Polițist de frontieră din Bihor, arestat pentru luare de mită

Autor

-

20 februarie 2026

politia de frontiera — Sursa foto: politiadefrontiera.ro

Județul Bihor, mai bine spus Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Oradea, intră în lista celor care au pete de corupție.

Astăzi, un agent de poliție de frontieră din Bihor a fost arestat pentru luare de mită, după ce solicitase și primse bani de la un șofer bulgar.

Pe numele său Cristian Ban, polițistul de frontieră ar fi săvârșit fapta chiar săptămâna aceasta, când a primit 600 de lei de la cetățeanul bulgar, în condițiile în care îi ceruse 1.250 lei pentru a nu-l amenda.

„La data de 17.10.2025, în apropierea unui punct de trecere a frontierei din județul Bihor (Borş 2), inculpatul BAN, în calitate de agent de poliție de frontieră aflat în serviciu, a oprit pentru control un cetățean bulgar (martorul K), care tocmai intrase pe teritoriul României și săvârșise o abatere de la legislația rutieră (intrare pe un sector de drum semnalizat cu „acces interzis”).

Cu această ocazie, inculpatul i-ar fi prezentat martorului că abaterea comisă este sancționată, potrivit legislației rutiere române, cu o măsură mult mai severă decât cea prevăzută de lege (suspendarea dreptului de a conduce, deși OUG nr. 195/2002 nu prevede o astfel de măsură complementară pentru contravenția ușoară în discuție, apoi ar fi condiționat neaplicarea sancțiunii contravenționale de remiterea unei sume de bani (suma de 1250 lei), sugerând existența unei „a doua variante”.

Potrivit datelor de anchetă, cetățeanul bulgar nu deținea suma solicitată în numerar, motiv pentru care inculpatul ar fi acceptat, în final, remiterea unei sume inferioare, de 600 lei (sumă disponibilă pe cardul martorului la momentul respectiv), în legătură directă cu neaplicarea sancțiunii contravenționale, iar în acest sens, poliţistul l-ar fi condus pe cetăţeanul bulgar cu autospeciala de poliţie într-o localitate limitrofă (Biharia), de unde martorul a ridicat de la bancomat suma de 600 lei, pe care a remis-o agentului de poliţie”, comunică procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor.

Într-adevăr, polițistul a primit parte din banii solicitați, dar a și fost reținut, iar astăzi a fost sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalul Bihor, cu mențiunea că „propunerea de arestare preventivă s-a fundamentat, printre altele, şi pe necesitatea protejării încrederii publice în integritatea autorităților cu atribuții în controlul frontierei de stat, în special în contextul actual, în care România este stat membru al spațiului Schengen, iar standardele de integritate și anticorupție în punctele de frontieră sunt de importanță deosebită”.

„Admite propunerea formulată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. Dispune arestarea preventivă a inculpatului Ban Cristian, urmărit penal pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, pe o durată de 30 zile, începând cu data 20.02.2026 şi până la data de 21.03.2026 inclusiv.

Dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Ban Cristian. Constată că inculpatul a fost reţinut 24 de ore, începând cu data de 19.02.2026 ora 10.25. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare cu inculpatul şi cu procurorul”, a decis instanța.

Nicușor Dan, promisiuni după discuția cu liderii coaliției: „Nu vor exista turbulențe suplimentare”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

20 februarie 2026

Șeful statului s-a întâlnit la începutul acestei săptămâni cu liderii coaliției de guvernare, având promisiuni că „nu vor exista turbulențe suplimentare”, în sensul aplicării unor noi taxe românilor.

Lămuririle au fost aduse de Nicușor Dan ieri, cu precizarea că vizita reprezentanților coaliției la Cotroceni fusese convocată în ideea în care nu știa exact „soarta” pachetelor privind reducerea în administrația publică și de relansare economică.

„Nu vor exista turbulențe suplimentare. Oamenii au plătit un cost deja”, a spus președintele Nicușor Dan ieri.

Asigurările au venit în cadrul unor declarații susținute de acesta la Ambasada României în Statele Unite ale Americii din Washington, D.C., declarații de presă după participarea la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii (Board of Peace).

„Am vrut să înțeleg care este situația cu cele două legi care întârzie să apară – reducerea în administrația publică și cea privind relansarea economică. Mi s-a spus că sunt foarte aproape ca ele să fie trecute prin ordonanță de urgență.

Am întrebat de buget și mi s-a spus că săptămâna viitoare poate să înceapă dezbaterea. Fiecare din cei de acolo a ridicat niște opinii pe buget. (…)

Ce pot să spun este că nu vor exista turbulențe suplimentare. Deci, oamenii au plătit un cost deja. Și pe perioada următoare nu vor exista turbulențe care să-i facă să sufere și mai mult. (…)

Ce pot eu să spun cu toată fermitatea este că niciunul din partidele de la guvernare nu a adus măcar în discuție vreo altă creștere de taxe față de cele care sunt în implementare deja. Deci asta pot să spun cu fermitate”, a dat asigurări Nicușor Dan.

Totuși, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale, Nicușor Dan a dat în scris că nu va crește cota generală de TVA. Astfel, în timpul unei dezbateri electorale, Nicuşor Dan a semnat o hârtie pe care scris, negru pe alb: „Dacă voi fi preşedinte, TVA nu va creşte în mandatul meu“.

Apoi, după alegeri și formarea Guvernului Bolojan, în primul pachet de măsuri fiscale pe care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, a fost prevăzută creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%.

„Așa cum am spus, pentru ca corecțiile să fie făcute cu păstrarea TVA-ului la 19% trebuiau un set de măsuri administrative, un complex de măsuri care ar fi trebuit să fie luate și în continuare sunt absolut convins că era o direcție. Din momentul în care am numit Guvernul cu această condiție, toate discuțiile, măsurile au intrat în atributul Guvernului”, spunea, ulterior, Nicușor Dan.

Gülermak și metroul din Cluj: PNRR, plăți, progres și riscuri de guvernanță

Autor

Sorin PREDA

-

19 februarie 2026

Metroul din Cluj-Napoca nu este doar un proiect major de infrastructură. Este și un test de vigilență publică. Dincolo de eticheta de „scandal”, întrebarea reală este dacă toate procedurile, comunicările și practicile asociate contractorului sunt la standardul de transparență și onestitate pe care îl presupune un proiect de miliarde.

Discuțiile publice se concentrează pe câteva teme clare de guvernanță și finanțare:
(a) conformitatea procedurală în raport cu finanțarea prin PNRR și relația cu Comisia Europeană;
(b) ritmul de implementare și felul în care este comunicat progresul lucrărilor;
(c) transparența privind plățile efectuate și indicatorii reali de execuție;
(d) litigii și contestații, în special în zona contractului de supervizare.

Acolo unde apar dispute repetate, contestații, neclarități privind plățile sau riscuri de conformitate europeană, este legitim să tragem un semnal de alarmă.

Metroul din Cluj în date oficiale

Contractul și actorii implicați

Primăria Cluj-Napoca a anunțat public, prin comunicat, semnarea la 25 mai 2023 a contractului de proiectare și execuție pentru Magistrala I de metrou, cu ordin de începere la 1 septembrie 2023 și o durată totală de 96 luni.

În aceeași informare oficială sunt precizați membrii asocierii de executanți: Gülermak Ağır Sanayi İnşaat ve Taahhüt A.Ş. (lider de asociere), Alstom Transport S.A. și Arcada Company S.A., precum și valoarea contractului: 10.780.785.188,96 lei cu TVA, echivalentul a 2.191.706.517,51 euro cu TVA. Componenta PNRR menționată este de 301 milioane euro.

