PNRR Piedone cere demisia premierului Ilie Bolojan: „Indicatorii economici arată o deteriorare accelerată”

Autor

20 aprilie 2026

Cristian Popescu Piedone - Foto pagina personală de Facebook

PNRR Piedone: responsabilitatea politică implică asumarea consecințelor

Partidul Naționalist Reformarea României Piedone – PNRR Piedone – a cerut public demisia prim-ministrului Ilie Bolojan, considerând acest gest un act necesar de responsabilitate politică în contextul actualei evoluții economice.

Potrivit formațiunii, datele recente indică o disonanță majoră între costurile suportate de populație și rezultatele obținute la nivel guvernamental.

Creșteri fiscale cu impact limitat și efecte negative extinse

PNRR Piedone subliniază că majorările fiscale, inclusiv creșterea TVA, au generat o creștere modestă a încasărilor bugetare, de doar 11% în 2025.

În schimb, efectele colaterale au fost semnificative: inflație în creștere, contracție economică și scăderea puterii de cumpărare.

„Presiunea asupra prețurilor este resimțită direct de populație, dincolo de cifrele oficiale”, se arată în poziția transmisă.

Semnale de risc recesionar în economie

Conform analizei PNRR Piedone, economia României a înregistrat două trimestre consecutive de scădere, inclusiv un declin de 1,9% în trimestrul al patrulea, ceea ce indică intrarea într-o zonă de risc recesionar.

În același timp, inflația a ajuns la aproximativ 10%, în creștere față de 5,7% la momentul preluării mandatului, fapt interpretat drept un eșec al calibrării politicilor economice.

Piața muncii și consumul intern, sub presiune

Datele citate indică și o deteriorare a pieței muncii, cu o creștere a ratei șomajului de la 5,8% la 6%.

În paralel, producția industrială a scăzut cu 1,8% în februarie 2026, iar consumul intern s-a contractat cu 6,8% în ultimele zece luni, semnalând o pierdere de încredere în stabilitatea economică.

Critici privind deciziile guvernamentale

PNRR Piedone atribuie aceste evoluții unui cumul de decizii considerate deficitare: creșteri fiscale implementate abrupt, lipsa predictibilității în domeniul energetic, opacitate decizională și absența unui dialog real cu mediul economic.

Totodată, formațiunea atrage atenția asupra unei „carențe de expertiză macroeconomică” și a unei selecții discutabile a echipei guvernamentale.

Apel la demisie pentru restabilirea credibilității

În acest context, PNRR Piedone consideră că menținerea actualei conduceri executive devine incompatibilă cu interesul public.

„Demisia prim-ministrului reprezintă un gest necesar pentru restabilirea credibilității instituționale și pentru deschiderea unui nou cadru de guvernare”, se arată în poziția oficială.

Propunere pentru un nou model de guvernare

În final, PNRR Piedone reafirmă angajamentul pentru un model de guvernare bazat pe ordine administrativă, intervenție directă și politici economice adaptate realităților sociale și economice.

Companie din România și administratorul acesteia, acuzați de Parchetul European de fraudă cu fonduri europene

Autor

Ștefana Teodoreanu

20 aprilie 2026

Nou dosar finalizat de procurorii Parchetului European (EPPO). De această dată, cauza despre care au fost comunicate informații a fost instrumentată la nivelul Biroului din Cluj-Napoca al Parchetului European, în dosar fiind cercetate fraude cu fonduri europene.

Conform procurorilor, o companie și administratorul acesteia ar fi fraudat un proiect finanțat de UE pentru cercetare și inovare destinat sprijinirii competitivității, prejudiciul reținut fiind de aproximativ aproximativ 114.000 euro.

Parchetul European Cluj-Napoca a trimis pe rolul Tribunalului Iași un dosar privind un dosar de fraudare a fondurilor europene, cu ajutorul unor acte false. În acest fel, se arată într-un comunicat, a fost adus un prejudiciu de 570.894,95 de lei.

„Ancheta a arătat că o companie, reprezentată de administratorul său, a obținut finanțare UE pentru un proiect axat pe dezvoltarea materialelor anorganice avansate (AIM). AIM-urile sunt materiale proiectate din substanțe neorganice – cum ar fi ceramica sau metalele – concepute pentru aplicații de înaltă performanță în domenii precum electronică, energie și tehnologii industriale.

Proiectul a avut un buget total de aproximativ 2 milioane de euro (10,4 milioane de lei) finanțat prin Programul Operațional de Competitivitate (POC) al UE 2014–2020 și administrat prin Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România.

Potrivit probelor, pârâții au depus în perioada 2018 – 2024 documente false și înșelătoare în timpul implementării proiectului. În loc să urmărească obiectivele programului – cum ar fi consolidarea cercetării, inovației și rezilienței economice – se presupune că au vizat să asigure în mod ilegal finanțare substanțială. Aceasta a inclus simularea achiziției unei licențe software folosind documentație fabricată pentru a crea aspectul unei tranzacții legitime cu un furnizor real.

În plus, dovezile au arătat că intenția frauduloasă a existat încă din primele etape ale proiectului. Inculpații s-au bazat pe oferte falsificate de la companii presupus a avea sediul în Canada pentru a justifica estimări bugetare umflate. Prin aceste acțiuni, aceștia au urmărit să obțină în mod ilicit aproximativ 780.000 de euro, rezultând un prejudiciu financiar confirmat de circa 114.000 de euro (570.894,95 lei). Prejudiciul a fost ulterior rambursat în decembrie 2022.

Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă pedepse cu închisoare de până la șapte ani. Toate persoanele vizate sunt prezumate a fi nevinovate până la probarea vinovăției în instanțele judecătorești române competente.

Suspiciunile de fraudă au fost raportate EPPO de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene din România și a fost solicitată asistență judiciară reciprocă de la Ministerul de Justiție al Canadei”, transmite Parchetul European.

Social democrații răspund astăzi la o singură întrebare: Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?

Autor

Ștefana Teodoreanu

20 aprilie 2026

Referendumul intern al PSD va avea loc astăzi, rezultatul votului fiind unul previzibil, după toate discuțiile și mutările din spațiul public.

Cel mai probabil, PSD îi va retrage sprijinul politic premierului PNL Ilie Bolojan, însă rămâne de văzut ce se va întâmpla în continuare.

Astăzi, aproximativ 5.000 de social democrați vor răspunde la o singură întrebare legată de viitorul politic – atât al lor, cât și al coaliției de guvernare: „Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan? (Răspuns: DA/ NU)”.

Există și o explicație pentru întrebarea de mai sus, cu referire la „prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni — cu recesiune, inflație, afaceri care se închid, șomaj, scăderea investițiilor publice și a nivelului de trai, în special pentru tineri, pentru pensionari și categoriile vulnerabile — plus lipsa dialogului real în Coaliție și cu partenerii sociali”.

Votul este unul de fațadă, dat fiind că răspunsul este deja stabilit. Bolojan va rămâne fără sprijinul PSD, și probabil va primi un ultimatum de 72 de ore pentru a demisiona din fruntea Executivului. Dacă Bolojan nu va demisiona, atunci miniștrii PSD se vor retrage din Guvern.

Cu toate acestea, Ilie Bolojan a anunțat că nu are intenția de a demisiona, iar în această seară PNL are programată o ședință cu parlamentarii și liderii din teritoriu.

De cealaltă parte, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat luni că dacă premierul Ilie Bolojan nu va ține cont că Guvernul nu poate funcționa fără o majoritate parlamentară, este foarte posibil să depună o moțiune de cenzură.

„Adevărata criză este momentul în care un guvern fără sprijin politic vrea să continue în Parlament. Dacă te agăți de scaun, domnule prim-ministru, într-adevăr vei accentua criza politică. Partidul Social Democrat dorește să scurteze cât mai rapid această criză și în eventualitatea în care nu va înțelege, evident, vom depune rapid o moțiune de centură. (…)

Suntem pregătiți în cel mai scurt timp posibil să plece de la guvernare un guvern care nu mai are sprijin politic”, a spus Daniel Zamfir.

Alegerile din Bulgaria, câștigate de fostul președinte Rumen Radev

Autor

Ștefana Teodoreanu

20 aprilie 2026

Rumen Radev, fostul președinte al Bulgariei, a câștigat alegerile parlamentare derulate în această țară.

Duminică, cetățenii bulgari au mers la urne pentru a-și alege viitorii parlamentari, cele mai multe mandate revenindu-i formațiunii conduse de fostul șef al statului.

Conform rezultatelor parțiale ale alegerilor din Bulgaria, fostul președinte bulgar Rumen Radev a obținut peste 44% dintre voturile la alegerile parlamentare, ceea ce i-ar asigura cel puțin 132 de mandate din parlamentul de 240 de locuri.

Radev, care a condus țara din 2017 până în 2026, a demisionat în ianuarie pentru a candida la alegerile parlamentare, în contextul în care Bulgaria a fost, în ultimii ani, măcinată de instabilitate politică, dat fiind că niciun guvern nu a rezistat. Astfel că bulgarii au votat de opt ori în cinci ani pentru a-și alege parlamentarii.

Nici acum nu pot fi făcute previziuni certe, deoarece un viitor guvern poate fi alcătuit doar după ce se va cunoaște numărul partidelor care vor depăși pragul de 4% pentru a intra în următorul Parlament.

Cu toate acestea, este clară victoria partidului „Bulgaria Progresistă”, condus de fostul președinte Radev, care este catalogat ca împărtășind opinii pro-ruse. Radev, care își propune ca obiectiv principal „eliminarea modelului oligarhic de guvernare” din țară, este în același timp critic al unor politici UE, al Ucrainei și al politicii energetice verzi a UE, pe care o consideră naivă „într-o lume fără reguli”.

Fiind ferm împotriva trimiterii de arme către Ucraina, el a denunțat luna trecută un acord de apărare încheiat pe zece ani cu Kievul. De altfel, Radev a cerut un referendum privind aderarea Bulgariei la zona euro, considerând că țara nu era pregătită.

Fifor, un nou atac la Bolojan: „Trebuie să plece!”

Autor

Ștefana Teodoreanu

17 aprilie 2026

Social democratul Mihai Fifor a lansat în această dimineață un nou atac la adresa premierului PNL, avertizând că Ilie Bolojan „trebuie să plece”.

Contextul este, într-adevăr, unul încordat, în condițiile în care PSD va decide în câteva zile care este direcția pe care o va urma partidul.

Până să fie anunțate deciziile social democraților, concretizate cel mai probabil într-o demisie în masă a miniștrilor PSD și retragerea sprijinului acordat premierului Ilie Bolojan, Mihai Fifor își continuă „misiunea” de contestatar în mediul online.

Puțin probabil ca Fifor să îi fi spus vreodate față în față premierului PNL ce crede despre modul în care acesta conduce Guvernul României. Cert este însă că, pe Facebook, fostul ministru al Apărării are cuvintele la el.

