Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigatii zin.ro
Fostul președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), Cristian Popescu Piedone, a făcut astăzi, 21 august, o declarație publică în care a vorbit despre relațiile personale și principiile sale de viață.
Discursul, publicat pe rețelele de socializare, a fost centrat pe prietenie, responsabilitate și experiențele acumulate în cariera publică.
”Prietenia și principiile rămân neclintite”
”Nimeni nu poate trăi fără prieteni, chiar dacă stăpânește toate bunurile lumii. Asta-mi spunea tata, deseori, în adolescență”, a declarat Piedone, fostul președinte al ANPC și fost primar al Sectorului 5 din București.
Mai mult, a adăugat că experiențele personale i-au demonstrat că adevărata valoare a prieteniei se descoperă în momentele dificile.
Fostul oficial a subliniat că, deși a ocupat funcții publice și a avut responsabilități importante, principiile sale morale au rămas constante.
”Indiferent cât de impunătoare au fost scaunele publice și private pe care m-am așezat, am rămas același om… creat de oameni, pentru oameni!”, a spus Piedone.
În declarația sa, fostul edil a reflectat și asupra greșelilor și dezamăgirilor întâmpinate în relațiile personale.
”Din tiribombe și tobogane, n-am învățat să-i evit pe cei care mă abandonau la oricare furtună sau îmi goleau mereu cana cu apă. Chiar dacă le-am simțit blănile de lupi și de vulpi și de iepuri, nu m-a lăsat sufletul să le încui poarta”, a afirmat el.
Cristian Popescu Piedone: ”Continui să cred că imposibilul este mereu posibil! Și las povestea să meargă mai departe”
Piedone a concluzionat cu un mesaj de optimism și recunoștință: ”Până la urmă, am priceput ce și-a dorit tata să pricep: niciodată singur, mereu între oameni! Și-am cunoscut mii de sate și de orașe cu oameni buni!”.
Declarația fostului președinte ANPC vine într-un moment în care publicul urmărește cu atenție opiniile și reflecțiile liderilor anteriori ai instituțiilor publice, oferind o perspectivă personală asupra responsabilității și legăturilor umane care influențează deciziile în funcțiile publice.
Ieri, Guvernul a decis, prin ordonanță de urgență, ce se întâmplă cu proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Practic, membrii coaliției de guvernare PSD&PNL&USR&UDMR și minorități par să fie căzut la un acord, în ciuda replicilor acide care au tot venit în spațiul public de la o… parte a eșicherului politic.
Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene a intervenit cu declarații după ședința de Guvern, explicând care va fi mecanismul pe baza căruia vor fi selectate proiectele care vor continua cu bani prin PNRR și pentru care vor fi căutate alte surse de finanțare.
Pe scurt, „lucrăm intern și ne facem ordine la noi acasă, stabilind ce proiecte rămân pe banii pe care i-am agreat”, a asigurat ministrul, pentru că „proiectele acestea nu sunt ale MIPE, nu sunt nici măcar ale Guvernului, sunt proiectele României”.
„Într-un termen de 15 zile de la adoptarea prezentei ordonanțe de urgență, fiecare minister trebuie să-mi spună: pentru proiectele care sunt mai puțin de 30% progres fizic și pe care le consideră ministerele că le pot termina până pe 31 august 2026, să spună cât costă proiectul respectiv, care e bugetul, care este componenta rambursabilă sau nerambursabilă, cât costă din bani publici TVA-ul și toate celelalte cheltuieli, de ce îl termină la timp, adică care este justificarea, grafic de lucrări sau ce o fi, pentru că îl termină până pe 31 august 2026, și, evident, un lucru care este foarte important, să ne asigurăm că acel proiect îndeplinește jaloanele și țintele, adică care sunt indicatorii care sunt îndepliniți prin acel proiect, și, bineînțeles, să-mi spună și care sunt riscurile asociate neimplementării.
Și atunci, pentru toate acele proiecte care, altfel, conform ordonanței de urgență, s-ar opri, ministerele au o ultimă șansă, o ultimă ocazie să zică, da, aceste proiecte noi le păstrăm în PNRR, sunt contracte care ne ajută la îndeplinirea țintelor și pe ele trebuie să ne concentrăm până anul viitor.
Pentru proiectele care sunt peste 30% progres fizic, trebuie iarăși să-mi dea bugetul, să știm exact care sunt sursele de finanțare și, în momentul în care vom avea această informație, noi vom avea în 15 zile de la adoptarea OUG, pentru fiecare minister, vom avea lista integrală a proiectelor care intră în anvelopa financiară (…), astfel încât, în sfârșit, vom avea în România, la 4 ani după adoptarea PNRR, o transparență referitoare proiectele, bucată cu bucată, care sunt implementate.