Comunicatul mai include două repere administrative importante:

decizia de expropriere din 29 aprilie 2024;
autorizația de construire nr. 193 emisă la 21 mai 2024.

Structura finanțării

Tot Primăria Cluj-Napoca anunță semnarea contractului de finanțare nr. 18 la 29 decembrie 2022 cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și prezintă următoarea structură financiară:

Valoare totală: 13.691.849.351,33 lei
PNRR: 1.480.588.900 lei
Cofinanțare națională: 10.045.622.090,33 lei
TVA: 2.116.786.000 lei
Contribuție locală: 41.052.941 lei + TVA 7.799.420 lei

Pe baza acestor date, componenta PNRR reprezintă aproximativ 10,8% din valoarea totală; cofinanțarea națională aproximativ 73,4%; TVA aproximativ 15,5%; contribuția locală aproximativ 0,36%.

Chiar dacă ponderea PNRR este minoritară în structura finanțării, importanța sa strategică este majoră. Componenta PNRR înseamnă bani europeni condiționați strict de respectarea jaloanelor și a regulilor de transparență, iar orice risc de pierdere sau realocare nu afectează doar cash-flow-ul, ci credibilitatea instituțională, capacitatea României de a gestiona fonduri UE și încrederea Comisiei Europene în proiect.

Cronologie esențială și documente publice

În februarie 2023, Primăria Cluj-Napoca a anunțat adjudecarea licitației în data de 28 februarie 2023, publicând oferta financiară, punctajele și valoarea estimată, aproape identică cu oferta declarată câștigătoare.

Un moment tehnic de șantier comunicat de companie este începerea lucrărilor la puțul de lansare TBM, la 11 august 2025, în Florești, lângă stația Teilor, în prezența primarului Emil Boc.

PNRR și miza conformității procedurale

Ce se știe oficial despre riscul PNRR și evaluarea jalonului

În septembrie 2024, apărea informația că evaluarea Comisiei Europene privind îndeplinirea jalonului PNRR pentru contractarea lucrărilor nu era finalizată. Cu alte cuvinte: banii europeni erau încă sub semnul întrebării. În același timp, se vorbea despre un avans de aproximativ 150 milioane euro deja transferat către Primărie.

În paralel, au fost formulate declarații la nivel guvernamental despre posibilitatea retragerii finanțării de 300 milioane euro, pe fondul unor „probleme tehnice” legate de transparența procedurii de achiziție. Asta înseamnă, concret, risc real de pierdere a unei componente europene sensibile.

Ulterior, au apărut poziții oficiale privind excluderea proiectului din PNRR și identificarea unor surse alternative de finanțare, precum Programul Transport sau obligațiuni verzi. Faptul că s-a discutat public despre înlocuirea banilor PNRR indică nivelul de presiune și incertitudine care plana asupra proiectului.

Ce rămâne neconfirmat public

Problema centrală invocată ține de transparența procedurii: cum au fost publicate informațiile, când au fost actualizate, dacă au existat omisiuni sau întârzieri relevante. Totuși, corespondența integrală CE–RO, explicațiile tehnice complete și documentația anexă nu sunt disponibile public într-un format consolidat și ușor verificabil. În lipsa acestora, nu se poate evalua independent dacă standardele de transparență au fost respectate integral.

Nu am identificat un document public unic (raport sau decizie cu număr și anexă) care să cuantifice clar suma finală pierdută sau realocată exclusiv din cauza metroului din Cluj, separat de alte jaloane PNRR. Absența unei astfel de sinteze oficiale menține zona de incertitudine și alimentează suspiciuni.

Într-un proiect finanțat din bani europeni, transparența nu este opțională, ci condiție de eligibilitate. Fără un dosar complet, public și ușor de urmărit, dezbaterea rămâne fragilă și dependentă de declarații, nu de documente verificabile.

Progresul raportat, transparența și guvernanța contractului

La 29 noiembrie 2025, G4Media scria că progresul oficial comunicat pentru metrou era de doar 2,3%, iar această cifră ar fi fost transmisă abia după solicitări repetate ale opoziției locale. 2,3% într-un proiect de miliarde nu este doar o statistică. Este un semnal de alarmă.

În decembrie 2025, tot G4Media relata că antreprenorul, consorțiul condus de Gülermak, ar fi contestat raportarea „în procente”, în timp ce Emil Boc susținea că, în faza de proiectare, procentul nu ar fi relevant. Cu alte cuvinte, publicul primea o cifră, iar apoi i se explica de ce acea cifră nu trebuie luată prea în serios.

Pe 30 noiembrie 2025, Euronews România publica informația că ar fi fost „cheltuite deja 230 milioane euro”, în condițiile unui stadiu fizic raportat de 2,3%, sugerând că, dacă ritmul rămâne același, termenul ar putea fi depășit masiv. Formula „cheltuite deja” lângă „2,3%” creează inevitabil o tensiune publică: unde merg banii și ce se vede concret în teren?

Dacă cele 230 milioane euro sunt raportate direct la valoarea de 2.191.706.517,51 euro (contractul cu TVA), rezultă aproximativ 10,5% din total. Problema majoră este că această comparație rămâne în absența unei defalcări oficiale clare: cât reprezintă avansuri, cât înseamnă exproprieri, cât este proiectare și cât execuție efectivă?

Fără aceste clarificări, diferența dintre „sume cheltuite” și „progres vizibil” devine o zonă critică de neîncredere.

Control contractual: supervizare și litigii

Un element distinct de eventuale suspiciuni penale îl reprezintă litigiile administrative din zona supervizării. Deși contractul de supervizare nu este atribuit direct Gülermak, el privește în mod direct activitatea antreprenorului principal. Supervizarea există tocmai pentru a controla modul în care constructorul își execută obligațiile contractuale.

Ziua de Cluj a relatat la 22 septembrie 2024 că, Curtea de Apel Cluj a respins plângeri împotriva unei decizii a CNSC, permițând semnarea contractului de supervizare cu asocierea Systra și Metrans Engineering SRL, în valoare de 211 milioane lei. Faptul că această procedură a fost contestată și a ajuns în instanță arată nivelul de tensiune juridică din jurul mecanismului de control al proiectului.

Într-un proiect de miliarde executat de consorțiul condus de Gülermak, orice blocaj sau dispută în zona supervizării are impact direct asupra modului în care sunt verificate lucrările, certificate plățile și monitorizate obligațiile contractuale. În lipsa unui tablou public integrat al contractului, cu livrabile clare, situații de lucrări și grafice actualizate, întrebarea nu este doar „cine are dreptate politic”, ci cât de solid este, în practică, controlul asupra activității antreprenorului.

Principalele controverse asociate proiectelor în care apare Gülermak

În cazul metroului din Cluj, consorțiul condus de Gülermak se află în centrul unui proiect care a generat simultan risc PNRR, dispute privind transparența licitației și tensiuni politice legate de progresul raportat. Faptul că documentele primare complete privind conformitatea și lanțul exact al plăților rămân, amplifică incertitudinea publică asupra antreprenorului principal. Într-un contract de peste două miliarde de euro, orice zonă gri devine, inevitabil, o problemă majoră de credibilitate.