„Ajunge. Până aici. Bolojan trebuie să plece!
Nu mai putem lăsa România pe mâna unui kamikaze. După experimentul Klaus Iohannis, care ne-a costat 10 ani din viața noastră și a copiilor noștri, nu aveam dreptul să ne mai permitem experimente pe seama viitorului României.

„Miracolul” de la Bihor nu e doar un experiment ratat. Este dovada vie că atât poate produce dreapta din România: niște pigmei zgomotoși vânduți ca voinici pe steroizi, puși pe prăduirea țării în numele „reformei”. Care reformă? Aia în care românii de rând sărăcesc și cei de la masa mare își umflă buzunarele?

Ajunge. Până aici. Haiducia pe rit nou trebuie să se oprească. Acum.
Toate datele arată prăbușirea economiei naționale. Suntem deja într-o criză economică. Suntem deja în recesiune. Ar fi iresponsabil să nu facem nimic pentru a redresa economia.

Un partid responsabil intervine atunci când economia e afectată. Avem nevoie de o schimbare de direcție pentru a redresa economia. Iresponsabili sunt cei care susțin că trebuie să continuăm cu aceeași strategie care a eșuat.

Austeritatea a pus povara pe românii cu venituri mici și medii. Ajustarea fiscală a fost regresivă și a lovit exact în cei mai vulnerabili. Creșterea TVA și a accizelor a împins costul vieții în sus și a împins milioane de români în dificultate. Clasa de mijloc este împinsă spre sărăcie, iar cei care abia reușeau să-și ducă traiul au fost forțați să taie din lucrurile esențiale – hrană, sănătate, viață decentă.

Puterea de cumpărare a salariaților a scăzut dramatic: 8 luni consecutive de scădere; 8,2% depreciere medie; -15% în educație; -14% în administrație; -10% în sănătate. Este cea mai dură scădere a nivelului de trai din ultimii 15 ani.

„Reforma” cu barda a la Bolojan a produs și un alt efect major: explozia inflației. Creșterea TVA, a accizelor și a taxelor a împins inflația de la aproximativ 5% la peste 10% în a doua parte a anului. Asta înseamnă scumpiri accelerate la alimente, energie și servicii — adică exact acolo unde doare cel mai tare.

La rândul lor, pensionarii sunt loviți și mai puternic: Cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani; Peste 500.000 de pensionari împinși suplimentar spre deprivare severă
Pentru sute de mii de oameni, asta înseamnă intrarea în sărăcie severă.

Când economia se prăbușește iar cetățenii sărăcesc, nu mai există stabilitate. Există doar consecințele unui eșec major de guvernare. Iar noi nu mai putem continua așa. Ar fi iresponsabil.
România are nevoie de o schimbare reală de direcție. De un guvern responsabil, care să stabilizeze economia națională, nu să o destabilizeze. De politici care să protejeze oamenii, nu să-i împingă în sărăcie.

A continua în aceeași manieră nu mai este o opțiune. Este o vulnerabilitate pentru România. E datoria noastra să spunem apăsat: AJUNGE. Până aici”, este ultima postare, în stil apoteotic, de pe pagina de Facebook a lui Fifor.

Miniștri Sănătății și Finanțelor, negocieri cu Pfizer pentru convertirea datoriei României

Autor

Ștefana Teodoreanu

17 aprilie 2026

Reprezentanții țării noastre ar vrea o transformare a datoriei pe care România o are către compania Pfizer, rezultată din vaccinurile anti-COVID comandate și neachitate.

Mai precis, se înceracă o convertire în medicamente inovatoare a sumei datorate de România pentru vaccinuri anti-COVID – 600 de milioane de euro, la care se adaugă dobânzi.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat pe Facebook că, împreună cu ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, joi, la Washington DC, o primă întâlnire „exploratorie” de negociere cu compania Pfizer. Întâlnirea vine după ce, la începutul acestei luni, la Bruxelles, a fost dată o primă soluție în procesul în care compania producătoare de vaccin anti-Covid solicita ca România va fi trasă la răspundere pentru vaccinurile pe le-ar fi comandat și nu le-a achitat.

„Discuțiile s-au desfășurat într-un ton echilibrat, profesionist, axat pe identificarea unor soluții concrete pentru România. Nu vorbim doar despre o obligație financiară, ci despre responsabilitatea de a transforma această situație într-un beneficiu real pentru pacienți.
Propunerea noastră, formulată în baza mandatului primit de la Guvernul României a fost de continuare a negocierilor pentru convertirea sumei datorate în medicamente inovatoare destinate pacienților oncologici și celor cu boli rare.

Am reiterat importanța sistemului de sănătate și parteneriatul solid pe care România îl are de zeci de ani cu Pfizer, precum și deschiderea pentru dezvoltarea unor colaborări viitoare în domeniul cercetării și dezvoltării farmaceutice. România are nevoie de acces la inovație, iar acest tip de parteneriat poate accelera acest proces.

În perioada următoare, reprezentanții companiei Pfizer vor reveni cu un răspuns privind cadrul tehnic de continuare a discuțiilor și posibilitatea ca această propunere să fie analizată și aprobată la nivelul board-ului de conducere al Pfizer.

Este un proces care nu se încheie astăzi. Dar este un început important. În astfel de momente, responsabilitatea nu este să explicăm trecutul, ci să construim soluții pentru viitor”, atrage atenția ministrul Rogobete.

Studiu privind calitatea aerului în 10 orașe din țară; cei mai mulți locuitori, nemulțumiți

Autor

Ștefana Teodoreanu

17 aprilie 2026

Rețeaua pentru Natura Urbană a publicat, astăzi, rezultatele unui studiu privind calitatea aerului, în cadrul căruia au răspuns întrebărilor românii din 10 orașe.