Nu numai informații, cum am avut până acum, da, autostrada, segmentul cutare rămâne sau spitalul cutare rămâne, toate proiectele care se vor implementa. Cu această informație o să facem un tablou de bord, transparent, astfel încât, în luna septembrie, oricine din această țară, evident, mass media cu atât mai mult, să poată să vadă transparent care sunt proiectele. (…)
Însă cu siguranță vor fi proiectele care, evident, nu mai pot fi finanțate din PNRR, pentru că, odată, nu încap în plafonul bugetar și, doi, nu se pot termina în 31 august 2006 și, trei, proiecte care au avut probleme legate de achiziții publice. (…)
Șantierele nu se închid ca urmare a acestui OUG, ceea ce facem este doar ne uităm la sursa de finanțare și stabilim că dacă avem o sumă de bani, pe suma respectivă de bani trebuie să ne concentrăm ca să putem să o folosim”, a precizat ministrul Pîslaru.
Ancheta în cazul suspiciunii de fraudă cu apartamente Nordis continuă cu inculpații liberi.
După ce Laura Vicol a fost pusă în libertate, ieri, Curtea de Apel București a dispus ca și lui Vladimir Ciorbă să îi fie ridicat controlul judiciar.
Luna aceasta, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală au dispus prelungirea măsurii controlului judiciar pe numele lui Vladimir Ciorbă, patronul Nordis. Numai că acesta a contestat măsura, iar instanța i-a dat dreptate:
„Admite plângerea formulată de inculpatul CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN, împotriva ordonanței nr.1854/D/P/2022 din data de 11.08.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală – Secția de Combatere a Criminalității Organizate, prin care s-a dispus prelungirea măsurii controlului judiciar, începând cu data de 13.08.2025 până în data de 11.10.2025 inclusiv.
Revocă măsura controlului judiciar dispusă față de inculpatul CIORBĂ VLADIMIR-RĂZVAN (*), prin încheierea nr.107/14.02.2025 a judecătorilor de drepturi și libertăți din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală (dosar nr. 652/2/2025), prelungită prin ordonanţele din datele de 14.04.2025, 13.06.2025 şi 11.08.2025, respectiv, modificată, prin încheierea din data de 19.06.2025, în dosarul nr. 3909/2/2025 al Curţii de Apel Bucureşti. Definitivă”, se arată în încheierea Curții de Apel București.
Aceasta în condițiile în care în februarie, aceeași instanță admitea propunerea de luare a măsurii arestării preventive formulată cu privire la mai mulți inculpaţi, printre care și cuplul Vicol-Ciorbă.
Ulterior, Laura Vicol a fost pusă în libertate la Înalta Curte de Casație și Justiție chiar de Ziua Îndrăgostiților, iar Vladimir Ciorbă a fost plasat atunci sub control judiciar.
Acuzaţiile din dosar sunt de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată.
„Actele de urmărire penală au condus la constatarea faptului că, în perioada 2019-2024 liderii grupului infracțional organizat, prin intermediul a 5 societăți comerciale, au încasat de la clienți persoane fizice sau juridice cu titlu de avans în cadrul unor promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare (apartamente/parcări și mobilier), suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).
Fondurile astfel constituite au fost delapidate, de regulă într-un interval scurt de timp, prin transferuri către persoane fizice, membri ai grupului infracțional organizat, transferuri către persoane juridice, societăți afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar și diverse cheltuieli voluptorii, în suma de aproximativ 346.000.000 lei și 2.400.000 euro”, detaliau procurorii.
Ulterior, în cursul anchetei, s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra a 201 imobile (apartamente și case), 5 spații comerciale, 22 de terenuri, 11 autoturisme, părți sociale și acțiuni, fiind blocate și 48 de conturi bancare deschise pe numele unor persoane fizice și juridice.
Planurile lui Ilie Bolojan de a reduce deficitul bugetar merg mai departe.
Și, în ciuda criticilor, premierul pare decis să „taie” din finanțările pentru proiecte.
Așa că astăzi, în cadrul ședinței de Guvern, va fi discutată inclusiv o ordonanță de urgență prin care se va clarifica situația proiectelor care vor fi finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Mai precis, un act normativ pentru „instituirea unor măsuri în domeniul gestionării investițiilor finanțate din Planul Național de Redresare și Reziliență și din fonduri publice naționale”.
Potrivit declarațiilor lui Ilie Bolojan, clarificarea situației proiectelor este necesară pentru a putea „continua derularea lor și să accelerăm absorbția celor care sunt în finanțare”.
„Suntem în situația în care, prin această ordonanță, clarificăm în următoarele două săptămâni proiectele care vor rămâne în program și, după clarificarea tuturor aspectelor care țin de aceste proiecte, printr-o altă ordonanță care va fi publicată vom reglementa asigurarea finanțărilor și a fluxurilor financiare, în așa fel încât cea mai mare parte a acestor proiecte, care sunt începute atât prin autoritățile locale, dar și prin ministere, să poată fi continuate și până în a doua jumătate a anului viitor să închidem aceste proiecte”, a explicat premierul, înaintea ședinței.
Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații
Cristian Popescu Piedone a făcut ce n-au avut curajul să facă nici miniștri, nici manageri, nici primari de fațadă. A ieșit public, direct, fără ocolișuri, și a cerut DEMISII. Cu nume. Cu responsabilități clare. Cu legea în mână.
Postarea sa de pe Facebook de astăzi nu e o simplă ieșire de imagine. E o declarație asumată, făcută „cu bună știință”, cum chiar el spune. Piedone nu se ascunde în spatele instituțiilor și nu pasează vina. Spune clar: cine are atribuții, să-și facă treaba. Cine n-a făcut-o, să plece.
Cine e responsabil de dezastrul de la Gara de Nord?
Într-o Românie în care toată lumea dă vina pe „sistem”, Piedone vine și explică negru pe alb cine are obligații legale în administrarea Gării de Nord:
CFR SA, prin Sucursala Regională CF București – administratorul oficial al gării. Ei trebuie să asigure curățenia, deratizarea, întreținerea. Ei trebuie să angajeze firme DDD autorizate și să verifice igiena în tot spațiul gării.
Chiriașii – magazine, fast-food-uri, restaurante – sunt obligați să respecte normele UE privind igiena (Regulamentul CE 852/2004) pe spațiile pe care le ocupă.
Ministerul Transporturilor – are, prin structurile sale, responsabilitate directă pentru tot ce se întâmplă în interiorul gării.
Primăria Generală – răspunde de exterior, prin Compania Municipală ECO Igienizare București SA. Aici, Piedone nu face scandal gratuit: recunoaște că instituția își face treaba corect.
Când alții bâjbâie, Piedone vine cu legea
Postarea sa nu e un pamflet. E o radiografie exactă a unei probleme sistemice. Piedone citează articole, hotărâri de guvern, ordine de ministru. Știe exact cine ce are voie, ce trebuie să facă și ce amenzi riscă.
Printre sancțiunile posibile pentru haosul de la Gara de Nord:
Amenzi de până la 30.000 de lei pentru lipsa deratizării sau prezența rozătoarelor.
Suspendarea activității comerciale, închideri temporare sau definitive.
Controale de la DSP, DSVSA, ANPC, toate cu puteri clare în legislație.
Piedone cere ce nu are curaj nimeni să ceară: DEMISII
Și nu oricum. Cere demiterea:
Managementului stației București Nord – cei care ar trebui să se ocupe de igienă și întreținere.
Conducerii Sucursalei Regionale CF București – cei care răspund regional.
Șefilor de la nivel național din CFR SA – dacă problema persistă, e clar că nu mai vorbim de neglijență, ci de complicitate.
Piedone nu strigă în gol. El cere măsuri concrete, legale, clare. Și e printre puținii care mai au curajul să vorbească despre responsabilitate nu doar ca slogan, ci ca obligație legală.
Un șofer din județul Botoșani s-a ales cu dosar penal, cu permisul de conducere reținut, dar și cu o amendă de mii de lei, după ce a încercat să mituiască doi polițiști pentru a-i elibera o dovadă cu drept de circulație.
S-a întâmplat în urmă cu câteva zile, „ghinionul” șoferului în vârstă de 51 de ani fiind că oamenii legii au denunțat tentativa de mită ofițerilor de poliție din cadrul Direcției Generale Anticorupție – Serviciului Județean Anticorupție Botoșani.
Așa a început ancheta, iar în cauză a fost organizat un flagrant. Anterior, agentul de poliție din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani – Poliția orașului Darabani relata că, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu împreună cu un coleg pe raza localității Smârdan, comuna Suharău, au depistat și oprit în trafic un autoturism condus de inculpat, întrucât acesta depășise limita legală de viteză pentru acel sector de drum, circulând cu 122 km/h (+72km/h ) peste limita legală.
Iar „planul” șoferului de a scăpa de rigorile legii nu a funcționat, detaliază DGA:
„În momentul în care unul dintre agenții de poliție se afla pe bancheta din spate a autospecialei de poliție, conducătorul auto s-a deplasat în dreptul portierei din partea dreapta spate, ocazie cu care i-a promis și i-a oferit acestuia suma de 1000 de lei, cu titlul de mită, sumă de bani pe care a împăturit-o în procesul-verbal de sancționare a contravenției și a introdus-o în locașul portierei dreapta spate, pentru a-i determina pe agenții de poliție să-i elibereze o dovadă cu drept de circulație.
Agentul de politie a refuzat propunerea conducătorului auto și a sesizat Serviciul Județean Anticorupție Botoșani. Totodată acesta a luat măsura sancționării contravenționale cu amenda în cuantumul de 4.050 de lei și a aplicat măsura complementară de reținere a permisului de conducere pe o perioadă de 120 de zile”.
