Aproape că a „venit” și pachetul 2 al măsurilor de austeritate, moment numai bun pentru PSD, care este în același timp și la guvernare și în opoziție, să critice guvernul din care fac parte.
PSD nu vine cu comunicate oficiale critice, ci are câteva voci trimise la înaintare, care s-au făcut remarcate de când există Guvernul Bolojan „pe piață” Iar una dintre acestea este cea a social democratului Mihai Fifor.
În prezet deputat, Mihai Fifor nu are tocmai cuvinte de laudă la adresa premierului care conduce guvernul coaliției PSD&PNL&USR&UDMR&minorități. Astăzi, Fifor îl cataloghează pe Ilie Bolojan drept „un fel de Robin Hood original, neaoș românesc”, în contextul în care premierul PNL ar stârni panică, ar lua măsuri de reducere a deficitului bugetar nu tocmai inspirate și, în plus, ar face aprecieri nefondate vizavi de bugetul pe 2025.
Într-un cuvânt, Ilie Bolojan nu prea ar fi bun de premier, am zice noi, dacă ar fi să traducem pe scurt opinia postată de Fifor pe Facebook, asumată nu doar de acesta, ci de întregul PSD Arad, pe care deputatul social democrat îl conduce ca președinte.
„Recesiune, incapacitate de plată, junk… cu câtă ușurință folosește aceste cuvinte premierul Bolojan, tocmai cel care ar trebui să transmită românilor și investitorilor încredere, siguranță, calm. Nu panică. Nu presiune. Nu stres zilnic. Nu cosmarul disponibilizărilor, al pierderii locurilor de muncă, al blocării investițiilor și al sufocării mediului de afaceri.
Reforma nu înseamnă distrugere. Reforma nu înseamnă să te joci cu viețile și destinele românilor. Reforma nu înseamnă să tai de la cei săraci pentru a da la cei privilegiați. Ca un fel de Robin Hood original, neaoș românesc.
Românii sunt speriați, mediul de afaceri e panicat, economia se blochează. Și, în tot acest timp, nimic despre cea mai grea bătălie pe care premierul ar trebui să o ducă: cea cu evazionistii din această țară. Cu hoții și ticăloșii conectați politic la buget. Cu cei care fac averi pe spinarea investițiilor în educație sau sănătate.
Chiar nimeni nu ne spune nimic despre tunul microbuzelor școlare, de pildă? Da, domnule premier! Vă vrem în linia întâi a luptei cu evaziunea, cu cei care nu își achită obligațiile la stat, cu cei cu beneficii nesimțite, mufati politic de ani de zile. Îi știți și îi știm. Mergeți peste ei. Arătați-i oamenilor. Redați-le încrederea că guvernul poate duce lupta cea mare. Pentru români. Nu cu românii corecți și cinstiți.
Redați speranța dascălilor, angajaților din administrație, mediului de afaceri, pensionarilor. Arătați că ați înțeles că barda e pentru ticăloși, nu pentru cei corecți, care sunt cei mai loviți de cruciada dvs. cu deficitul.
Și, dacă îmi permiteți o sugestie, încercați să nu mai folosiți atât de lejer termeni care induc haos și panică. Sunteți un vector pentru tot ce mișcă în țara asta. Nu supralicitati. Nu așa se fac lucrurile: cu panică și amenințare continuă. Oamenii sunt deja destul de obosiți și dezbinați după anul care a trecut. Încruntați sprânceana acolo unde trebuie.
Sau, dacă lucrurile sunt chiar atât de grave, veniți în fața Parlamentului și explicați de ce, cu un buget votat pe 2025 și îmbrățișat de toate forțele politice, suntem azi aici. Pentru că a spune, în luna august, că putem intra în incapacitate de plată e grav. Foarte grav. Ce s-a schimbat în bugetul aprobat pe 2025 în opt luni? Buget construit de oameni care azi sunt tot acolo, lângă dumneavoastră. Cine și când a mințit?
Este esențial pentru credibilitatea și sustenabilitatea cruciadei reducerii deficitului să lămuriți aceste lucruri. Sau să nu mai folosiți atât de lejer termeni care, deocamdată, fac un singur lucru: PANICHEAZĂ”, atrage atenția Fifor.
Donald Trump nu a reușit să îl convingă pe liderul rus Vladimir Putin să renunțe la planul de invadare al Ucrainei nici după întâlnirea din weekend din Alaska.