Un episod aparent minor, dar relevant pentru percepția publică, a fost publicarea unui clip video foarte scurt, de aproximativ 14 secunde, prezentat drept dovadă de progres pe șantierul din Cluj. În loc să clarifice situația, materialul a alimentat și mai mult suspiciunea. În comentarii, numeroși utilizatori și-au exprimat neîncrederea, au pus sub semnul întrebării consistența lucrărilor și au acuzat lipsa unei prezentări detaliate a stadiului real. Într-un proiect de asemenea dimensiune, comunicarea fragmentară sau minimală nu liniștește. Din contră, ridică întrebări suplimentare.

În zona supervizării, procedura a fost contestată și a ajuns în instanță înainte de a putea fi semnat contractul. Chiar dacă soluția a fost relatată ca definitivă, simplul fapt că mecanismul de control al lucrărilor executate de Gülermak a fost blocat prin litigii indică un climat tensionat în jurul proiectului.

Luate separat, fiecare episod poate fi explicat. Privite împreună, ele pot contura un posibil tipar de proiecte în care apar frecvent contestații, dispute, tensiuni contractuale sau neclarități privind plățile. Acest posibil tipar nu este echivalent cu vinovăția juridică. Dar, într-un ecosistem finanțat din bani publici și fonduri europene, este suficient pentru a justifica o vigilență maximă și o analiză mult mai dură a modului în care Gülermak gestionează relația contractuală și obligațiile de transparență.

Ce rămâne după toate aceste date

Dincolo de cifre, procente și comunicate, rămâne o întrebare incomodă: cât de solid este, în realitate, cadrul de transparență și control din jurul unui contract de peste două miliarde de euro executat de consorțiul condus de Gülermak?

Faptul că proiectul a fost asociat cu risc PNRR, discuții despre retragerea finanțării europene, neclarități privind raportarea progresului și episoade repetate de litigiozitate nu reprezintă, în sine, o probă de culpă. Nu există, la acest moment, o hotărâre publică definitivă care să stabilească o încălcare gravă atribuibilă companiei. Acest lucru trebuie spus clar.

În același timp, acumularea acestor elemente creează un climat de neîncredere care nu poate fi ignorat. Într-un proiect finanțat din bani publici și fonduri europene, standardul nu este „nu am fost condamnați”, ci „am demonstrat fără echivoc transparența și conformitatea”.

Dacă documentele complete privind lanțul plăților, justificarea sumelor „cheltuite”, corespondența integrală privind jalonul PNRR și indicatorii tehnici de progres nu sunt publice și ușor verificabile, responsabilitatea reputațională nu dispare. Ea se acumulează în jurul antreprenorului principal.

Gülermak nu poate fi declarată vinovată în absența unor probe judiciare. Dar nici nu poate pretinde că simpla existență a contractului și a unor comunicate este suficientă pentru a închide dezbaterea. În proiecte de această anvergură, încrederea se câștigă prin deschidere totală, nu prin reacții punctuale la presiunea publică.

Iar până când toate zonele marcate vor fi acoperite cu documente clare, verificabile și accesibile, suspiciunea va rămâne. Nu ca verdict juridic, ci ca problemă legitimă de interes public.

Fratele regelui Charles, Andrew, arestat chiar de ziua lui în dosarul Epstein

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

19 februarie 2026

Mandat de arestare pus în aplicare astăzi de poliția britanică pe numele lui Andrew Mountbatten-Windsor, fratele regelui Charles al III-lea al Angliei.

Potrivit BBC, Andrew Mountbatten-Windsor este cercetat pentru abuz în funcție publică din cauza legăturilor sale cu infractorul sexual condamnat Jeffrey Epstein.

Andrew Mountbatten-Windsor împlinește astăzi 66 de ani, însă în loc de o petrecere, a avut parte de „surpriza” de a fi ridicat de polițiștii britanici.

„Ca parte a anchetei, astăzi (19/2) am arestat un bărbat în vârstă de şaizeci de ani din Norfolk, fiind suspectat de abatere în funcţiile publice şi efectuăm percheziţii la adrese din Berkshire şi Norfolk. Bărbatul rămâne în custodia poliției în acest moment.

„Nu îi vom da numele bărbatului arestat, conform ilegislației naționale. Vă rugăm să rețineți că acest caz este în stare de anchetă, așa că sunt necesare măsuri privind informațiile publice, pentru a nu ajunge în atenția justiției. Înțelegem interesul public semnificativ în acest caz și vom oferi actualizări la momentul potrivit”, a transmis poliția, citată de BBC.

Conform aceleiași surse, au fost percheziții la Royal Lodge din Windsor Great Park, unde Andrew a locuit până de curând, dar și la alte proprietăți din Norfolk and Berkshire. Ulterior, a existat și o declarație a regelui în urma arestării lui Andrew, transmis de aceeași sursă:

„Am aflat cu cea mai profundă îngrijorare vestea despre Andrew Mountbatten-Windsor și suspiciunea de abatere în funcțiile publice. Ceea ce urmează acum este procesul complet, echitabil și adecvat prin care această problemă este investigată în mod corespunzător și de către autoritățile competente.

În acest sens, așa cum am mai spus, ei au sprijinul și cooperarea noastră deplină și din toată inima. Permiteți-mi să spun clar: legea trebuie să-și urmeze cursul. Pe măsură ce acest proces continuă, nu ar fi corect să comentez în continuare această problemă. Între timp, eu și familia mea vom continua în datoria și serviciul nostru față de voi toți”.

Mountbatten-Windsor, al doilea fiu al reginei Elisabeta a II-a, a negat întotdeauna orice faptă ilegală în legătură cu Epstein și a spus că regretă prietenia lor, existând suspiciuni privind încălcări ale legii de mulți ani.

Apoi, a fost reclamat la poliție de către grupul care face campanie împotriva monarhiei, Republic, în urma publicării a peste 3 milioane de pagini de documente referitoare la Epstein. Epstein a murit în închisoare în 2019, în timp ce aștepta să fie judecat pentru trafic de persoane și pedofilie.

Aceste dosare sugerau că Mountbatten-Windsor i-ar fi transmis în 2010 lui Epstein informări despre Vietnam, Singapore și alte locuri pe care le-a vizitat în deplasările sale oficiale, ca reprezentant comercial al Marii Britanii.

În octombrie 2025, fostul prinț a fost deposedat oficial de toate titlurile sale regale de către Palatul Buckingham, instituția anunțând că acesta va fi cunoscut de acum înainte drept simplul cetățean Andrew Mountbatten-Windsor. În același timp, Andrew a fost obligat să părăsească reședința sa istorică, Royal Lodge din Windsor.

Polițist la Aeroportul Otopeni, mită pentru protecția asigurată transportatorilor de persoane

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

19 februarie 2026

Un polițist care își desfășura activitatea în cadrul Secției Regionale de Poliție Transporturi București – Serviciul de Poliție Transporturi Aeriene Henri Coandă, în zona Aeroportului Otopeni, a fost prins în flagrant pe când primea mită.

S-a întâmplat ieri, 18 februarie, banii fiind solicitați de agentul principal de poliție pentru asigurarea protecției transportatorilor de persoane, în sensul de a nu mai opri mașinile pentru control.

Astăzi, procurori din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunțat că polițistul este acuzat oficial de luare de mită în formă continuată (15 acte materiale), faptele sale având debutul în vara anului trecut.

Mai precis, în perioada iulie 2025 – 18 februarie 2026, acesta „a pretins și a primit, la diferite intervale de timp, suma totală de 9.000 de lei (600 de lei a câte două tranșe lunar), sumă colectată de angajata unei autogări din București de la șoferii unei societăți de transport persoane.