Întâlnirea de ieri de la Casa Albă, convocată de președintele SUA, se pare că a dus la primi pași concreți în ceea ce privește războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
Conform declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, aliaţii occidentali vor formaliza „în termen de zece zile” garanţiile de securitate pentru Ucraina, care ar trebui să poată preveni un alt atac rus asupra acestei ţări în cazul unui acord de pace cu Moscova.
Ieri au fost discuții între Volodimir Zelenski și mai mulți alți lideri europeni, care s-au întâlnit la Casa Albă cu Donald Trump. Întâlnire în cadrul căreia – a subliniat Zelenki – a avut „o conversaţie foarte bună cu preşedintele Trump”:
„A fost cu adevărat cea mai bună – în fine, scuze, poate că cea mai bună va avea loc în viitor, dar a fost cu adevărat bine, şi am vorbit despre lucruri extrem de sensibile”, a punctat acesta.
Anterior, duminică seară, același Zelenski nu a fost tocmai încântat de propunerile pe care Vladimir Putin le transmisese după summitul din Alaska cu Donald Trump, adică inclusiv ca Ucraina să renunțe la restul regiunii Donețk din est, din care controlează în prezent un sfert.
„Garanţiile de securitate vor fi probabil decise de partenerii noştri şi vor exista din ce în ce mai multe detalii, deoarece totul va fi aşternut pe hârtie şi oficializat (…) în termen de o săptămână până la zece zile. (…)
Este important ca Statele Unite să transmită un semnal clar că vor face parte dintre ţările care vor asista, coordona şi vor fi, de asemenea, participanţi la garanţiile de securitate pentru Ucraina. Cred că acesta este un pas mare înainte”, a declarat aseară liderul de la Kiev.
Județul Vâlcea, mai precis oameni ai legii din această zonă, sunt în vizorul procurorilor, într-un dosar instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea, cu sprijinul Direcției Generale Anticorupție.
Există suspiciuni privind „comiterea mai multor infracțiuni de corupție în legătură cu atribuțiile de serviciu ale unor agenți de poliție rutieră”, iar pentru probarea acuzațiilor, astăzi au loc peste 10 percheziții.
Mai exact, oamenii legii sunt bănuiți că nesocoteau prevederile legale referitoare la implementarea în sistemul informatic a mențiunilor privind perioada în care unor persoane le a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule ca sancțiune contravențională complementară.
Concret, precizează DGA, „sunt puse în executare un număr de 12 mandate de percheziție domiciliară, la locuințele unor agenți de poliție și ale unor persoane fără calitate specială, precum și la două birouri dintr-o structură a Inspectoratului de Poliție Județean Vâlcea.
De asemenea, sunt efectuate percheziții auto asupra autovehiculelor utilizate de mai multe persoane implicate în cauză”.
În plus, aceeași sursă menționează că „sunt puse în executare 3 ordonanțe de ridicare de înscrisuri și bunuri de la sediul IPJ, precum și 4 mandate de aducere, două dintre acestea vizând agenți de poliție. Persoanele urmează a fi conduse pentru audieri la sediul parchetului, în vederea continuării cercetărilor”
Aproape că a „venit” și pachetul 2 al măsurilor de austeritate, moment numai bun pentru PSD, care este în același timp și la guvernare și în opoziție, să critice guvernul din care fac parte.
PSD nu vine cu comunicate oficiale critice, ci are câteva voci trimise la înaintare, care s-au făcut remarcate de când există Guvernul Bolojan „pe piață” Iar una dintre acestea este cea a social democratului Mihai Fifor.
În prezet deputat, Mihai Fifor nu are tocmai cuvinte de laudă la adresa premierului care conduce guvernul coaliției PSD&PNL&USR&UDMR&minorități. Astăzi, Fifor îl cataloghează pe Ilie Bolojan drept „un fel de Robin Hood original, neaoș românesc”, în contextul în care premierul PNL ar stârni panică, ar lua măsuri de reducere a deficitului bugetar nu tocmai inspirate și, în plus, ar face aprecieri nefondate vizavi de bugetul pe 2025.
Într-un cuvânt, Ilie Bolojan nu prea ar fi bun de premier, am zice noi, dacă ar fi să traducem pe scurt opinia postată de Fifor pe Facebook, asumată nu doar de acesta, ci de întregul PSD Arad, pe care deputatul social democrat îl conduce ca președinte.
„Recesiune, incapacitate de plată, junk… cu câtă ușurință folosește aceste cuvinte premierul Bolojan, tocmai cel care ar trebui să transmită românilor și investitorilor încredere, siguranță, calm. Nu panică. Nu presiune. Nu stres zilnic. Nu cosmarul disponibilizărilor, al pierderii locurilor de muncă, al blocării investițiilor și al sufocării mediului de afaceri.
