la următoarele ore: 10:30, 12:30, 13:30, 14:30, 16:30. Dacă se optează pentru tur fără ghidaj, accesul se face începând cu ora 10:00, la interval de 60 de minute.
Tururile cu ghidaj în limbi străine se formează la orele 11:30, 15:30. Recomandăm procurarea biletelor online direct de pe pagina de internet a Muzeului Național Cotroceni (www.muzeulcotroceni.ro) pentru a evita aglomerația de la casele de bilete.
Mai multe informații se pot obține pe e-mail, la adresa vizitare@muzeulcotroceni.ro, sau la numerele de telefon 021.317.31.07 și 0725.518.381”, transmite Administrația Prezidențială.
În pline discuții privind posibilele măsuri de reducere a deficitului bugetar, miniștrii Guvernului interimar condus de Cătălin Predoiu au întâlnire astăzi.
Pe ordinea de zi a ședinței se află și anumite proiecte privind alocarea unor fonduri și a bugetului Administrației Naționale „Apele Române”.
Este clar că viața merge înainte, dincolo de discuțiile pe care le poartă reprezentanții partidelor pro-europene vizavi de cele mai bune măsuri care ar trebui luate pentru reducerea deficitului bugetar.
Astăzi, miniștrii au fost convocați în ședință de Guvern de premierul interimar Cătălin Predoiu, pe ordinea de zi fiind o serie de proiecte de hotărâre și note care trebuie dezbătute.
Iar printre proiectele de hotărâre de Guvern se află și unul privind pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2025 pentru Administraţia Naţională „Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Totodată, se va discuta și despre acordarea unor sume de bani, ca „justă despăgubire” în legătură cu exproprierile de pe amplasamentul suplimentar al Autostrăzii de centură Bucureşti (pe raza localităților Glina, Cernica, Popeşti-Leordeni, Berceni, Vidra din judeţul Ilfov), a celor de pe amplasamentul suplimentar al Podului suspendat peste Dunăre (judeţele Brăila şi Tulcea), precum şi a celor pentru lucrarea „de utilitate publică de interes naţional Deschiderea şi punerea în exploatare a carierei Jilţ Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”.
Mai precis, este vorba despre suplimentări ale sumelor prevăzute inițial.
Siguranța copiilor nu e negociabilă. Sub mandatul președintelui ANPC, Cristian Popescu-Piedone, instituția a publicat un Ghid practic pentru inspecția și întreținerea locurilor de joacă – document care transformă bunele intenții în obligații concrete. Dacă administrezi un spațiu pentru copii și tratezi normele cu indiferență, riști dosar penal, nu doar o „simplă” amendă.
1. Ghidul pe scurt – ce spune ANPC
Evaluarea tehnică zilnică, săptămânală și sezonieră a echipamentelor.
Standardele EN 1176 & EN 1177 devin litera legii: materialele, suprafețele de impact și distanțele de siguranță trebuie respectate la milimetru.
Raport de inspecție obligatoriu: fără jurnal tehnic completat la zi, locul de joacă poate fi închis pe loc.
Plan de întreținere cu piese originale; improvizațiile anulează garanția și atrag sancțiuni.
Responsabil tehnic autorizat ISCIR – singurul care poate semna montajul, reparațiile și redeschiderea după defecte.
Siguranța copiilor nu este opțională. – extras din comunicatul oficial ANPC
2. Standardele locurilor de joacă: litera mică pe care nu-ți permiți s-o ignori
Cerință-cheie
Obligație minimă conform ghidului ANPC
Zonă de impact
Minimum 1,5 m jur-împrejur; Hmax cădere 3 m
Leagăne
Distanță liberă sub șezut 35 cm; max. 2 scaune/portic
Rampe acces
Înclinație ≤ 6 %; borduri 10 cm
Inspecție ancore
Zilnic: șuruburi, lanțuri, piese mobile unsate
Semnalizare
Panou la intrare cu reguli, vârstă și telefoane urgență
Aceste standarde pentru locuri de joacă nu sunt „recomandări elegante”, ci criterii de control la sânge în cadrul fiecărei inspecții ANPC locuri de joacă.
3. Cristian Popescu-Piedone: „Vreau toleranță zero la improvizații”
Președintele ANPC a fost tranșant: „Cine nu respectă ghidul, închide porțile și plătește.” Supravegherea pieței intră într-o fază agresivă:
Controlează-te înainte să fii controlat. Fă audit intern cu un tehnician ISCIR.
Documentează-te. Descarcă gratuit Ghidul de pe site-ul ANPC și tipărește-l la birou.
Bugetează reparații preventive. E mai ieftin decât suspendarea activității în plin sezon.
4. Pași concreți pentru conformitate rapidă
Verifică dosarul tehnic. Asigură-te că ai: fișele EN 1176, aviz ISCIR, jurnal de inspecții, certificate materiale.
Stabilește un ciclu de control AJA-BIB-CIC. (zilnic-săptămânal-lunar)
Înrolează personalul. Fiecare îngrijitor trebuie să știe cum arată un șurub slăbit sau o suprafață de impact deteriorată.
Informează părinții. Panou clar cu reguli; responsabilitatea e comună.
Plan de revizie anuală. Închide locul de joacă minimum o zi, cheamă specialist, actualizează actele.
5. Consecințe dacă ignori
Amenzi de până la 70 000 lei pentru nerespectarea standardelor.
Răspundere penală în caz de accident grav.
Suspendarea autorizației pe termen nelimitat până la remediere completă.
Simplu spus: dacă nu aplici ghidul, plătești scump sau închizi.
6. Concluzie: transformă responsabilitatea în avantaj competitiv
Un loc de joacă întreținut corect nu înseamnă doar lipsa amenzilor; înseamnă încredere din partea părinților și o imagine curată pentru administrația locală sau operatorul economic. În contextul în care inspectia ANPC locuri de joaca devine mai frecventă și mai severă, conformitatea rapidă nu mai este opțiune, ci necesitate strategică.
S-ar părea că, dincolo de declarațiile referitoare la o eventuală demisie, ministrul Educației, Daniel David, ia totuși în calcul să își depună mandatul.
Nu „pe...
Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul...
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