Sumele de bani au fost primite de inculpat în schimbul promisiunilor acestuia că nu va mai opri pentru control mașinile aparținând respectivei societăți de transport, care tranzitau zona Aeroportului Otopeni cu ocazia efectuării curselor zilnice din București către un oraș din nordul țării și retur”

„Regele asfaltului” din România vrea să cumpere ArcelorMittal Hunedoara

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

19 februarie 2026

Vedere din vârful furnalului nr. 4/Combinatul Siderurgic Hunedoara. X.2002.

Fostul combinat siderurgic ArcelorMittal Hunedoaraar putea intra sub „umbrela” grupului de firme condus de „Regele asfaltului” – așa cum mai este cunoscut afaceristul Dorinel Umbrărescu.

Intenția de a prelua activele combinatului de către Grupul UMB STEEL a fost anunțată de Consiliul Concurenței, instituția precizând că în acest moment sunt efectuate verificări specifice.

Este în regulă sau nu preluarea activelor ArcelorMittal Hunedoara SA? Aceasta va decide Consiliul Concurenței, care „analizează tranzacţia prin care UMB STEEL SRL intenționează să preia” combinatul.

Închis definitiv în septembrie 2025, combinatul din Hunedoara este dorit de afaceristul Umbrărescu, care în ultimii ani a devenit din ce în ce mai cunoscut grație contractelor câștigate pentru construirea de autostrăzi. Iar acum, intenția de a se extinde se află sub „lupa” Consiliului Concurenței.

„UMB STEEL SRL face parte din grupul UMB, deținut de familia Umbrărescu. Grupul UMB este activ în domenii precum: proiectare şi construcţie de drumuri şi poduri, construcții clădiri producere de metale feroase și de produse din beton pentru construcții și producerea energiei electrice.

Activele ArcelorMittal Hunedoara SA vizate de tranzacție constau, în principal, în echipamentele și instalațiile de producție, materialele și stocurile, precum și terenurile și clădirile aferente fabricii din județul Hunedoara și anumite active imobiliare situate în afara acesteia. ArcelorMittal Hunedoara SA a încetat activitatea în septembrie 2025.

În conformitate cu prevederile Legii concurenţei (nr. 21/1996), această operaţiune trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei, care o va evalua în scopul stabilirii compatibilităţii cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege.

Eventualele observaţii şi puncte de vedere pot fi transmise autorităţii de concurenţă prin fax, la nr. 021.405.45.08, prin e-mail la adresa industrie@consiliulconcurentei.ro sau prin poştă la următoarea adresă: Consiliul Concurenţei, Piaţa Presei Libere nr. 1, Casa Presei, corp D1, sector 1, Bucureşti, cod poştal 013701, Oficiul Poştal nr. 25, în termen de 20 zile de la data prezentului anunţ”, transmitea Consiliul Concurenței pe 16 ianuarie.

Profil de companie – Gülermak: anatomia unei expansiuni agresive regionale din Ankara către infrastructura Europei

Autor

Sorin PREDA

-

18 februarie 2026

Ankara – punctul de plecare al unei strategii regionale

Orice analiză a Gülermak trebuie să înceapă în Turcia.

Nu în România.
Nu în Polonia.
Nu în Cluj.

În Ankara.

Acolo se află nucleul economic al grupului. Acolo s-a consolidat compania în infrastructura grea, în lucrări subterane, în metrou și tuneluri. Acolo se află structura care, în mod rezonabil, definește direcția de extindere externă.

Gülermak nu este o firmă locală care a ajuns accidental în Europa Centrală. Este o companie mare în Turcia, parte dintr-un ecosistem industrial puternic, cu capacitate financiară și tehnică suficientă pentru a concura pe proiecte urbane majore.

Expansiunea sa externă nu este un accident de piață. Este o strategie.

Modelul de extindere: juridic, progresiv, calculat

Expansiunea Gülermak în Europa nu a urmat modelul zgomotos al achizițiilor agresive. Nu a existat o preluare spectaculoasă a unor jucători locali. Nu a existat un salt mediatic.

A existat însă altceva:

înființarea de vehicule juridice;
participarea în consorții;
utilizarea calității de terț susținător;
repoziționare procedurală atunci când contextul o impune.

Această arhitectură nu este întâmplătoare. Ea permite:

adaptabilitate la legislația locală,
separare juridică a riscurilor,
flexibilitate în raport cu autoritățile contractante.

Este modelul tipic al unui conglomerat care nu improvizează, ci planifică.

Polonia – platforma europeană

Polonia devine un nod strategic în această arhitectură.

Prezența în Varșovia, participarea la proiecte de metrou finanțate european și consolidarea entității locale indică un pas clar: integrarea într-o piață UE printr-un vehicul propriu.

Nu este o simplă subcontractare. Este poziționare.

În momentul în care un grup industrial din afara UE își creează o platformă juridică stabilă în interiorul Uniunii, avem deja un indicator de strategie regională, nu de oportunitate punctuală.

România – cronologia integrării în rețea

România nu este prima țintă. Este o etapă.

2021 – apariția sucursalei

Se înființează sucursala entității turce în România. Prezență juridică directă. Nu parteneriat informal. Nu reprezentanță comercială. Sucursală.

Decembrie 2024 – GULERMAK ROMANIA S.A.

Se constituie societate pe acțiuni distinctă.

Nu o simplă extensie administrativă.
O entitate structurată formal, cu administratori numiți simultan.

Structura relațională a entităților Gülermak active în România și conexiunile cu structurile din Turcia și Polonia.

Schema relațională principală – Structura relațională a entităților Gülermak active în România și conexiunile cu structurile din Turcia și Polonia.

Schema arată un lucru limpede: conexiuni verticale.
Entitatea românească nu este izolată. Este legată direct de entitățile din Ankara și de vehiculul polonez.

Rețeaua de legături între persoane și entități din ecosistemul Gülermak. Suprapunerea de persoane între structuri indică o integrare internă consistentă. Nu avem indicii publice privind autonomie decizională locală.

Administratorii GULERMAK ROMANIA S.A. este administrată exclusiv de cetățeni turci, numiți la aceeași dată – 18.12.2024.

Administratorii sunt:

Kefeli Candan
Urfuoglu Fatih
Yilmaz Umutcan

Toți numiți simultan.
Toți cetățeni turci.
Mandate identice.

În practica structurilor multinaționale, filialele implementează strategia stabilită la nivel central. În cazul Gülermak, nu există indicii publice că vehiculul românesc ar defini autonom direcția economică.

România apare, astfel, ca piață de execuție integrată într-o rețea regională, nu ca pol de comandă.

Metroul Cluj – între șantier și realitate

În 11 februarie 2026, Gülermak publică un videoclip de 12 secunde despre lucrările la metroul din Cluj-Napoca.

Imagini din dronă. Mesaj scurt. Progres sugerat.

Se menționează lucrări la piloți plastici, grinzi de ghidaj, mobilizare de utilaje.

Reacțiile publice sunt însă rezervate. Comentatorii observă absența utilajelor de foraj de mare capacitate și dificultatea de a distinge progresul concret.

Proiectul metroului din Cluj este deja tensionat de întârzieri și dezbateri privind ritmul real al execuției.

Episodul video nu este minor. El arată un aspect esențial al expansiunii regionale:dorința de control al narativului.

În piețe sensibile politic și public, comunicarea devine instrument economic. Nu doar șantierul contează, ci percepția asupra șantierului.

Pentru un conglomerat aflat într-o expansiune agresivă regională, menținerea legitimității publice este parte din strategie.

Instrumentele juridice – extensia competiției economice

În achizițiile publice, competiția nu se desfășoară doar pe șantier. Se desfășoară și în plan procedural.