Și, cum și acest plan a eșuat, ca și cel al încheierii războiului de către Trump în 24 de ore, liderii europeni au decis că e timpul să participe la o nouă întâlnire stabilită de liderul de la Casa Albă – cea cu președintele Ucraine, Volodimir Zelenski.
„Nu avem un acord până când nu avem un acord”, a fost una dintre declarațiile președintelui Donald Trump, la finalul discuțiilor cu Vladimir Putin, care s-au derulat în cadrul summitului din Alaska.
Pe scurt, nu există nimic concret, decât dorințele exprimate de Putin, așa că urmează ca Trump să se vadă și cu Volodimir Zelenski. Și, în această perspectivă, președinta Comisiei Europene, secretarul general al NATO, președinții Franței și Finlandei, plus șefii de guvern ai Germaniei, Regatului Unit și Italiei și-au anunțat deplasarea la Washington pentru a-l susține pe Zelenski într-o întâlnire programată cu șeful de la Casa Albă.
Aceasta în condițiile în care ultima întâlnire dintre cei doi a fost un eșec, cu tensiuni extreme și schimburi de replici aprinse între liderii celor două țări.
Până acum, ceea ce se știe sigur este că după summitul de vineri, Trump și a indicat sprijinul pentru abordarea preferată de Rusia de a negocia un acord cuprinzător în timp ce luptele continuă, deși, potrivit declarațiilor lui Steve Witkoff, emisarul special al liderului SUA s-ar fi convenit cu Putin asupra unor „garanții de securitate solide” pentru Ucraina.
Cu toate acestea, Zelenski nu a fost tocmai încântat de propunerile lui Putin făcute la acea întâlnire, inclusiv ca Ucraina să renunțe la restul regiunii Donețk din est, din care controlează în prezent un sfert.
„Avem nevoie de negocieri reale, ceea ce înseamnă că putem începe acolo unde se află acum linia frontului”, a punctat Volodimir Zelenski duminică la Bruxelles.
„Sunt recunoscător președintelui Statelor Unite pentru invitație. Cu toții vrem în egală măsură să punem capăt rapid și sigur acestui război”, a scris Zelenski și pe aplicația de mesagerie Telegram, după ce a ajuns la Washington duminică seară.
„Rusia trebuie să pună capăt acestui război – războiului pe care l-a început. Și sper că forța noastră comună cu America și cu prietenii noștri europeni va determina Rusia să ajungă la o pace reală”, a atras atenția acesta.
Uliță în județul Vâlcea - Foto Facebook PSD Vâlcea
Dacă privești atent ai zice că președinții Consiliilor Județene din Vâlcea și Olt nu doar că joacă în aceeași echipă, ci au și același antrenor și aceeași strategie: pase scurte și precise între „firmele de casă” și puncte marcate direct în bugetul public. Pare că drumurile lor „paralele” se întâlnesc convenabil exact în buzunarele contractorilor „favoriți”.
Două județe vecine, două administrații diferite, dar impresia e de un singur județ mare și fericit, unit prin asfalt. Practic, o înfrățire pe șosele, cu asfalt pe post de verighetă.
În Vâlcea, asfaltările nu sunt doar drumuri – sunt trasee politice
Anul 2025 a adus pentru județul Vâlcea două contracte-mamut: modernizarea DJ 676 (77 km, 71 milioane de euro) și reabilitarea DJ 677A (35 km, 20 milioane de euro). Sume record, drumuri „strategice”, iar câștigătorii – previzibili: Civil Speed SRL și Panadria SRL. Firme locale și semi-locale, bine ancorate politic, bine conectate la primăriile cu trandafir pe stemă. PSD, desigur.
Coincidență sau regie bine scrisă, harta contractelor arată ca un schimb de teritorii: Civil Speed, născută în Vâlcea, își extinde afacerile în Olt, iar Panadria, venită din Olt, primește ”pe tavă” cel mai mare contract rutier din istoria Consiliului Județean Vâlcea. Schimb de amabilități între vecini? Sau doar o strategie de supraviețuire – pentru că astăzi e PSD, mâine poate fi PNL, iar poimâine USR și nimeni nu poate prezice cu ce idei vine celălalt.
Civil Speed SRL – tentacule crescute în Vâlcea, întinse până în Olt
Civil Speed SRL apare în 2011, la Râmnicu Vâlcea, cu doi patroni: Mircea Amărăzeanu și Ovidiu Purcărea. În 2024, firma raportează peste 4 milioane de euro cifră de afaceri și un profit de aproape 370.000 euro, cu 63 de angajați. Deci o firmă solidă, cu forță de muncă și capacitate de execuție. Dar ce o face specială nu e bilanțul contabil, ci rețeaua politică pe care o întreține.