Reforma nu înseamnă distrugere. Reforma nu înseamnă să te joci cu viețile și destinele românilor. Reforma nu înseamnă să tai de la cei săraci pentru a da la cei privilegiați. Ca un fel de Robin Hood original, neaoș românesc.
Românii sunt speriați, mediul de afaceri e panicat, economia se blochează. Și, în tot acest timp, nimic despre cea mai grea bătălie pe care premierul ar trebui să o ducă: cea cu evazionistii din această țară. Cu hoții și ticăloșii conectați politic la buget. Cu cei care fac averi pe spinarea investițiilor în educație sau sănătate.
Chiar nimeni nu ne spune nimic despre tunul microbuzelor școlare, de pildă? Da, domnule premier! Vă vrem în linia întâi a luptei cu evaziunea, cu cei care nu își achită obligațiile la stat, cu cei cu beneficii nesimțite, mufati politic de ani de zile. Îi știți și îi știm. Mergeți peste ei. Arătați-i oamenilor. Redați-le încrederea că guvernul poate duce lupta cea mare. Pentru români. Nu cu românii corecți și cinstiți.
Redați speranța dascălilor, angajaților din administrație, mediului de afaceri, pensionarilor. Arătați că ați înțeles că barda e pentru ticăloși, nu pentru cei corecți, care sunt cei mai loviți de cruciada dvs. cu deficitul.
Și, dacă îmi permiteți o sugestie, încercați să nu mai folosiți atât de lejer termeni care induc haos și panică. Sunteți un vector pentru tot ce mișcă în țara asta. Nu supralicitati. Nu așa se fac lucrurile: cu panică și amenințare continuă. Oamenii sunt deja destul de obosiți și dezbinați după anul care a trecut. Încruntați sprânceana acolo unde trebuie.
Sau, dacă lucrurile sunt chiar atât de grave, veniți în fața Parlamentului și explicați de ce, cu un buget votat pe 2025 și îmbrățișat de toate forțele politice, suntem azi aici. Pentru că a spune, în luna august, că putem intra în incapacitate de plată e grav. Foarte grav. Ce s-a schimbat în bugetul aprobat pe 2025 în opt luni? Buget construit de oameni care azi sunt tot acolo, lângă dumneavoastră. Cine și când a mințit?
Este esențial pentru credibilitatea și sustenabilitatea cruciadei reducerii deficitului să lămuriți aceste lucruri. Sau să nu mai folosiți atât de lejer termeni care, deocamdată, fac un singur lucru: PANICHEAZĂ”, atrage atenția Fifor.
Donald Trump nu a reușit să îl convingă pe liderul rus Vladimir Putin să renunțe la planul de invadare al Ucrainei nici după întâlnirea din weekend din Alaska.
Și, cum și acest plan a eșuat, ca și cel al încheierii războiului de către Trump în 24 de ore, liderii europeni au decis că e timpul să participe la o nouă întâlnire stabilită de liderul de la Casa Albă – cea cu președintele Ucraine, Volodimir Zelenski.
„Nu avem un acord până când nu avem un acord”, a fost una dintre declarațiile președintelui Donald Trump, la finalul discuțiilor cu Vladimir Putin, care s-au derulat în cadrul summitului din Alaska.
Pe scurt, nu există nimic concret, decât dorințele exprimate de Putin, așa că urmează ca Trump să se vadă și cu Volodimir Zelenski. Și, în această perspectivă, președinta Comisiei Europene, secretarul general al NATO, președinții Franței și Finlandei, plus șefii de guvern ai Germaniei, Regatului Unit și Italiei și-au anunțat deplasarea la Washington pentru a-l susține pe Zelenski într-o întâlnire programată cu șeful de la Casa Albă.
Aceasta în condițiile în care ultima întâlnire dintre cei doi a fost un eșec, cu tensiuni extreme și schimburi de replici aprinse între liderii celor două țări.
Până acum, ceea ce se știe sigur este că după summitul de vineri, Trump și a indicat sprijinul pentru abordarea preferată de Rusia de a negocia un acord cuprinzător în timp ce luptele continuă, deși, potrivit declarațiilor lui Steve Witkoff, emisarul special al liderului SUA s-ar fi convenit cu Putin asupra unor „garanții de securitate solide” pentru Ucraina.
Cu toate acestea, Zelenski nu a fost tocmai încântat de propunerile lui Putin făcute la acea întâlnire, inclusiv ca Ucraina să renunțe la restul regiunii Donețk din est, din care controlează în prezent un sfert.
„Avem nevoie de negocieri reale, ceea ce înseamnă că putem începe acolo unde se află acum linia frontului”, a punctat Volodimir Zelenski duminică la Bruxelles.