Conform datelor, Bucureștiul stă cel mai rău: trei din patru locuitori sunt nemulțumiți de calitatea aerului, în vreme ce fruntaș ar fi orașul Cluj-Napoca, unde 48% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de calitatea aerului.

În perioada iunie 2024 – noiembrie 2025, compania Active Research, la comanda Rețelei pentru Natură Urbană (R.N.U.), a realizat un studiu pe locuitori din București și alte 9 orașe din Rețeaua pentru Natura Urbană (Arad, Bistrița, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Timișoara și Satu Mare), privind calitatea aerului. Iar rezultatele nu arată foarte bine.

Mai precis, subliniază Rețeaua pentru Natură Urbană, vorbim despre „un nivel consistent de nemulțumire: 57% la nivelul întregii rețele”.

Din ce precizează Rețeaua pentru Natură Urbană, studiul a fost realizat prin metoda drumului aleatoriu (random route) pe un eșantion de 2.180 de respondenți în cele 10 orașe din România, având o marjă de eroare de 2,1% la un interval de încredere de 95%.

Concluzia? În Capitală, trei din patru locuitori sunt nemulțumiți de calitatea aerului. La Iași, procentul ajunge la 63%, iar în Cluj-Napoca este de 48%, sub media națională, probabil și datorită dealurilor (încă) împădurite din jurul orașului.

Întrebări în cadrul studiului au mai fost legate și de locuirea în localitatea de reședință, transportul în comun, traficul auto, de infrastructura rutieră, de numărul locurilor de parcare, accesul la locuri de joacă pentru copii, la zone de sport și relaxare sau de cel la spatii verzi și arii naturale urbane.

Totodată, în cele 10 orașe au mai fost întrebări legate de satisfacția generală față de calitatea spațiilor verzi și a ariilor naturale urbane sau față de preţul chiriilor. Întreg studiu, AICI.

Trei români arestați în Italia; cumpărau bilete ieftine de avion și furau produse din duty-free

Autor

Ștefana Teodoreanu

16 aprilie 2026

Trei români sunt „vedete” în Italia, fiind principalii suspecți într-un dosar de furt, cu o metodă ingenioasă.

Potrivit anchetatorilor, cei trei achiziționau bilete ieftine de avion și, odată trecuți de controlul de securitate, furau din duty-free.

Aproape 5.000 de euro este prejudiciul pe care anchetatorii din Italia bănuiesc că l-au produs trei cetățeni români, cu vârste cuprinse între 30 și 40 de ani, care ar fi sustras parfumuri scumpe din duty-free.

Cei trei au fost prinși în flagrant, ocazie cu care au fost confiscate 32 de cutii de parfum aparținând unor mărci cunoscute precum Bulgari, Armani, Chanel și Givenchy, în valoare totală de aproximativ 4.500 de euro. Totodată, anchetatorii au confiscat și bagajele folosite pentru transportul mărfii și dispozitivele telefonice utilizate de suspecți.

Deși există suspiciunea că cei trei au aplicat metoda de mai multe ori, cert este că au fost prinși după ce polițiștii au corelat datele din listele de pasageri și au verificat acțiunea prin intermediul imaginilor de supraveghere, reușind astfel să îi identifice.

Conform pisatoday.it, cu ocazia reconstituirii s-a stabilit că românii cumpărau bilete de avion promoționale exclusiv în scopul de a accesa zona de plecări a aeroportului. Imediat după controlul bagajelor, intrau în magazinul de parfumuri pentru a fura produsele expuse, ascunzându-le în bagajele de mână, apoi părăseau aeroportul fără a se îmbarca.

Aceeași sursă relatează că poliția financiară, monitorizând mișcările celor trei persoane în sala de plecări, a observat o împărțire clară a rolurilor între cei care au luat fizic parfumurile și cei care au acționat ca paznici. Așa că, imediat ce persoanele au ieșit din magazinul duty-free, ofițerii au intervenit, reținându-le și găsind bunurile furate în timpul unui control al bagajelor.

Cele trei persoane au fost arestate și, prin ordinul magistratului de serviciu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul din Pisa, au fost trimise la un proces sumar.

Șefa CCR, despre anularea alegerilor din 2024: „Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre”

Autor

Ștefana Teodoreanu

16 aprilie 2026

Judecătoarea Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României (CCR) a explicat ieri, într-un interviu acordat TVR Info, de ce anume au fost anulate alegerile prezidențiale în 2024.

În principal, a explicat aceasta, a fost vorba despre „trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre”. Și, dacă este să analizăm explicațiile, cel mai probabil „turul doi înapoi” nu va mai fi posibil niciodată.

Faptul că, în decembrie 2024, alegerile prezidențiale au fost anulate, în urma unei decizii CRR, a stârnit aproape o revoltă, iar unii dintre români au rămas și acum cu o solicitare pe buze: „Turul doi înapoi”.

Decizia CCR a fost cu atât mai aspru criticată cu cât, cu doar câteva zile înainte, aceeași instanță considerase că modul de derulare al alegerilor, până la acel moment, fusese legal și valabil. Și, vizavi de toate aceste critici, judecătoarea Simina Tănăsescu a avut explicații.

O dată, șefa CCR a punctat asupra faptului că decizia sa și a colegilor a fost bazată pe argumente solide, pe dovezi care apăruse ulterior primei hotărâri.