În ultimii ani, Civil Speed a avut contracte directe cu primării conduse exclusiv de primari PSD:
Frâncești – Florin Ionescu (din 2012)
Runcu – Vasile Stănică (din 2008)
Vlădești – Adrian Cosac (din 2016)
Băbeni – Ștefan Bogdan (din 2012)
Un portofoliu frumos, selectiv și, ce să vezi, unitar politic. Evident, toate contractele sunt luate pe merit iar orice apropiere între PSD Vâlcea și contractele Civil Speed sunt doar pură închipuire.
În 2019, firma obține și o finanțare europeană prin POR: 7,44 milioane lei. În 2021–2023, Civil Speed se ocupă de întreținerea drumurilor comunale din Frâncești, Runcu și Vlădești. Valoarea totală: 2,3 milioane lei. Tot în familie, tot cu primarii roșii.
DJ 677A – 35 km, 20 milioane euro
În ianuarie 2025, Civil Speed, lider de asociere cu Reimar Construct și Elis Pavaje, câștigă ”jackpotul”: DJ 677A (35 km, ~100 milioane lei). Contestațiile depuse la CNSC sunt respinse rapid, iar lucrările încep în primăvară. Totul merge ca uns.
Detaliu picant: în 2024, Civil Speed dă în judecată Consiliul Județean Vâlcea pentru refuzul de a oferi informații publice. Tribunalul le dă dreptate, dar Curtea de Apel anulează decizia în februarie 2025. Surpriză, imediat după „răceala” juridică, relațiile se încălzesc brusc: licitații câștigate, șantiere deschise. Se ceartă, se pupă, se pupă iar, se pupă din nou, și asfaltul se toarnă.
Harta contractelor arată o strategie clară: firma născută în Vâlcea nu stă pe loc. Se extinde către Olt și alte județe. Nu doar pentru că există lucrări, ci pentru că, în cazul unei schimbări politice, conexiunile devin mai greu de urmărit. Dar nu imposibil.
Panadria SRL – din Olt în Vâlcea, cu cel mai mare contract al CJ
Panadria SRL vine din Olt. Proprietar: Florea Barbu. Presa locală l-a pomenit în mai multe rânduri în legătură cu PSD. Fiul său, Adi Florinel Barbu, conduce Administrația Bazinală de Apă Olt. Iar reprezentantul oficial, Romeo Cristian Roșoga, apare în anchete jurnalistice ca apropiat al lui Darius Vâlcov. Nimic ilegal decis de instanțe, dar unde e fum, e măcar și ceva jar.
Până să prindă jackpotul din Vâlcea, Panadria lucra în Olt, tot pe mâna primarilor PSD. Din 2021 până în 2023, bifează lucrări și în Vâlcea, pentru primarii PSD din Șirineasa și Voicești. Pregătire de teren.
DJ 676 – 77 km, 71 milioane euro
Pe 2 mai 2025, Panadria semnează cu CJ Vâlcea contractul pentru modernizarea DJ 676 (77 km). Valoare: 71 milioane euro. Proiect uriaș: 17 poduri, 173 podețe, 112 km de șanțuri. Lucrările încep în august 2025, în comuna Tetoiu. Totul perfect legal. Dar parcă prea perfect.
Un flashback: în 2021, Panadria primește o suplimentare de 5,5 milioane lei pentru DJ 678. În același timp, Civil Speed primește 2,5 milioane pentru DJ 703G. Presa locală nota atunci: „aceleași firme, aceeași direcție a banilor”.
Întrebarea nu e „de ce acum?”, ci „de ce aici?”. Răspunsurile sunt simple: pentru că se poate și pentru liniștea de mâine, pentru pilonul de pensii private pentru că pensia de stat astăzi e, mâine poate dispare. Dar banii strânși pentru pensia privată rămân.
DJ 676 vs DJ 677A – o simetrie prea frumoasă ca să fie întâmplare
Proiect
Lungime
Valoare estimată
Câștigător
Contestații
Stadiu (aug. 2025)
DJ 676
77 km
71 mil. €
Panadria SRL
fără decizie CNSC
lucrări în curs
DJ 677A
35 km
20 mil. €
Civil Speed + parteneri
respinse CNSC
lucrări în curs
Simetria e evidentă. O firmă ia cel mai mare proiect. Cealaltă ia proiectul „frate mai mic”. Nu există dovezi juridice de blat, dar arată mai mult ca o înțelegere elegantă, între gentlemani, decât ca o competiție liberă.