„Sunt recunoscător președintelui Statelor Unite pentru invitație. Cu toții vrem în egală măsură să punem capăt rapid și sigur acestui război”, a scris Zelenski și pe aplicația de mesagerie Telegram, după ce a ajuns la Washington duminică seară.
„Rusia trebuie să pună capăt acestui război – războiului pe care l-a început. Și sper că forța noastră comună cu America și cu prietenii noștri europeni va determina Rusia să ajungă la o pace reală”, a atras atenția acesta.
Uliță în județul Vâlcea - Foto Facebook PSD Vâlcea
Dacă privești atent ai zice că președinții Consiliilor Județene din Vâlcea și Olt nu doar că joacă în aceeași echipă, ci au și același antrenor și aceeași strategie: pase scurte și precise între „firmele de casă” și puncte marcate direct în bugetul public. Pare că drumurile lor „paralele” se întâlnesc convenabil exact în buzunarele contractorilor „favoriți”.
Două județe vecine, două administrații diferite, dar impresia e de un singur județ mare și fericit, unit prin asfalt. Practic, o înfrățire pe șosele, cu asfalt pe post de verighetă.
În Vâlcea, asfaltările nu sunt doar drumuri – sunt trasee politice
Anul 2025 a adus pentru județul Vâlcea două contracte-mamut: modernizarea DJ 676 (77 km, 71 milioane de euro) și reabilitarea DJ 677A (35 km, 20 milioane de euro). Sume record, drumuri „strategice”, iar câștigătorii – previzibili: Civil Speed SRL și Panadria SRL. Firme locale și semi-locale, bine ancorate politic, bine conectate la primăriile cu trandafir pe stemă. PSD, desigur.
Coincidență sau regie bine scrisă, harta contractelor arată ca un schimb de teritorii: Civil Speed, născută în Vâlcea, își extinde afacerile în Olt, iar Panadria, venită din Olt, primește ”pe tavă” cel mai mare contract rutier din istoria Consiliului Județean Vâlcea. Schimb de amabilități între vecini? Sau doar o strategie de supraviețuire – pentru că astăzi e PSD, mâine poate fi PNL, iar poimâine USR și nimeni nu poate prezice cu ce idei vine celălalt.
Civil Speed SRL – tentacule crescute în Vâlcea, întinse până în Olt
Civil Speed SRL apare în 2011, la Râmnicu Vâlcea, cu doi patroni: Mircea Amărăzeanu și Ovidiu Purcărea. În 2024, firma raportează peste 4 milioane de euro cifră de afaceri și un profit de aproape 370.000 euro, cu 63 de angajați. Deci o firmă solidă, cu forță de muncă și capacitate de execuție. Dar ce o face specială nu e bilanțul contabil, ci rețeaua politică pe care o întreține.
În ultimii ani, Civil Speed a avut contracte directe cu primării conduse exclusiv de primari PSD:
Frâncești – Florin Ionescu (din 2012)
Runcu – Vasile Stănică (din 2008)
Vlădești – Adrian Cosac (din 2016)
Băbeni – Ștefan Bogdan (din 2012)
Un portofoliu frumos, selectiv și, ce să vezi, unitar politic. Evident, toate contractele sunt luate pe merit iar orice apropiere între PSD Vâlcea și contractele Civil Speed sunt doar pură închipuire.
În 2019, firma obține și o finanțare europeană prin POR: 7,44 milioane lei. În 2021–2023, Civil Speed se ocupă de întreținerea drumurilor comunale din Frâncești, Runcu și Vlădești. Valoarea totală: 2,3 milioane lei. Tot în familie, tot cu primarii roșii.
DJ 677A – 35 km, 20 milioane euro
În ianuarie 2025, Civil Speed, lider de asociere cu Reimar Construct și Elis Pavaje, câștigă ”jackpotul”: DJ 677A (35 km, ~100 milioane lei). Contestațiile depuse la CNSC sunt respinse rapid, iar lucrările încep în primăvară. Totul merge ca uns.
Detaliu picant: în 2024, Civil Speed dă în judecată Consiliul Județean Vâlcea pentru refuzul de a oferi informații publice. Tribunalul le dă dreptate, dar Curtea de Apel anulează decizia în februarie 2025. Surpriză, imediat după „răceala” juridică, relațiile se încălzesc brusc: licitații câștigate, șantiere deschise. Se ceartă, se pupă, se pupă iar, se pupă din nou, și asfaltul se toarnă.
Harta contractelor arată o strategie clară: firma născută în Vâlcea nu stă pe loc. Se extinde către Olt și alte județe. Nu doar pentru că există lucrări, ci pentru că, în cazul unei schimbări politice, conexiunile devin mai greu de urmărit. Dar nu imposibil.