Calitatea de terț susținător.
Interesul legitim.
Contestarea rezultatului.

Acestea sunt mecanisme legale.

Un episod recent de blocare temporară a atribuirii unui contract major de metrou în București arată că grupul utilizează aceste instrumente atunci când consideră necesar.

Nu este ilegal.
Este sofisticare strategică.

Într-un model de expansiune agresivă regională, utilizarea tuturor pârghiilor legale face parte din strategie.

Anatomia unei strategii regionale

Punând cap la cap:

nucleu economic consolidat în Turcia;
platformă juridică în UE;
vehicule locale administrate din structuri centrale;
utilizare activă a mecanismelor procedurale;
gestionare atentă a comunicării publice;

rezultă profilul unui conglomerat care nu operează fragmentat, ci integrat.

Teza nu este că subsidiarele „nu fac nimic de capul lor”.
Teza, susținută de structura observabilă, este că direcția strategică pare concentrată la nivelul grupului-mamă, iar entitățile locale funcționează ca instrumente economice într-o arhitectură regională coerentă.

Varșovia.
București.
Cluj.

Nu sunt centre independente, ci noduri într-o rețea economică definită în Ankara.

Indicatorii expansiunii – cronologie internațională

Expansiunea regională nu se demonstrează prin declarații, ci prin ritm și succesiune.

Privind cronologic evoluția Gülermak în afara Turciei, se pot identifica mai multe etape care conturează o strategie coerentă de extindere.

Faza I – Consolidarea internă – Turcia

Înainte de a ieși în exterior, Gülermak își consolidează poziția în infrastructura grea turcă – lucrări subterane, proiecte de transport urban, execuții complexe. Această etapă este esențială: fără capital tehnic și reputație internă, accesul la contracte europene majore ar fi fost improbabil.

Aceasta este baza economică a expansiunii.

Faza II – Primele proiecte externe și testarea piețelor

Intrarea în piețe externe are loc prin proiecte punctuale, în consorții sau în roluri tehnice specializate. Modelul nu este unul de dominare imediată, ci de inserție graduală.

Această etapă permite:

acumularea de referințe internaționale,
adaptarea la legislații diferite,
testarea capacității de operare în medii administrative diverse.

Faza III – Platforma europeană

Polonia devine pivot. Participarea la proiecte de metrou în Varșovia și consolidarea entității locale transformă prezența din oportunitate punctuală în infrastructură permanentă.

Aceasta nu este doar execuție tehnică. Este stabilire de platformă.

O companie care creează vehicule stabile în UE nu urmărește un contract singular, ci poziționare pe termen lung.

Faza IV – Extinderea simultană în Europa Centrală și de Est

În paralel cu consolidarea în Polonia, apar mișcări în România:

2021 – înființarea sucursalei;
2024 – constituirea GULERMAK ROMANIA S.A.;
structură administrativă sincronizată cu nucleul turc.

Ritmul este relevant: într-un interval relativ scurt, grupul creează o prezență formală în două piețe strategice ale infrastructurii urbane din regiune.

Nu este dispersie. Este sincronizare.

Faza V – Poziționarea în proiecte majore urbane

Metroul devine segmentul central:

Varșovia,
București,
Cluj.

Nu sunt proiecte minore. Sunt investiții urbane de amploare, cu impact financiar și politic major.

Pentru un conglomerat industrial, ocuparea simultană a acestor piețe indică ambiție regională.

Faza VI – Integrarea juridică și procedurală

Pe lângă execuție, grupul utilizează instrumente procedurale disponibile în fiecare jurisdicție. Această componentă nu este secundară.

În competiția pentru contracte publice mari, poziționarea juridică devine parte a strategiei economice. Faptul că entitățile din Polonia și România sunt integrate într-o arhitectură comună permite reacții rapide și coordonate.

Nu există indicii publice că aceste mișcări sunt autonome la nivel local; dimpotrivă, structura de conducere sugerează coordonare centralizată, în Ankara.

Cronologie

Privită în ansamblu, cronologia arată:

consolidare internă în Turcia;
inserție graduală externă;
stabilire de platformă în UE;
extindere simultană în mai multe piețe;
utilizare integrată a instrumentelor juridice și operaționale.

Aceasta este definiția unei expansiuni agresive regionale.

Senatorul „pacifist” Peia, o nouă moțiune

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

18 februarie 2026

Ninel Peia, senator ales pe listele SOS, în prezent lider al PACE – Întâi România, este un personaj extrem de ocupat.

Dincolo de neobositele eforturi pentru a aduce bunăstarea românilor care l-au votat, Peia se apleacă frecvent și asupra depunerii de moțiuni simple de cenzură.

Abia ce i-au fost respinse trei moțiuni asumate luna aceasta, că Ninel Peia a venit în Senat astăzi cu o nouă moțiune. De această dată, ținta este ministra USR de Externe, Oana Țoiu.

Moțiunea simplă este intitulată „Diplomația progresistă cu hashtag-uri a pus agricultura României în pericol. Oana Țoiu spune da altora și nu propriilor cetățeni” și a venit „la pachet” însoțită de 43 de semnături.

Mai precis, semnatarii, toți suvernașiști iubitori de țară, vor sancționarea ministrei pentru modul în care aceasta a reprezentat România în procesul decizional european privind Acordul UE-MERCOSUR

În mod normal, în funcție de avizul Comisiei de politică externă, dezbaterea și votul asupra moțiunii simple vor avea loc pe 23 februarie, la ora 16.00.

Fostul șef al SAJ Dolj, mită pentru angajări în instituție

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

18 februarie 2026

Anchetă finalizată după mai bine de un an în cazul angajărilor „pe bani” de la Serviciul de Ambulanță (SAJ) Dolj.

Fostul manager al SAJ, socrul acestuia și alte două persoane au încheiat acorduri de vinovăție cu procurorii, însă, precizează aceștia, „în cauză se efectuează în continuare acte de urmărire penală față de alți inculpați”.

Patru inculpați au recunoscut că ar fi comis fapte de corupție în legătură cu angajările din cadrul SAJ Dolj, inclusiv fostul manager, Constantin Gîngioveanu.

Este vorba despre o anchetă declanșată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Craiova încă din noiembrie 2024, când managerul a și fost arestat preventiv. Ulterior, acesta a fost plasat sub control judiciar, iar anul acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru luare de mită în formă continuată și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată.

Totodată, acorduri similare au încheiat și socrul acestuia – Constantin Găvan, fost director al Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Șimnic (trafic de influență în formă continuată și complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată), Marin Cîrstoiu, fost ambulanțier în cadrul SAJ Dolj (trafic de influență) și o altă persoană, pentru trafic de influență în formă continuată și complicitate la folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în formă continuată.

Conform acordurilor care vor fi analizate la Tribunalul Dolj, pentru Gîngioveanu s-a propus o pedeapsă 2 ani și 8 luni închisoare cu suspendare plus interzicerea unor drepturi, printre care și de a exercita funcția manager general al Serviciului de Ambulanță Județean Dolj sau de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public.

În ceea ce îl privește pe socrul Găvan, pedeapsa propusă a fost acceași. Totodată, printre drepturile interzise se numără și cel de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public. La rândul său, Cîrstoiu ar urma să fie condamnat la 2 ani și 2 luni închisoare cu suspendare, iar ultimul incu l pat – la 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare, ambii cu interzicerea acelorași drepturi.