Cronologia – cum s-au încurcat firele
2016–2018: Panadria activă în Olt, menționată în anchete locale.
2019–2020: Civil Speed obține finanțare europeană POR.
2021: Suplimentări simultane pentru Panadria (DJ 678) și Civil Speed (DJ 703G).
2023: Ambele firme apar în licitații din județe „reciproc inverse”.
2025: DJ 676 și DJ 677A – atribuite, lucrări începute.
Un dans sincronizat, în pași bine marcați.
Liniștea cumpărată cu asfalt – cum funcționează mecanismul
La prima vedere, totul pare legal. Licitații, contestații respinse, contracte semnate. Dar printre rânduri, mecanismul devine vizibil: firmele locale nu concurează, ci mai degrabă își împart teritoriile. Civil Speed în Vâlcea și apoi în Olt. Panadria în Olt și apoi în Vâlcea. Ambele câștigă, niciuna nu pierde. Că banii vin de la CJ sau de la primării, direcția e aceeași: spre firmele „de casă”.
Acest model de „colaborare” între constructori și administrații locale nu e unic. L-am văzut și în alte județe: în Teleorman, în Dolj, în Giurgiu. Întotdeauna există două-trei firme „favorizate” care, indiferent de culoarea politică, reușesc prin știința managementului să-și păstreze contractele. Rețeta e simplă: apropierea de primari, investiții strategice în campanii, relații consolidate cu liderii de județ.
Și pentru că fiecare drum are nevoie de reparații constante, de mentenanță, fluxul de bani e aproape garantat.
Ce spun oamenii locului
Întrebați, locuitorii din comunele unde se toarnă asfalt nu par prea interesați de jocurile din spatele contractelor. „Important e să avem drumuri bune, nu cine le face”, spune un localnic din Tetoiu. Altul completează ironic: „Da, să fie bune măcar până la următoarele alegeri”. De umorul oltenesc am auzit toți!
Percepția publică rămâne ambiguă. Pe de o parte, oamenii se bucură că drumurile se modernizează. Pe de altă parte, suspiciunea că totul e aranjat există. Și, de cele mai multe ori, suspiciunea are motive reale.
Politica și asfaltul – o legătură mai veche decât pare
Nu e pentru prima dată când infrastructura rutieră devine teren de negociere politică. În România post-2000, aproape fiecare județ are „campionii” lui. În Vâlcea, vreme de un deceniu, contractele mari au oscilat între aceleași firme. În Argeș, scenariul e identic. În Olt, Panadria a fost abonată la lucrări, exact cum Civil Speed a fost abonată în Vâlcea.
Drumurile nu sunt doar drumuri. Sunt garanții politice, sunt promisiuni electorale. De multe ori, asfaltările încep exact înainte de alegeri, pentru că nimic nu convinge mai repede un alegător decât senzația de drum nou sub roți.
Cine verifică? Instituțiile de control sau… nimeni
Teoretic, astfel de contracte ar trebui atent monitorizate de Curtea de Conturi, de ANAP sau de Ministerul Dezvoltării. Practic, verificările sunt rare, iar rapoartele – când apar – rămân îngropate în sertare. În unele cazuri, abaterile descoperite au fost cosmetizate drept „nereguli administrative”. Când e vorba de zeci de milioane de euro, astfel de „nereguli” devin doar statistici fără consecințe.
Iar opinia publică, fără acces la detalii tehnice și fără instrumente de control, rămâne prizonieră versiunii oficiale: „totul este legal”. Și până acum nimeni nu a avut curajul și priceperea să dovedească contrariul.
Impactul economic – cine câștigă și cine pierde
Pentru firmele câștigătoare, evident, aceste contracte înseamnă profituri consistente și o stabilitate financiară asigurată pe ani întregi. Pentru administrațiile locale, înseamnă bifarea unor promisiuni electorale. Dar pentru contribuabilul obișnuit?
Înseamnă taxe plătite constant, drumuri reparate la intervale suspect de scurte și bani publici direcționați mereu către aceleași buzunare. În loc de diversitate economică și competiție reală, piața construcțiilor rutiere rămâne capturată de câțiva jucători privilegiați.
Epilog – liniștea care costă milioane de euro
Civil Speed vine din Vâlcea și primește contracte în Olt. Panadria vine din Olt și primește contractul uriaș din Vâlcea. Coincidență? Greu de crezut.