Panadria SRL – din Olt în Vâlcea, cu cel mai mare contract al CJ
Panadria SRL vine din Olt. Proprietar: Florea Barbu. Presa locală l-a pomenit în mai multe rânduri în legătură cu PSD. Fiul său, Adi Florinel Barbu, conduce Administrația Bazinală de Apă Olt. Iar reprezentantul oficial, Romeo Cristian Roșoga, apare în anchete jurnalistice ca apropiat al lui Darius Vâlcov. Nimic ilegal decis de instanțe, dar unde e fum, e măcar și ceva jar.
Până să prindă jackpotul din Vâlcea, Panadria lucra în Olt, tot pe mâna primarilor PSD. Din 2021 până în 2023, bifează lucrări și în Vâlcea, pentru primarii PSD din Șirineasa și Voicești. Pregătire de teren.
DJ 676 – 77 km, 71 milioane euro
Pe 2 mai 2025, Panadria semnează cu CJ Vâlcea contractul pentru modernizarea DJ 676 (77 km). Valoare: 71 milioane euro. Proiect uriaș: 17 poduri, 173 podețe, 112 km de șanțuri. Lucrările încep în august 2025, în comuna Tetoiu. Totul perfect legal. Dar parcă prea perfect.
Un flashback: în 2021, Panadria primește o suplimentare de 5,5 milioane lei pentru DJ 678. În același timp, Civil Speed primește 2,5 milioane pentru DJ 703G. Presa locală nota atunci: „aceleași firme, aceeași direcție a banilor”.
Întrebarea nu e „de ce acum?”, ci „de ce aici?”. Răspunsurile sunt simple: pentru că se poate și pentru liniștea de mâine, pentru pilonul de pensii private pentru că pensia de stat astăzi e, mâine poate dispare. Dar banii strânși pentru pensia privată rămân.
DJ 676 vs DJ 677A – o simetrie prea frumoasă ca să fie întâmplare
Proiect
Lungime
Valoare estimată
Câștigător
Contestații
Stadiu (aug. 2025)
DJ 676
77 km
71 mil. €
Panadria SRL
fără decizie CNSC
lucrări în curs
DJ 677A
35 km
20 mil. €
Civil Speed + parteneri
respinse CNSC
lucrări în curs
Simetria e evidentă. O firmă ia cel mai mare proiect. Cealaltă ia proiectul „frate mai mic”. Nu există dovezi juridice de blat, dar arată mai mult ca o înțelegere elegantă, între gentlemani, decât ca o competiție liberă.
Cronologia – cum s-au încurcat firele
2016–2018: Panadria activă în Olt, menționată în anchete locale.
2019–2020: Civil Speed obține finanțare europeană POR.
2021: Suplimentări simultane pentru Panadria (DJ 678) și Civil Speed (DJ 703G).
2023: Ambele firme apar în licitații din județe „reciproc inverse”.
2025: DJ 676 și DJ 677A – atribuite, lucrări începute.
Un dans sincronizat, în pași bine marcați.
Liniștea cumpărată cu asfalt – cum funcționează mecanismul
La prima vedere, totul pare legal. Licitații, contestații respinse, contracte semnate. Dar printre rânduri, mecanismul devine vizibil: firmele locale nu concurează, ci mai degrabă își împart teritoriile. Civil Speed în Vâlcea și apoi în Olt. Panadria în Olt și apoi în Vâlcea. Ambele câștigă, niciuna nu pierde. Că banii vin de la CJ sau de la primării, direcția e aceeași: spre firmele „de casă”.
Acest model de „colaborare” între constructori și administrații locale nu e unic. L-am văzut și în alte județe: în Teleorman, în Dolj, în Giurgiu. Întotdeauna există două-trei firme „favorizate” care, indiferent de culoarea politică, reușesc prin știința managementului să-și păstreze contractele. Rețeta e simplă: apropierea de primari, investiții strategice în campanii, relații consolidate cu liderii de județ.
Și pentru că fiecare drum are nevoie de reparații constante, de mentenanță, fluxul de bani e aproape garantat.
Ce spun oamenii locului
Întrebați, locuitorii din comunele unde se toarnă asfalt nu par prea interesați de jocurile din spatele contractelor. „Important e să avem drumuri bune, nu cine le face”, spune un localnic din Tetoiu. Altul completează ironic: „Da, să fie bune măcar până la următoarele alegeri”. De umorul oltenesc am auzit toți!
Percepția publică rămâne ambiguă. Pe de o parte, oamenii se bucură că drumurile se modernizează. Pe de altă parte, suspiciunea că totul e aranjat există. Și, de cele mai multe ori, suspiciunea are motive reale.
Politica și asfaltul – o legătură mai veche decât pare
Nu e pentru prima dată când infrastructura rutieră devine teren de negociere politică. În România post-2000, aproape fiecare județ are „campionii” lui. În Vâlcea, vreme de un deceniu, contractele mari au oscilat între aceleași firme. În Argeș, scenariul e identic. În Olt, Panadria a fost abonată la lucrări, exact cum Civil Speed a fost abonată în Vâlcea.