„Într-o primă fază, Curtea Constituțională a validat primul tur al alegerilor. Iar asta cred că s-a întâmplat într-o zi de luni. Anularea întregului proces electoral, nu doar al primului tur, ci în întregime tot procesul, asta înseamnă, inclusiv de la faza, nu doar campaniei electorale, ci de la faza depunerii candidaturilor, s-a produs într-o zi de vineri.

(…) motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre. (…) Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene (…).

Unele candidaturi nu au ajuns deloc la nivelul Curții. Deci, din start, unele lucruri nu le știam. În al doilea rând, chestiuni legate de campania electorală și de finanțare au făcut obiectul analizei la finalul procedurii, când trebuie să validăm ansamblul alegerilor.
(…)

Împreună cu o țară întreagă, și noi am luat la cunoștință de documente desecretizate, și am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente desecretizate, care au fost desecretizate pentru prima dată, după Decembrie 1989, într-o mișcare fără precedent, cred că pentru toată lumea. (…)

N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim, n-a fost ceva la care să ne fi gândit vreodată că am putea să ne confruntăm cu așa ceva. Însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă, calmă în sensul redactării unor argumente.

Informații pe care nu le-am avut, dar nu le-a avut nimeni, înainte de ca ele să fi fost desecretizate, au necesitat un timp de înțelegere și de gândire asupra argumentelor, și de altfel o decantare ()…). (…) când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă, încă odată, din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze”, a declarat judecătoarea pentru sursa citată.

Jocuri de culise politice; pleacă sau nu Bolojan din fruntea Guvernului?

Autor

Ștefana Teodoreanu

16 aprilie 2026

Zile de „foc” în politica românească, pe tema debarcării premierului Ilie Bolojan.

PSD nu mai pleacă de la guvernare, însă semnalele sunt tot mai clare că social democrații vor da un vot de blam premierului PNL, iar în Parlament se pregătește și o moțiune de cenzură împotriva acestuia.

Pe 20 aprilie, social democrații sunt chemați să participe la referendumul intern pentru a răspunde la întrebarea: „Îl mai susține partidul pe Ilie Bolojan ca premier sau nu?”.

Așa că ieri, președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au avut o întâlnire la Palatul Cotroceni, iar astăzi șeful statului urmează să se întâlnească cu președintele PSD, Sorin Grindeanu.

Aceasta în condițiile în care liderul PSD a tras un semnal de alarmă asupra unei deteriorări accentuate a indicatorilor economici și a solicitat o „resetare urgentă” a politicilor guvernamentale.

Pe de altă parte, PNL pare că nu s-ar dezice de liderul lor. Ieri, Silviu Feroiu, membru al PNL București și consilier municipal, a transmis pe Facebook un mesaj din care reiese că Ilie Bolojan are în continuare susținerea colegilor și că nu are în intenție să facă vreun pas în spate.

„O surpriză extraordinară pe care am avut-o la sediul Partidului Național Liberal București: premierul Bolojan a venit într-o vizită neanunțată. Discuțiile au fost deschise și directe. Majoritatea dintre noi i-am transmis clar că nu ne dorim să își dea demisia – iar răspunsul lui a fost la fel de ferm: nu o va face.

Întrebat cum reușește să reziste în fața valului de critici, inclusiv din partea unor colegi din guvern, a răspuns simplu și memorabil: „Când te înjură unii, e ca o binecuvântare”.
Un mesaj care spune multe despre determinare. Un lucru este sigur: reformele vor continua, pe toate palierele”, se arată în postarea de pe Facebook.

Între timp, Ninel Peia, reprezentantul grupului PACE din Parlament, a anunțat că pregătește o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan – „Progresismul ucide România – Guvernul Bolojan a adus foamea și frigul în casele românilor!”, cu 10 puncte. Însă, cum AUR a anunțat că nu semnează și nu inițiază nicio moțiune de cenzură, speranțele ar fi ca moțiunea să strângă semnăturile necesare prin pixul social democraților.

Pământul se scufundă sub România. Nimeni nu măsoară cât

Autor

Sorin PREDA

15 aprilie 2026

Instalatie de prelucrare petrol Maksym Kaharlytskyi Unsplash; — Instalatie de prelucrare petrol Maksym Kaharlytskyi Unsplash

În provincia olandeză Groningen, 60 de ani de extracție de gaze au produs peste 2.000 de cutremure și o coborâre a solului de până la 46 de centimetri. La Ravenna, în Italia, pomparea apei subterane și exploatarea zăcămintelor de gaz au scufundat centrul istoric cu peste 1,5 metri într-un secol. Ambele cazuri au generat miliarde de euro în daune, litigii internaționale, anchete parlamentare și programe de monitorizare prin satelit.

România extrage hidrocarburi de 167 de ani. A forat peste 23.300 de sonde. A scos din subsol o cantitate estimată la 1,8–2 miliarde de barili de țiței și zeci de miliarde de metri cubi de gaze. Și nu a publicat niciun studiu dedicat subsidenței provocate de această extracție.

Aceasta nu este o problemă tehnică marginală. Este o omisiune instituțională cu potențiale consecințe asupra a milioane de oameni, asupra infrastructurii și asupra unor decizii strategice — inclusiv stocarea geologică de CO₂ — care depind de cunoașterea exactă a ceea ce s-a întâmplat cu subsolul în ultimele două secole.

Ce este subsidența și de ce contează

Subsidența este coborârea treptată a suprafeței terestre. Când se extrage petrol, gaz sau apă din formațiuni subterane, presiunea din rezervor scade. Roca poroasă se compactează. Suprafața cedează — milimetri, centimetri, uneori zeci de centimetri pe an. Procesul este lent, difuz, aproape imperceptibil la scara umană. Dar cumulativ, pe decenii, efectele sunt devastatoare: fisuri în clădiri, rupturi de conducte, modificarea cursurilor de apă, vulnerabilitate crescută la inundații.