Ce vedem e mai degrabă o rețea de reziliență: moral, ambele firme aparțin PSD-ului, chiar dacă nu de facto. Dacă PSD va dispărea din peisajul Consiliilor Județene, aceste companii vor fi fie înlocuite de altele cu aceleași reflexe, fie doar convertite sub alte culori politice. Azi e roșu, mâine galben sau albastru – dar infrastructura rămâne sub aceleași tipare. Tentaculele nu pleacă, doar își schimbă camuflajul.
Asfaltările din Vâlcea nu sunt doar drumuri. Sunt hărți ale puterii. Și, ca orice hartă, indică nu doar direcția, ci și destinația: liniștea asigurată pentru cei care știu să împartă teritoriul.
Iar liniștea aceasta nu e gratuită. Costă milioane de euro. Și se plătește, de fiecare dată, din buzunarul publicului care circulă pe drumuri și pe promisiuni.
Întâlnire astăzi între liderii SUA și Rusia, în Alaska.
Potrivit alaskasnewssource.com, este vorba despre „un summit cu miză mare care ar putea determina nu doar traiectoria războiului din Ucraina, ci și soarta securității europene”.
Donald Trump și Vladimir Putin se întâlnescu astăzi față în față la o bază militară din Alaska, din epoca Războiului Rece. Tema discuției dintre cei doi este războiul din Ucraina, deși liderul Vladimir Zelenski nu a fost invitat să participe la întâlnire.
Războiul din Ucraina a fost una dintre temele de campanie a liderului de la Casa Albă, care promitea că va pune capăt războiului Rusiei în Ucraina în 24 de ore după alegerea sa ca președinte. Ulterior, a revenit asupra promisiunii și a arătat că acest conflictul, început de trei ani și jumătate, s-a dovedit a fi mai greu de oprit decât crezuse.
„Joi, Trump a declarat că există o probabilitate de 25% ca summitul să eșueze, dar a lansat și ideea că, dacă întâlnirea va avea succes, l-ar putea aduce pe Zelenski în Alaska pentru o întâlnire ulterioară, tripartită, o posibilitate cu care Rusia nu a fost de acord. (…)
Kremlinul a declarat că Trump și Putin se vor întâlni mai întâi pentru o discuție individuală, urmată de o întâlnire a celor două delegații și de continuarea discuțiilor în cadrul unui „mic dejun de lucru”. Se așteaptă apoi să susțină o conferință de presă comună”, titrează alaskasnewssource.com.
Pe de altă parte, sursa citată arată că „Zelenski a pus la îndoială în repetate rânduri disponibilitatea lui Putin de a negocia cu bună-credință. Aliații săi europeni, care au avut întâlniri din ce în ce mai urgente cu liderii americani în ultima săptămână, au subliniat necesitatea implicării Ucrainei în orice discuții de pace”.
Un cuplu din Serbia, cu vârste de 37 și 46 de ani, a fost arestat preventiv în România, după ce în autorulota cu care intraseră în țara noastră au fost găsite nu mai puțin de 66,5 kilograme de cocaină.
Anchetatorii spun că drogurile erau destinate comercializării, valoarea pe piață a acestora fiind de milioane de euro.
Acum, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Structura Centrală îi anchetează pe cei doi pentru trafic internațional de droguri de mare risc și trafic intern de droguri de mare risc.
Pe de altă parte, potrivit Poliției Române, aceasta este cea mai mare captură de cocaină din acest an.
Prinși cu drogurile asupra lor, aceștia au fost prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă, Tribunalul București încuviințând măsura, pentru o perioadă de 30 de zile.
„Din probele administrate a rezultat că, inculpații au introdus pe teritoriul țării, tranzitând granița Bulgaria- România, prin punctul Giurgiu, cantitatea de 66,5 kilograme cocaină, destinată comercializării.
Aceștia au fost prinși în flagrant, pe raza județului Sibiu (autostrada A1), în timp ce transportau drogurile de mare risc cu o autorulotă.
Cocaina, cu o valoare pe ”piața neagră” de 3,5 milioane euro, a fost găsită ascunsă sub somiera patului amplasat în rulotă, porționată și ambalată în 264 de pachete”, detaliază DIICOT.
Premierul Ilie Bolojan își este propriul vicepremier.
Poate sună haios, dar aceasta este realitatea, dat diind că președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Ilie Bolojan să preia ca interimar funcția de vicepremier deținută inițial de Dragos Anastasiu.
Una dintre cele cinci funcții de vicepremier va fi ocupată prin interimat de chiar premierul Ilie Bolojan, după demisia lui Dragoș Anastasiu.