„În perioada septembrie – octombrie 2024, inculpatul Găvan Constantin ar fi pretins, direct sau prin intermediul altor persoane, suma totală de 65.500 euro de la nouă persoane (martori și un suspect în cauză) și ar fi primit suma totală de 49.500 euro de la șapte persoane (martori și un suspect), pretinzând că are influență asupra inculpatului Gîngioveanu Cristian, (ginerele primului menționat) și inculpatei Gîngioveanu Aurelia Maria (fiica primului menționat) – funcționari cu funcții de decizie din cadrul Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj, respectiv al Spitalului Clinic Căi Ferate Craiova și că va interveni în vederea angajării martorilor și a unui suspectului, respectiv a unor membri de familie sau a altor persoane, pe posturi de șoferi sau asistenți la respectivele unități sanitare.

În acest context, în cursul lunilor august – octombrie 2024, inculpatul Gîngioveanu Cristian, în calitate de manager general al Serviciului de Ambulanță Județean Dolj, prin intermediul inculpatului Găvan Constantin și al inculpatului M.A., ar fi pus la dispoziția unui număr de 12 candidați, subiectele întocmite în vederea examinării scrise a candidaților la concursurile de angajare pe posturi de șoferi, respectiv asistenți medicali, organizate de Serviciul de Ambulanță al Județului Dolj, în perioada septembrie – octombrie 2024, în vederea facilitării promovării, de către respectivele persoane, a concursurilor de angajare și a ocupării de către acestea a posturilor scoase la concurs.

În același context, în cursul lunilor august – septembrie 2024, în aceeași calitate, inculpatul Gîngioveanu Cristian ar fi pretins și primit suma de 10.000 euro de la o persoană (martor) și ar fi primit de la o altă persoană (inculpat) foloase care nu i se cuveneau, în valoare totală de 5.248 lei, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv în vederea angajării celor două persoane pe posturi de șoferi la Serviciul de Ambulanță al Județului Dolj.

În perioada februarie 2023 – 30 septembrie 2024, inculpatul Cîrstoiu Marin, în calitate de angajat la Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj ar fi pretins suma totală de 60.000 euro de la cinci persoane (martori) și ar fi primit de la acestea sumele totale de 35.000 euro și 75.000 lei, pretinzând că are influență asupra managerului Gîngioveanu Cristian și că va interveni în vederea angajării persoanelor respective sau a unor membri de familie ai acestora, pe posturi de șoferi sau asistenți medicali la respectiva unitate sanitară.

În perioada ianuarie 2022 – octombrie 2024, inculpatul M.A. ar fi pretins/acceptat promisiunea remiterii sumelor totale de 53.000 euro de la cinci persoane (martori și un suspect) și ar fi primit sumele totale de 38.000 euro și 60.000 de lei, pretinzând că are influență asupra factorilor de decizie – funcționarul cu atribuții manageriale Gîngioveanu Cristian – din cadrul Serviciului de Ambulanță al Județului Dolj și că va interveni în vederea angajării respectivelor persoane pe posturi de șoferi la respectiva unitate sanitară.

Din banii primiți, inculpatul M.A. ar fi remis sumele de 7.500 euro și 8.000 euro inculpatului Găvan Constantin.

Facem precizarea că inculpații și-au asumat în totalitate faptele comise și au avut o atitudine sinceră pe parcursul cercetărilor. În vederea confiscării speciale și extinse, s-a instituit sechestrul asigurător asupra următoarelor sume de bani identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare:

423.320 euro, 42.200 lei și 6.620 USD, ridicate de la domiciliul inculpatului Gîngioveanu Cristian și
247.030 euro, 197.152 lei și 60.840 USD, ridicate de la domiciliul și biroul de la locul de muncă al inculpatului Găvan Constantin.

De asemenea, s-a instituit sechestrul asigurător asupra bunurilor imobile și mobile aparținând inculpaților Cîrstoiu Marin și M.A.”, detaliază procurorii anticorupție.

Se anunță proteste în penitenciare; ministrul Apărării ia partea angajaților

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

18 februarie 2026

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) avertizează că ar putea urma proteste în unitățile de detenție.

Motivul este eliminarea normei de hrană a angajaților, care, arată sindicaliștii, „reprezintă peste 10% din venitul lunar”.

Se anunță vremuri grele în penitenciare, angajații Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) amenințând că vor intra în grevă, în urma unor declarații atribuite liderului UDMR Kelemen Hunor, partener al coaliției de guvernare.

Potrivit unor surse, în ședința coaliției care a avut loc luni, 16 februarie, s-ar fi propus tăierea normei de hrană, iar ieri, răspunzând la întrebarea dacă această măsură se va aplica doar civililor sau și în cazul militarilor și polițiștilor, președintele UDMR a precizat că „pentru toată lumea”.

Cu toate acestea, ieri, ministrul Apărării Radu Miruță a intervenit, punctând că nu va susține o astfel de măsură:

„Pentru Armata Română există în formă continuă de la Cuza încoace și așa trebuie să rămână. Sustin reducerea cheltuielilor, dar: nu eliminând, sau reducând norma de hrană; nu scăzând salarii, ori pensii; nu schimbând modul de calcul prin scadere al pensiilor militare; nu reducând numărul militarilor.

Da, există suficiente locuri colaterale și în acest domeniu prin care să contribuim la efortul comun de reducere al cheltuielilor. Am eficientizat și o vom face în continuare”, a promis Miruță.

Însă, deja spiritele s-au „încins”, iar sindicatele din penitenciare arată că se poate ajunge la „declanșarea protestelor și blocarea la propriu a penitenciarelor în eventualitatea în care coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR decide eliminarea normei de hrană”.

„Pentru polițiștii de penitenciare, norma de hrană reprezintă peste 10% din venitul lunar. Eliminarea acesteia înseamnă reducere directă de salariu. Într-un sistem deja afectat de deficit cronic de personal, presiune și responsabilitate ridicată, o asemenea măsură ar genera reacție imediată în rândul angajaților din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

Discutăm despre un drept de natură bănească instituit istoric încă din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, fundamentat pe specificul activității în structurile de forță. Statul român a recunoscut de peste un secol că aceste categorii profesionale au un regim distinct de muncă și expunere. De ce vrea Kelemen Hunor să destabilizeze apărarea, ordinea publică și securitatea națională?

Dacă actuala coaliție, inclusiv Uniunea Democrată Maghiară din România, persistă în ideea amputării normei de hrană, reacția sindicală va fi proporțională. Penitenciarele funcționează pe compromis cauzat de deficitul acut de personal și de subfinanțarea cronică. Fără polițiști de penitenciare în posturi, sistemul se blochează la propriu.

Am demonstrat că putem bloca penitenciarele, o vom mai face în câteva zile. Vom demonstra clasei politice că nici măcar bucătarii nu vor mai păzi penitenciarele ca la începutul anului 2025.

Responsabilitatea pentru eventuale disfuncționalități majore va aparține exclusiv decidenților politici care au considerat că pot regla deficitul bugetar prin tăieri din veniturile celor care păzesc infractori periculoși.

FSANP solicită retragerea imediată a oricărei intenții de eliminare a normei de hrană și actualizarea acesteia conform prevederilor legale în vigoare. Securitatea penitenciarelor nu este variabilă de ajustare fiscală. Cine subestimează acest lucru își asumă riscuri serioase.

Salutăm poziția fermă exprimată public de ministrul apărării, Radu Miruță, care a anunțat clar că va respinge orice inițiativă privind eliminarea normei de hrană și așteptăm aceeași determinare din partea tuturor factorilor de decizie din Guvernul României”, se arată într-un comunicat de presă.