Tehnologia de detecție există și funcționează. InSAR (Interferometric Synthetic Aperture Radar) folosește imagini radar satelitare pentru a detecta deplasări ale suprafeței terestre cu precizie milimetrică. Datele Sentinel-1 ale Agenției Spațiale Europene sunt gratuite și acoperă România integral din 2014. Serviciul European de Monitorizare a Mișcărilor Terestre (EGMS) oferă hărți de deformare accesibile oricui. România dispune de cadre universitare care au lucrat cu aceste instrumente — studii InSAR au fost realizate pe zone seismice și pe alunecări de teren.

Dar nicio instituție românească nu a comisionat sau publicat un studiu InSAR axat pe subsidența legată de extracția de hidrocarburi.

Radiografia extracției: 167 de ani, patru zone critice

România a fost, literal, pionierul mondial al industriei petroliere. Prima producție înregistrată de țiței datează din 1857, la Lucăcești, județul Bacău — mai devreme decât oriunde altundeva pe planetă. Prima rafinărie industrială din lume a fost construită în 1856, de frații Mehedinteanu. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România era cel mai mare producător european de petrol, după URSS.

Vârful producției a fost atins în 1976, cu 312.713 barili/zi (circa 14,7 milioane tone/an). De atunci, declinul a fost constant. În 2024, producția a coborât la 62.972 barili/zi — o scădere continuă de 11 ani consecutivi, conform Energy Information Administration (EIA). Media istorică pe perioada 1960–2019 a fost de 183.310 barili/zi.

La gaze, România deține a doua rezervă din Uniunea Europeană. 75% din resursele de gaze naturale se concentrează în Transilvania, în special în județele Mureș și Sibiu. Cel mai mare câmp de gaze — Deleni, descoperit în 1912 — are rezerve dovedite de 85 de miliarde de metri cubi. Urmează Filitelnic (40 mld mc), Roman-Secuieni (24 mld mc), Voitinel (11,8 mld mc), Ghercești (11 mld mc) și Sărmășel (10 mld mc).

Producția anuală de gaz a fost de circa 11 miliarde mc în 2009, acoperind aproximativ 85% din consumul intern. Romgaz și OMV Petrom împart piața producției.

Patru zone geografice concentrează cel mai mare risc de subsidență:

1. Valea Prahovei (Ploiești, Câmpina, Moreni, Boldești, Runcu-Busteni). Leagănul industriei petroliere. Extracție continuă din 1857. OMV Petrom operează cele mai mari 10 câmpuri de țiței din țară, majoritatea în această zonă. La Moreni, sondele funcționează din 1901. Infrastructura urbană suprapusă peste câmpurile de extracție — orașe construite literal pe un subsol golit de 167 de ani.

2. Transilvania (câmpurile de gaz). Zăcămintele Deleni, Filitelnic, Sărmășel — exploatate de peste un secol, unele din 1909 (Sărmășel, prima producție de gaz metan din România). Volume cumulative de extracție greu de estimat, din cauza clasificării ca „secret de serviciu” de către ANRM. Formațiunile geologice sunt exact tipul de substrat poros în care compactarea post-extracție este previzibilă fizic.

3. Câmpia de Vest (Suplacu de Barcău). Cel mai mare câmp petrolier din România, cu producție anuală de peste 2 milioane de barili, circa 10% din întreaga producție Petrom. Extracție susținută de decenii, cu recuperare asistată (EOR).

4. Platforma continentală a Mării Negre. Platforme operaționale din 1987. Proiecte noi în desfășurare (Neptun Deep). Subsidența offshore este mai greu de monitorizat dar are impact asupra stabilității infrastructurii submarine și a fundului marin.

Ce știe ANRM? Ce nu spune

Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG, fostul ANRM) administrează acordurile petroliere ale statului. Prin lege, deține informații detaliate despre fiecare concesiune: volume extrase, presiuni de rezervor, parametri geologici.

Dar volumele de producție anuală pe câmp sunt clasificate drept „secret de serviciu”. Această clasificare împiedică orice evaluare independentă a riscului de subsidență. Nu poți calcula compactarea unui rezervor dacă nu cunoști cât s-a extras din el.

Pe site-ul ANRMPSG nu există niciun raport de subsidență. Nicio referire la monitorizarea deformărilor terestre în zonele de extracție. Nicio mențiune a termenului „InSAR” sau a oricărei metodologii geodezice aplicate în context petrolier.

O singură publicație academică românească — un studiu pe zone seismice, nu pe extracție — menționează subsidența în zona Siret ca fiind parțial atribuibilă compactării diferențiale produsă de extracția de gaz și petrol. Autorii notează valori localizate de subsidență ridicată asociate interacțiunii umane cu subsolul. Dar studiul nu a fost extins, nu a generat politici publice și nu a produs un inventar al zonelor afectate.

Lecția Groningen: 60 de ani de ignoranță deliberată

Ce se întâmplă când un stat alege să nu monitorizeze efectele extracției? Olanda oferă răspunsul.

Zăcământul Groningen — cel mai mare câmp de gaze din Europa, cu 2.740 mld mc de gaz recuperabil — a fost exploatat din 1963 de NAM (joint venture Shell-ExxonMobil). Încă din 1963, inginerul Willem Meiborg a avertizat public despre riscul de subsidență, estimând o coborâre de până la un metru. NAM a negat avertismentele public, dar intern a comandat un studiu care a confirmat un risc de subsidență de până la 1,5 metri. Studiul nu a fost publicat. Provinciei Groningen i s-au transmis datele, dar fără caracter public.