Luna trecută, Anastasiu și-a dat demisia după ce numele său a fost implicat într-un scandal legat de o afacere cu mită. În presă au apărut informaţii conform cărora, în urma cu ceva timp, acesta recunoscuse în fața anchetatorilor că a dat mită unei funcţionare ANAF, care a fost şi condamnată, într-un dosar instrumentat de procurorii anticorupție.
Mai precis, timp de 8 ani, în perioada 2009-2017, companiile lui Dragoş Anastasiu au mituit un inspector ANAF pentru a nu avea probleme la controale, potrivit unei anchete DNA, finalizată în urmă cu doi ani cu o condamnare definitivă a funcţionarului care a luat şpagă.
Ulterior, decretul prin care se ia act de demisia lui Dragoș Anastasiu din funcția de vicepremier a fost publicat în Monitorul Oficial pe 8 august. Iar astăzi, Administrația Prezidențială a anunțat că Nicușor Dan a semnat o serie de decrete, primul referitor la „desemnarea domnului Ilie-Gavril Bolojan, prim-ministru, ca viceprim-ministru interimar”.
Premierul Ilie Bolojan a precizat aseară că proiectul privind pensionarea magistraților este gata și va fi publicat cel mai probabil în cursul zilei de astăzi, după care vor urma consultări cu reprezentanții sistemului judiciar.
Declarațiile premierului au fost făcute la Digi 24, în contextul în care acesta a subliniat încă de luna trecută că se ia în calcul creșterea vârstei de pensionare a magistraților și ca valoarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net.
„Toate aceste legi trebuie să fie (…) în pachetul doi, pentru că ele au efecte atât pe componenta de justiție socială, dar partea de administrație, partea de sănătate, sunt aspecte structurale, înseamnă sume imense de bani pe care, într-o formă sau alta, așa cum v-am spus, nu le mai putem duce în spate”, a fost parte din declarația premierului.
Ilie Bolojan a mai vorbit pentru sursa citată și despre faptul că, în prima întâlnire pe care a avut-o cu magistrații, nu au fost prea multe dezbateri, ci au fost contestate măsurile legate de faptul că vârsta de pensionare va trece la vârsta standard de 65 de ani sau că pensia nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu net în plată.
Așa că premierul a subliniat că, la acel moment, „nu am ajuns la o soluție”.
„Noi am definitivat acest pachet și foarte probabil în cursul zilei de mâine (azi – n.r.) vom publica forma finală, iar astăzi (ieri – n.r.) am confirmat o întâlnire luni cu asociațiile magistraților care au solicitat o întâlnire în acest sens.
Dar știți, sunt niște realități pe care nu le putem contesta în acest domeniu, și anume vârsta de pensionare prea devreme, cuantumul pensiei la nivelul ultimului salariu, care nu se aplică nicăieri în niciun alt domeniu și nici într-o altă țară. Ambele prevederi se bat cap în cap cu ceea ce se întâmplă în Europa și în realitate. (…)
Avem un sistem de salarizare care a permis interpretări și am avut până acuma peste 20.000 de procese declanșate de magistrați din România împotriva Ministerului Justiției și a statului român și suntem în situația în care până acum am plătit peste 2 miliarde doar diferențe suplimentare de salarii și mai avem sume importante care sunt solicitate de la statul român.
Ori în condițiile în care nu ai o predictibilitate a sistemului de salarizare și poți să declanșezi în orice zi procese împotriva statului cu șanse mari de câștig pe diferite motive, de sporuri, de discriminare sau de alte elemente care țin de lucru discutabile, dacă aceste lucruri nu le corectăm, gândiți-vă ce sentiment este în societatea românească. (…)
Aici e o problemă pur și simplu de inechitate socială evidentă și trebuie să o corectăm. Nu există altă posibilitate”, a atras atenția Bolojan.
O femeie din Satu Mare și o societate au fost trimise în judecată de procurori pentru înșelăciune, după ce au păcălit zeci de persoane să cumpere bilete pentru un fals Revelion în Zanzibar.
În total, părțile vătămate au fost păgubite cu peste 73 de mii de euro.
În rechizitoriul instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare se detaliază că în cauză s-au constituit părți civile 33 de persoane, adică cei care au răspuns unui anunț care părea tentant: o vacanță în Zanzibar, din 27 decembrie 2024 și până pe 9 ianuarie 2025.
Iar celor care au achitat așa-zisul sejur li se promitea astfel un Revelion pe cinste și relaxare. Numai că, din ce spun anchetatorii, nu exista „intenția reală” de a fi organizată o excursie, ci se urmărea doar înșelarea oamenilor.