STB: directori, afiliere politică și salarii. Cine conduce compania și cât costă managementul în plină criză financiară

Autor

Sorin PREDA

-

18 februarie 2026

Sursa foto: Facebook/Societatea de Transport București(STB)

În timp ce discursul public vorbește despre datorii de 1,6 miliarde lei și despre un cost anual al transportului public de aproximativ 1,7 miliarde lei, documente oficiale ale Societatății de Transport București STB S.A. oferă o imagine concretă: cine sunt directorii STB, ce afiliere politică declarată au și ce indemnizații brute încasează lunar.

Dezbaterea despre „PNL la STB” sau despre „captură politică” nu poate fi purtată pe sloganuri. Ea trebuie dusă pe trei axe verificabile: nume și funcții, afiliere politică declarată și salarii din contractele de mandat.

Cine sunt directorii STB și ce afiliere politică au

Conform documentelor privind afilierea politică, în conducerea executivă apar următoarele nume:

Directori cu afiliere declarată PNL

Andrei Dinculescu-Bighea – Director General – PNL
Alexandru-Dan Coșocariu – Director executiv – PNL
Emil Militaru – Director – PNL
Alin Ștefan Marian Bădălău – Director Direcția Tehnică – PNL
Cristian Ilaș – Director – PNL
Florin Ghinescu – Director Direcția Control – PNL

Alte afiliere politică declarată

Paul Eduard Simion – PSD
Cristian Gabriel Ciocoi – PMP

Directori declarați neafiliați politic

Monica Ciocan
Mihaela Stoica
Andrei Melcea
Nicolae Adrian Ciorăneanu
Cristina Livia Iordache

Afilierea politică este declarată oficial de STB, în baza obligațiilor de transparență prevăzute de OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă.

Prezența unei ponderi semnificative de directori cu afiliere PNL într-o companie aflată sub autoritatea administrației locale dominată politic de același partid ridică o problemă legitimă de percepție privind independența managerială.

Salarii la STB-ul aproape de insolvență: cât câștigă conducerea executivă

Contractele de mandat datate în principal 6–7 noiembrie 2024 și 18 septembrie 2025 pentru Directorul General conțin explicit indemnizația lunară.

Director General

Andrei Dinculescu-Bighea – 33.300 lei/lună

Director executiv

Alexandru-Dan Coșocariu – 28.150 lei/lună

Directori de direcții

Monica Ciocan (Direcția Economică) – 26.622 lei/lună
Liviu Călin (Transport Autovehicule Rutiere) – 26.622 lei/lună
Cristian Ilaș – 25.181 lei/lună
Alin Ștefan Marian Bădălău (Direcția Tehnică) – 25.181 lei/lună
Andrei Melcea – 25.098 lei brut/lună
Florin Ghinescu (Direcția Control) – 23.822 lei/lună
Mihaela Stoica (Direcția Comercială) – 23.822 lei/lună
Emil Militaru – 22.465 lei/lună

Intervalul indemnizațiilor brute lunare în conducerea executivă STB este, așadar:

22.465 – 33.300 lei brut/lună

La nivel anual, doar componenta fixă a indemnizației înseamnă:

între 269.580 lei și 399.600 lei/an per director.

Aceste sume nu includ eventuale componente variabile sau bonusuri de performanță.

În contextul unei companii cu presiune financiară majoră și subvenții consistente de la bugetul local, nivelul indemnizațiilor impune o justificare publică solidă prin rezultate măsurabile și indicatori de performanță transparenți.

Procedura de selecție: între obligație legală și opacitate practicată

Conform OUG 109/2011, numirea directorilor într-o societate cu capital public presupune:

procedură competitivă,
criterii de selecție clar definite,
comitet de nominalizare și remunerare,
listă scurtă,
decizie motivată a Consiliului de Administrație,
stabilirea unor indicatori-cheie de performanță (KPI).

STB publică contractele de mandat și documente de guvernanță, însă nu sunt disponibile public, în mod sistematic și centralizat:

punctajele candidaților,
lista completă a candidaților respinși,
raportul detaliat al comitetului de selecție pentru fiecare director.

Atunci când procedura există formal, dar documentele de selecție nu sunt publice în integralitatea lor, transparența devine parțială, iar suspiciunea de numiri politice nu poate fi complet înlăturată.

STB între management și politică

Contextul financiar invocat public – datorii de peste un miliard de lei și costuri anuale foarte ridicate – pune presiune directă pe legitimitatea conducerii.

Întrebarea centrală nu este doar dacă există directori PNL la STB.

Întrebarea reală este:

Sunt aceste numiri rezultatul unui proces competitiv autentic, cu KPI* măsurați și evaluați, sau rezultatul unei logici de influență politică?

*KPI – (Key Performance Indicator) reprezintă indicatori cheie de performanță, măsuri cuantificabile folosite pentru a evalua succesul și eficiența unei companii, echipe sau a unui proces specific în atingerea obiectivelor strategice. Aceștia oferă o bază analitică pentru luarea deciziilor, transformând datele în informații relevante pentru optimizarea activității.

Până când documentele complete de selecție și evaluare a performanței nu sunt publice integral, dezbaterea rămâne deschisă.

Personal operativ STB: câți sunt și ce salarii au (soferi, vatmani, controlori, mentenanță)

Pentru a înțelege mai bine structura resursei umane operative din Societatea de Transport București STB S.A., trebuie să trecem dincolo de directorii executivi și să vedem câți sunt efectiv angajații din teren și ce câștiguri au în medie. Acești angajați reprezintă majoritatea forței de muncă și constituie coloana vertebrală a serviciului public de transport.

Numărul total de angajați STB

Conform datelor financiare din anul 2024, STB avea aproape 9.800 de angajați, potrivit bilanțului companiei. Acest total reflectă personalul din toate categoriile (management, operativi, administrativ etc.).

Structura operativă – estimări bazate pe raportări istorice

Deși nu există o dată oficială recentă prin care STB declară public numărul de angajați după post, datele disponibile din 2022–2023 oferă o imagine aproximativă despre cum era structura principalelor categorii operative, evidențiind rolurile critice din teren:

șoferi și vatmani: peste 3.000 de șoferi + peste 850 de vatmani în 2021–2022;
șoferi de troleibuz: peste 470;
Alte categorii (mecanic, lăcătuș, controlori etc.) sunt menționate ca tipuri de posturi în structurile de salarii, dar fără număr oficial public actualizat.

Aceste date trebuie interpretate ca ordin de mărime, întrucât STB nu publică trimestrial un breakdown oficial pe posturi.

Salariile nete medii ale personalului operativ

Șoferi și vatmani

Date recente privind salariile sugerează intervale nete de aproximativ 5.000 – 6.000 de lei pentru personalul din conducerea mijloacelor de transport public. Aceste valori includ sporuri de noapte, ore suplimentare și bonuri de masă, dar pot varia semnificativ între angajați și în funcție de contractul colectiv de muncă negociat.

Așadar

Datele publice arată:

o structură de conducere cu afiliere politică declarată, cu o pondere importantă PNL;
indemnizații brute lunare între 22.465 și 33.300 lei pentru managementul STB
contracte de mandat publicate;
proceduri de guvernanță prevăzute de lege, dar documentate public incomplet.

Faptul că salariile sunt exagerat de mari nu demonstrează automat sinecuri.

În schimb, lipsa unei transparențe complete asupra procesului de selecție și a performanței este însă un deficit administrativ care alimentează legitim suspiciunile.

Dacă STB vrea să închidă definitiv discuția despre politizare și sinecuri, soluția este una singură: publicarea integrală a procedurilor de selecție și a evaluărilor anuale de performanță pentru fiecare director în parte.