Drumurile nu sunt doar drumuri. Sunt garanții politice, sunt promisiuni electorale. De multe ori, asfaltările încep exact înainte de alegeri, pentru că nimic nu convinge mai repede un alegător decât senzația de drum nou sub roți.
Cine verifică? Instituțiile de control sau… nimeni
Teoretic, astfel de contracte ar trebui atent monitorizate de Curtea de Conturi, de ANAP sau de Ministerul Dezvoltării. Practic, verificările sunt rare, iar rapoartele – când apar – rămân îngropate în sertare. În unele cazuri, abaterile descoperite au fost cosmetizate drept „nereguli administrative”. Când e vorba de zeci de milioane de euro, astfel de „nereguli” devin doar statistici fără consecințe.
Iar opinia publică, fără acces la detalii tehnice și fără instrumente de control, rămâne prizonieră versiunii oficiale: „totul este legal”. Și până acum nimeni nu a avut curajul și priceperea să dovedească contrariul.
Impactul economic – cine câștigă și cine pierde
Pentru firmele câștigătoare, evident, aceste contracte înseamnă profituri consistente și o stabilitate financiară asigurată pe ani întregi. Pentru administrațiile locale, înseamnă bifarea unor promisiuni electorale. Dar pentru contribuabilul obișnuit?
Înseamnă taxe plătite constant, drumuri reparate la intervale suspect de scurte și bani publici direcționați mereu către aceleași buzunare. În loc de diversitate economică și competiție reală, piața construcțiilor rutiere rămâne capturată de câțiva jucători privilegiați.
Epilog – liniștea care costă milioane de euro
Civil Speed vine din Vâlcea și primește contracte în Olt. Panadria vine din Olt și primește contractul uriaș din Vâlcea. Coincidență? Greu de crezut.
Ce vedem e mai degrabă o rețea de reziliență: moral, ambele firme aparțin PSD-ului, chiar dacă nu de facto. Dacă PSD va dispărea din peisajul Consiliilor Județene, aceste companii vor fi fie înlocuite de altele cu aceleași reflexe, fie doar convertite sub alte culori politice. Azi e roșu, mâine galben sau albastru – dar infrastructura rămâne sub aceleași tipare. Tentaculele nu pleacă, doar își schimbă camuflajul.
Asfaltările din Vâlcea nu sunt doar drumuri. Sunt hărți ale puterii. Și, ca orice hartă, indică nu doar direcția, ci și destinația: liniștea asigurată pentru cei care știu să împartă teritoriul.
Iar liniștea aceasta nu e gratuită. Costă milioane de euro. Și se plătește, de fiecare dată, din buzunarul publicului care circulă pe drumuri și pe promisiuni.
Întâlnire astăzi între liderii SUA și Rusia, în Alaska.
Potrivit alaskasnewssource.com, este vorba despre „un summit cu miză mare care ar putea determina nu doar traiectoria războiului din Ucraina, ci și soarta securității europene”.
Donald Trump și Vladimir Putin se întâlnescu astăzi față în față la o bază militară din Alaska, din epoca Războiului Rece. Tema discuției dintre cei doi este războiul din Ucraina, deși liderul Vladimir Zelenski nu a fost invitat să participe la întâlnire.
Războiul din Ucraina a fost una dintre temele de campanie a liderului de la Casa Albă, care promitea că va pune capăt războiului Rusiei în Ucraina în 24 de ore după alegerea sa ca președinte. Ulterior, a revenit asupra promisiunii și a arătat că acest conflictul, început de trei ani și jumătate, s-a dovedit a fi mai greu de oprit decât crezuse.
„Joi, Trump a declarat că există o probabilitate de 25% ca summitul să eșueze, dar a lansat și ideea că, dacă întâlnirea va avea succes, l-ar putea aduce pe Zelenski în Alaska pentru o întâlnire ulterioară, tripartită, o posibilitate cu care Rusia nu a fost de acord. (…)
Kremlinul a declarat că Trump și Putin se vor întâlni mai întâi pentru o discuție individuală, urmată de o întâlnire a celor două delegații și de continuarea discuțiilor în cadrul unui „mic dejun de lucru”. Se așteaptă apoi să susțină o conferință de presă comună”, titrează alaskasnewssource.com.
Pe de altă parte, sursa citată arată că „Zelenski a pus la îndoială în repetate rânduri disponibilitatea lui Putin de a negocia cu bună-credință. Aliații săi europeni, care au avut întâlniri din ce în ce mai urgente cu liderii americani în ultima săptămână, au subliniat necesitatea implicării Ucrainei în orice discuții de pace”.
Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) avertizează că ar putea urma proteste în unitățile de detenție.
Motivul este eliminarea normei de hrană a...
În timp ce discursul public vorbește despre datorii de 1,6 miliarde lei și despre un cost anual al transportului public de aproximativ 1,7 miliarde...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