„La data de 12.12.2023, inculpații au postat un anunț pe contul de Instagram al inculpatului persoană fizică, și pe site-ul web aparținând inculpatului persoană juridică, în care era anunțată organizarea unei excursii în Zanzibar, Tanzania, în perioada 27 decembrie 2024 – 9 ianuarie 2025.
Ulterior, inculpații au încheiat contracte de prestări servicii turistice și au emis facturi fiscale în numele persoanei juridice, prin care au indus și menținut în eroare 33 de persoane, pe care au reușit să le determine să transfere în conturile lor sume semnificative de bani în valoare totală de 333.362,87 lei (chivalentul a 73.172,574 euro) pentru o excursie pe care nu au pregătit-o, neexistând vreodată intenția reală ca aceasta să fie organizată”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Acum, acuzațiile vor fi analizate la Judecătoria Satu Mare, urmând a se decide dacă inculpata și societatea sa, aflată în insolvență, se fac vinovate de înșelăciune în formă continuată.
Mugur Isărescu, veșnicul guvernator al Băncii Naționale a României, a prezentat ieri raportul trimestrial asupra inflației, precum și prognoza pe termen mediu.
Vestea bună este că economia României nu se află în recesiune, însă există riscul de a intra, pe fondul factorilor externi și al reducerii consumului intern.
Ieri, Mugur Isărescu a vorbit despre „o creștere amplă a inflației”, datorată pe de o parte de liberalizarea pieței energiei electrice la 1 iulie, apoi majorarea TVA-ului și a accizelor, adică „trei șocuri majore care vor fi resorbite în perioada următoare, dacă evităm efectele secundare”.
Însă, potrivit acestuia, încă „nu suntem în recesiune. Cel puțin așa cum se definește recesiunea. Dar există acest risc. (…)
Deteriorarea așteptărilor inflaționiste nu este ușoară după asemenea creșteri de prețuri. Aceasta e prognoza, deci avem o cocoașă frumușică, ca să zic așa, ea e chiar ceva mai mare”, a spus guvernatorul BNR.
Totuși, Mugur Isărescu a punctat că „lucrurile s-au îmbunătățit semnificativ” „pe partea monetară, cu refacerea rezervelor”, dar că evoluția economică a României „depinde de continuarea programului fiscal, pentru că el, programul fiscal-bugetar, aduce credibilitatea țării”.
Isărescu a mai explicat că pentru evitarea unei recesiuni, are propria prognoză: „Miza este absorbția banilor europene, continuarea investițiilor finanțate din bani europene. Atunci economia probabil că va merge, cel puțin următoare 12 luni, cu o creștere undeva între 0 și 1%”.
Scandal legat de o inițiativă controversată a ministrului PSD al Energiei, Bogdan Ivan, care dorea să își numească finul la Hidroelectrica.
Bogdan Ivan a dat explicații după ce informația a apărut în presă, însă ulterior totul s-a „rezolvat”, inclusiv după implicarea șefului său de partid.
În plină perioadă de tăieri, anunțuri de concedieri și alte măsuri de austeritate, Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a considerat oportun să încerce să își numească un fin de cununie în conducerea Hidroelectrica.
Aceasta pentru o scurtă perioadă de timp, nominalizarea „picând” la scurt timp, după ce în presă au apărut informaţii potrivit cărora respectivul, Alin Ioan Demian, este finul ministrului.
„Ca urmare a reacţiilor apărute în spaţiul public în legătură cu nominalizarea domnului Alin Ioan Demian în funcţia de administrator provizoriu în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, am decis revocarea acestei nominalizări. Deşi nominalizarea pe o perioada limitată de 2 luni, făcută cu scopul de a asigura interimatul până la numirea definitivă a noilor administratori, a avut la bază criterii de competenţă profesională, am luat act de percepţia publică şi de dezbaterile generate.
Consider că încrederea cetăţenilor în instituţiile statului şi în companiile strategice ale României trebuie să primeze în faţa altor considerente”, a transmis ieri ministrul Energiei.
Decizia ar fi avut însă la bază inclusiv o intervenție din partea lui Sorin Grindeanu. Și nu e ca și cum Demian – pe care nașul Ivan îl consideră un profesionist desăvârșit – ar rămâne fără job.
Alin Demian este director Cabinet Ministru la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, condus în prezent de Radu-Dinel Miruță (USR). Însă Demian era de dinainte aici, pe când ministerul era condus de același naș de cununie Ivan.