Președintele PNRR, Cristian Popescu Piedone, atac frontal la adresa lui Ciprian Ciucu: „Măcar fă-te că muncești!”

Autor

Anca Lazăr

-

17 februarie 2026

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații

Cristian Popescu Piedone a lansat un nou atac extrem de dur la adresa primarului general Ciprian Ciucu, acuzându-l de lipsă de implicare, ipocrizie și jocuri politice interne care afectează direct bucureștenii.

Liderul PNRR susține că actuala administrație este preocupată mai mult de conflicte și declarații decât de rezolvarea problemelor reale ale Capitalei.

Într-o postare vehementă, Piedone i s-a adresat direct edilului:

„Ciucurele, măcar fă-te că muncești!
Lasă jalea și palavrele, că-ți stă mâța plictisită în coadă când ți le aude!”

Acuzații de minciună în campanie și scumpirea transportului

Cristian Popescu Piedone îl acuză pe Ciprian Ciucu că ar fi înșelat așteptările bucureștenilor în campania electorală și că a încercat să împovăreze cetățenii prin majorarea costurilor transportului public.

„Ai mințit porcește oamenii în campanie! Dar mierea promisă este caca! Caca, bufonule! La lighean! Că de când te crezi zeul Cișmigiului, nici apa în closete nu ajunge mereu!
Ai vrut să scumpești biletul de autobuz! Tu, mă! Să trăiască cetățenii mai rău decât visează mentorul tău bolojan!”

Piedone afirmă că astfel de măsuri demonstrează o ruptură totală între administrație și realitatea de zi cu zi a oamenilor.

STB și acuzațiile privind un conflict politic intern în PNL

Un punct central al criticilor îl reprezintă situația STB. Liderul PNRR susține că disputa publică din jurul companiei de transport ar ascunde, de fapt, o luptă internă în PNL.

„Acum, simulezi că ai meci cu TESA de la STB!
Păi TESA aia de la STB nu joacă mă în liga voastră PNL-USR?
Nu are PNL cei mai mulți directori, șefi și șefuți în STB?
De ce nu le spui cetățenilor că nu de STB îți pasă, ci vrei să scapi de directorii susținuți politic de liberalii sectoarelor 1, 2, 3, 4, 5 – care sunt împotriva ta și a gurului tău bolojan? Ă?
De ce nu spui că tu și bolojan loviți, astfel, în liberalii care nu vă suportă golăniile? Și că toată mizeria ta cu reformarea STB este un război politic intern al PNL?”

Potrivit lui Piedone, bucureștenii nu trebuie să suporte consecințele unor reglări de conturi politice.

Problemele reale ale Capitalei

În același mesaj, Cristian Popescu Piedone a adus în discuție situația utilităților și a infrastructurii, afirmând că există blocuri fără apă rece constantă și că problemele legate de apă caldă și căldură rămân nerezolvate.

„Când pisica ta se spală, fii măcar curios să afli câte blocuri n-au nici măcar apă rece! Că problema apei calde și-a căldurii e mult prea dificilă pentru pregătirea ta administrativă!”

„Pune osul la muncă!”

Mesajul lui Piedone se încheie cu un apel direct la asumare și muncă efectivă pentru oraș:

„Pune osul la muncă, nu fii trântor! Și lasă politica, amatorule!
Iar dacă într-o zi vei avea minte și timp… FĂ-TE OM!”

Cristian Popescu Piedone, președintele PNRR, afirmă că va continua să sancționeze public ceea ce consideră a fi derapaje administrative și politice, susținând că Bucureștiul are nevoie de rezultate, nu de conflicte și orgolii.

Metroul din Cluj în date oficiale

Contractul și actorii implicați

Structura finanțării

Cronologie esențială și documente publice

PNRR și miza conformității procedurale

Ce se știe oficial despre riscul PNRR și evaluarea jalonului

Ce rămâne neconfirmat public

Progresul raportat, transparența și guvernanța contractului

Control contractual: supervizare și litigii

Principalele controverse asociate proiectelor în care apare Gülermak

Ce rămâne după toate aceste date

Ankara – punctul de plecare al unei strategii regionale

Modelul de extindere: juridic, progresiv, calculat

Polonia – platforma europeană

România – cronologia integrării în rețea

2021 – apariția sucursalei

Decembrie 2024 – GULERMAK ROMANIA S.A.

Metroul Cluj – între șantier și realitate

Instrumentele juridice – extensia competiției economice

Anatomia unei strategii regionale

Indicatorii expansiunii – cronologie internațională

Faza I – Consolidarea internă – Turcia

Faza II – Primele proiecte externe și testarea piețelor

Faza III – Platforma europeană

Faza IV – Extinderea simultană în Europa Centrală și de Est

Faza V – Poziționarea în proiecte majore urbane

Faza VI – Integrarea juridică și procedurală

Cronologie

Cine sunt directorii STB și ce afiliere politică au

Directori cu afiliere declarată PNL

Alte afiliere politică declarată

Directori declarați neafiliați politic

Salarii la STB-ul aproape de insolvență: cât câștigă conducerea executivă

Director General

Director executiv

Directori de direcții

22.465 – 33.300 lei brut/lună

între 269.580 lei și 399.600 lei/an per director.

Aceste sume nu includ eventuale componente variabile sau bonusuri de performanță.

În contextul unei companii cu presiune financiară majoră și subvenții consistente de la bugetul local, nivelul indemnizațiilor impune o justificare publică solidă prin rezultate măsurabile și indicatori de performanță transparenți.

Procedura de selecție: între obligație legală și opacitate practicată

Atunci când procedura există formal, dar documentele de selecție nu sunt publice în integralitatea lor, transparența devine parțială, iar suspiciunea de numiri politice nu poate fi complet înlăturată.

STB între management și politică

Sunt aceste numiri rezultatul unui proces competitiv autentic, cu KPI* măsurați și evaluați, sau rezultatul unei logici de influență politică?

Personal operativ STB: câți sunt și ce salarii au (soferi, vatmani, controlori, mentenanță)

Numărul total de angajați STB

Structura operativă – estimări bazate pe raportări istorice

Salariile nete medii ale personalului operativ

Șoferi și vatmani

Așadar

Faptul că salariile sunt exagerat de mari nu demonstrează automat sinecuri.

În schimb, lipsa unei transparențe complete asupra procesului de selecție și a performanței este însă un deficit administrativ care alimentează legitim suspiciunile.

„Ciucurele, măcar fă-te că muncești!Lasă jalea și palavrele, că-ți stă mâța plictisită în coadă când ți le aude!”

Acuzații de minciună în campanie și scumpirea transportului

STB și acuzațiile privind un conflict politic intern în PNL

Problemele reale ale Capitalei

„Când pisica ta se spală, fii măcar curios să afli câte blocuri n-au nici măcar apă rece! Că problema apei calde și-a căldurii e mult prea dificilă pentru pregătirea ta administrativă!”

„Pune osul la muncă!”

„Pune osul la muncă, nu fii trântor! Și lasă politica, amatorule!Iar dacă într-o zi vei avea minte și timp… FĂ-TE OM!”

Rămâi conectat

Ultimul articol

„Ciucurele, măcar fă-te că muncești!
Lasă jalea și palavrele, că-ți stă mâța plictisită în coadă când ți le aude!”

„Pune osul la muncă, nu fii trântor! Și lasă politica, amatorule!
Iar dacă într-o zi vei avea minte și timp… FĂ-TE OM!”