De la prima înregistrare seismică în 1991 (2.4 pe Richter), s-au produs peste 2.000 de cutremure asociate extracției. Subsidența maximă a atins 37 cm în 2018 și se estimează că va ajunge la 46 cm până în 2080. Peste 28.000 de clădiri au suferit daune structurale. 410.000 de locuitori trăiesc pe coduri poștale cu avarii recunoscute oficial. Ancheta parlamentară din 2023 a concluzionat că interesele populației din Groningen au fost „structural ignorate” timp de decenii.

Costul? NAM și statul olandez au extras echivalentul a circa 428 miliarde de euro din gaz. Despăgubirile, consolidările clădirilor și litigiile au generat facturi de miliarde. La finalul lui 2025, Shell a lansat un arbitraj internațional împotriva statului olandez pentru miliarde de euro despăgubiri legate de închiderea câmpului.

Lecția Ravenna: subsidența care nu se oprește

La Ravenna, în Câmpia Padului, subsidența naturală de câțiva milimetri pe an a explodat după al Doilea Război Mondial, odată cu industrializarea. Pomparea apei subterane și exploatarea zăcămintelor de gaz onshore și offshore au accelerat procesul la rate de până la 110 mm/an. Centrul istoric al orașului a coborât cu peste 1,5 metri într-un secol.

Consecințele: creșterea frecvenței inundațiilor, eroziune costieră accelerată, deteriorarea patrimoniului cultural (Ravenna este sit UNESCO), daune la infrastructura urbană. Studii InSAR pe termen lung — Bologna, Ferrara, Ravenna — au cartografiat deformările și au corelat subsidența cu exploatarea subterană.

Diferența față de România? Italia măsoară. România nu.

Ce nu se vede: stocarea geologică de CO₂

Ironia supremă: România pregătește acum utilizarea rezervoarelor epuizate de hidrocarburi pentru stocarea geologică a dioxidului de carbon. Bazinul Transilvan oferă o capacitate estimată de 2,3 Gt CO₂ doar în câmpurile de gaz epuizate. Platforma Moesică, Bazinul Getic și Marea Neagră adaugă potențial suplimentar. România a fost menționată explicit de Comisia Europeană printre țările care planifică stocarea CO₂ în câmpuri de hidrocarburi epuizate.

Proiectul Holcim CCS de la Câmpulung a fost selectat pentru finanțare din Innovation Fund. Proiectul CTS evaluează transport și stocare offshore în Marea Neagră, conectând clusterele de emisii de la Călărași și Constanța cu structuri geologice offshore.

Dar stocarea CO₂ presupune injectarea de gaz sub presiune în formațiuni care au fost deja supuse la decenii de depresionare. Dacă nu cunoști starea actuală a rezervorului — gradul de compactare, integritatea caprockului, statusul fracturilor — injectezi în necunoscut. Studiile din alte țări arată că rezervoarele epuizate au risc crescut de scurgere tocmai prin puțurile vechi. România are peste 23.300 de foraje istorice, multe din era comunistă, cu documentație incompletă.

A planifica stocarea CO₂ fără un inventar complet al subsidenței înseamnă a construi siguranța pe o fundație pe care nimeni nu a verificat-o.

Întrebările care rămân fără răspuns

1. Care este subsidența cumulativă în Valea Prahovei, în bazinul transilvănean al gazelor și la Suplacu de Barcău?

2. Există studii InSAR clasificate, comandate de ANRMPSG sau de operatorii de concesiune, pe care publicul nu le cunoaște — la fel cum s-a întâmplat la Groningen?

3. În baza căror evaluări de integritate geologică se planifică stocarea CO₂ în rezervoare unde nu s-a măsurat public nici măcar coborârea suprafeței?

4. De ce clasificarea volumelor de extracție pe câmp ca „secret de serviciu” este menținută, când aceasta împiedică orice evaluare independentă a riscului geologic?

5. Ce evaluare de risc a fost realizată pentru cele peste 23.300 de puțuri istorice, în contextul proiectelor CCS?

România nu este Olanda și nu este Italia. Dar fizica subsolului funcționează identic. Când extragi miliarde de barili de petrol și sute de miliarde de metri cubi de gaz dintr-un teritoriu, solul cedează. Întrebarea nu este dacă, ci cât. Iar răspunsul la „cât” nu există în nicio bază de date publică românească.

Într-o Europă care monitorizează fiecare milimetru de deformare satelitară, România rămâne pata oarbă a continentului.

Fost viceprimar al Aradului, condamnat pentru fraudarea fondurilor europene

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 aprilie 2026

Ilie Cheșa, fost viceprimar PSD din Arad, s-a ales cu o pedeapsă cu suspendare pentru fraudarea fondurilor europene, după ce a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii Parchetului European (EPPO) din Timișoara.

Cazul fostului viceprimar are legătură cu o anchetă privind fraudă și fals de subvenții care implică granturi UE Start-Up.

„Admite acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între Parchetul European – Biroul Teritorial Timişoara și inculpatul Cheşa Ilie. Dispune condamnarea inculpatului CHEȘA ILIE, la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat reținerea pe nedrept de fonduri ori active din bugetul Uniunii Europene sau bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, comisă în formă în continuată (3 acte materiale).

Dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, pe un termen de supraveghere de 3 ani, calculat de la data rămânerii definitive a hotărârii de admitere a prezentului accord de recunoaștere a vinovăției. Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Cheșa Ilie va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul D.G.A.S.P.C. Arad și Centrelor de plasament din subordinea acesteia sau în cadrul Centrului pentru Îngrijirea Persoanelor Vârstnice Arad, pe o perioadă de 60 de zile.