Pentru că, potrivit ultimei declarații de avere, anterior a fost consilier la Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării, unde în anul 2024 a câștigat salarii 64.595 lei, a fost consilier județean în Bistrița-Năsăud, dar și membru ATOP în respectivul județ.
În același timp, Demian a fost membru în consiliile de administrație a Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița-Năsăud, unde activitatea din 2024 i-a fost remunerată cu 11.200 lei, dar și la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, de unde a încasat 35.007 lei.
Consiliul Concurenței are în vizor mai multe societăți care derulează afaceri pe piața producției și comercializării semințelor de cultură, precum și pe piața produselor pentru protecția culturilor, societăți bănuite de practici anticoncurențiale.
Inițial instituția o posibilă înțelegere de fixare a prețului de vânzare în cadrul politicilor comerciale, însă ancheta s-a extins, în condițiile în care „Legea concurenței interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare”.
Așa se face că, zilele trecute, Consiliul Concurenței a efectuat o serie de inspecții inopinate în cadrul investigației privind posibila înțelegere pe piața producției și comercializării semințelor de cultură și pe piața produselor pentru protecția culturilor din România.
Acestea sunt noi inspecții, autorizate de Curtea de Apel Bucureşti, despre care autoritatea de concurență spune că „sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate”.
Însă, din ce explică Consiliul Concurenței, efectuarea anchetei „nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor”.
Mai precis, companiile inspectate în prezent sunt Agrii Romania SRL, Agro-Est Muntenia SRL, Alcedo SRL, Ameropa Grains SA, Biochem SRL, Chemark ROM SRL, Kwizda Agro Romania SRL, Moldova Farming SRL și Plantagro-Com SRL.
„Reamintim că autoritatea de concurență are în derulare o investigație ce vizează o posibilă înțelegere de fixare a prețului de vânzare în cadrul politicilor comerciale implementate de către Pioneer Hi-Bred România SRL, DuPont România SRL (actuala Corteva Crop Solutions ROM), Syngenta Agro SRL, Monsanto România SRL și Maisadour Semences România SRL, furnizori de semințe de cultură și produse de protecție a plantelor, cel puțin în relația cu distribuitorul Agricover Distribution SA.
Investigația viza, de asemenea,și o posibilă înțelegere de restricționare a vânzărilor de către Maisadour Semences România cel puțin în relația cu distribuitorul Agricover Distribution. În cadrul analizei efectuate în cadrul investigației, autoritatea de concurență a identificat indicii privind implicarea și a altor distribuitori în posibila practică anticoncurențială. Ca urmare, investigația fost extinsă și asupra acestor companii”, se explică într-un comunicat de presă.
Ședință a Biroului Permanent Național al PSD ieri, după ce liderul interimar al fomațiunii, Sorin Grindeanu, a decis convocarea forului.
Ședința s-a derulat în contextul în care Grindeanu anunțase că PSD va boicota ședințele coaliției de guvernare din cauza atitudinii USR față de memoria ex-președintelui Ion Iliescu.
Ieri, PSD a făcut cunoscute deciziile luate în Biroul Permanent Național, respectiv că social democrații vor participa la ședințele coaliției doar dacă se adoptă pachetul de măsuri pentru eliminarea privilegiilor și dacă se vor purta discuții mai aplicate pe rectificarea bugetară, în vederea continuării investițiilor.
Explicațiile au fost date de chiar Sorin Grindeanu, care a punctat că orice aspect legat de buget și de rectificare trebuie discutat mai serios.
„PSD condiționează participarea la ședințele coaliției de următoarele lucruri: în primul rând, adoptarea unui pachet pentru eliminarea privilegiilor, asta incluzând pensii speciale, reduceri de agenții, atât la nivel central, cât și la nivel județean. (…)
Avem foarte multe direcții regionale care nu-și mai au rostul, ca să dau un exemplu, reducerea numărului de membri în consiliile de administrație, reducerea indemnizațiilor și toate lucrurile legate de eliminarea privilegiilor. În momentul în care toate aceste lucruri vor fi adoptate, PSD revine la ședințele coaliției. (…)
Odată ce aceste lucruri vor continua și vor fi asigurate finanțări pentru ‘Anghel Saligny’ și pentru investiții, vom trece la etapa a III-a, cea legată de măsuri despre care se tot discută – pe sănătate, pe administrație, pe măsuri fiscale, plus măsuri pentru relansarea economiei, măsuri pentru reindustrializarea României”, a spus liderul interimar al PSD.
În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...
Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului
Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...
După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