Lasă nesoluționată acțiunea civilă exercitată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Menține măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanța de instituire a sechestrului din data de 06.10.2025. Pentru restabilirea situației anterioare, dispune anularea tuturor celor 114 înscrisuri falsificate, aflate la dosar, folosite pentru săvârșirea infracțiunii.

Dispune obligarea inculpatului Cheşa Ilie la plata sumei de 2000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare față de stat în faza de urmărire penală (1.000 lei), precum şi în faza de judecată (1.000 lei). Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare”, se arată în soluția pronunțată la Tribunalul Timiș.

Pe lângă cele de mai sus, ca pedeapsă complementară, lui Cheșa i-au fost interzise pentru doi ani drepturile de a fi ales în autorităţi publice şi de a ocupa funcţii ce implică exerciţiul autorităţii de stat.

Iar la Tribunalul Timiș nu a fost trimis doar acordul de recunoaștere a vinovăției încheiat cu fostul viceprimar, și cu alte două persoane și trei societăți comerciale, prejudiciul reținut de Parchetul European fiind estimat la aproximativ 120.000 de euro.

Este vorba despre societăți pe care Cheșa le-ar fi controlat, în vreme ce persoanele fizice sunt soția fostului viceprimar – Rusalina Paulina Cheșa, și asociatul acestuia – Ciprian Vlad Sârb.

„Între 2018 și 2022, un antreprenor din Arad, fost viceprimar al municipiului, a condus trei companii care au beneficiat de proiecte Start-Up finanțate de UE. Împreună cu alte două persoane, a depus documente false la autoritatea de management în vederea obținerii sau reținerii granturilor. Documentația falsificată a vizat finalizarea etapei de pregătire practică necesară în cadrul proiectelor, crearea și menținerea a două locuri de muncă pentru fiecare beneficiar, precum și dovada generării a cel puțin treizeci la sută din veniturile aferente primei tranșe a grantului.

Dovezile indică faptul că companiile nu au îndeplinit aceste condiții. Cu toate acestea, documentația a fost depusă pe numele lor, permițându-le să primească sau să păstreze fondurile UE. Doi asociați au fost implicați în administrarea a două dintre companii și au participat la depunerea declarațiilor false.

Cei trei inculpați au recunoscut faptele. În temeiul acordurilor de recunoaștere a vinovăției, inculpatul principal a primit o pedeapsă privativă de libertate de doi ani, cu suspendare sub supraveghere pe un termen de încercare de trei ani. Cei doi asociați au primit pedepse cu suspendare de un an și cinci luni, respectiv un an și șase luni, fiecare cu un termen de încercare de trei ani.

În cazul în care cele trei companii sunt condamnate, instanța poate dispune celor trei companii implicate o amendă de aproximativ 3000 de euro (15 000 de lei) fiecare și li se va interzice participarea la procedurile de achiziții publice pe o perioadă de trei ani”, transmiteau, în decembrie 2025, procurorii din cadrul Parchetului European.

Anterior, Cheşa își dăduse demisia din funcţia de viceprimar – în octombrie 2025, iar apoi a fost înlocuit şi de la conducerea Organizației Municipale a PSD Arad.

1...345...1.403 Pagina 4 din 1.403

Ziarul de Investigații

PNRR Piedone cere demisia premierului Ilie Bolojan: „Indicatorii economici arată o deteriorare accelerată”

PNRR Piedone: responsabilitatea politică implică asumarea consecințelor

Creșteri fiscale cu impact limitat și efecte negative extinse

Semnale de risc recesionar în economie

Piața muncii și consumul intern, sub presiune

Critici privind deciziile guvernamentale

Apel la demisie pentru restabilirea credibilității

Propunere pentru un nou model de guvernare

Companie din România și administratorul acesteia, acuzați de Parchetul European de fraudă cu fonduri europene

Social democrații răspund astăzi la o singură întrebare: Considerați că PSD trebuie să îi retragă sprijinul politic prim-ministrului Ilie Bolojan?

Alegerile din Bulgaria, câștigate de fostul președinte Rumen Radev

Fifor, un nou atac la Bolojan: „Trebuie să plece!”

Miniștri Sănătății și Finanțelor, negocieri cu Pfizer pentru convertirea datoriei României

Studiu privind calitatea aerului în 10 orașe din țară; cei mai mulți locuitori, nemulțumiți

Trei români arestați în Italia; cumpărau bilete ieftine de avion și furau produse din duty-free

Șefa CCR, despre anularea alegerilor din 2024: „Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre”

Jocuri de culise politice; pleacă sau nu Bolojan din fruntea Guvernului?

Pământul se scufundă sub România. Nimeni nu măsoară cât

Ce este subsidența și de ce contează

Radiografia extracției: 167 de ani, patru zone critice

Ce știe ANRM? Ce nu spune

Lecția Groningen: 60 de ani de ignoranță deliberată

Lecția Ravenna: subsidența care nu se oprește

Ce nu se vede: stocarea geologică de CO₂

Întrebările care rămân fără răspuns

Fost viceprimar al Aradului, condamnat pentru fraudarea fondurilor europene

Rămâi conectat

Ultimul articol

PSD e pregătit să dea premierul, în persoana lui Grindeanu

Nicușor Dan: „Începem negocierile pentru formarea unui nou guvern”

Tineri cercetați pentru profanare de morminte; au dansat și au simulat raporturi sexuale pe...