20.5 C
București
luni, 6 aprilie 2026
Acasă Blog Pagina 19

Tragedie într-un bar din Elveția, de Anul Nou; printre persoanele decedate este și un român

Sursa: digisport.ro

Tragedie în noaptea de Anul Nou într-un bar din Elveția, unde zeci de persoane au venit cu gândul de a sărbători trecerea dintre ani.

Numai că în această locație a izbucnit un incendiu, în urma căruia au fost 40 de morți și 119 răniți.

Ministerul Afacerilor Externe precizează că, potrivit informațiilor transmise de autoritățile elvețiene competente, un cetățean român, presupus inițial dispărut, a decedat în urma incendiului produs în Elveția, în stațiunea Crans-Montana. Românul se numără printre zecile de persoane care și-au pierdut viața în urma incendiului.

De altfel, încă de vineri, MAE detalia că Ambasada României la Berna era „în contact cu familia unui cetățean român presupus dispărut în urma incendiului”.

Echipa consulară desfășoară demersurile necesare pe lângă autoritățile elvețiene competente și va comunica public orice evoluție confirmată oficial. Totodată, România face parte din grupul de contact umanitar constituit pentru a sprijini autoritățile elvețiene în gestionarea cazurilor persoanelor spitalizate.

În acest context, Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății și Ministerul Apărării Naționale sunt pregătite să ofere sprijin, inclusiv pentru eventuale zboruri medicale specializate, la solicitarea părții elvețiene.
Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României la Berna, continuă să monitorizeze situația cu prioritate
”, se arăta pe Facebook.

Astăzi însă, ministra Oana Țoiu a precizat că a fost confirmat decesul tânărului român: „​Transmit condoleanțe familiei îndoliate; mult prea repede a fost luat de lângă ei. Dumnezeu să îl odihnească în pace. ​Împărtășim durerea lor, care, pentru noi, aduce brutal în amintire și incendiul de la Colectiv.

​În fața unei tragedii de asemenea amploare, doar solidaritatea umană poate să fie răspunsul.
​Colegii noștri din Ambasada de la Berna și consulul României au fost alături de mama tânărului, acordând asistența necesară.

România, prin mecanismul european de urgențe civile, pe care îl folosim și noi când cerem ajutorul internațional, a acordat asistență pentru transportul unor răniți din Elveția spre spitale din Franța, sub coordonarea DSU, cu o aeronavă a MApN”.

Prețul energiei electrice în Europa la final de 2025: cine plătește cel mai mult și cine își permite cel mai puțin

Energie electrica - Foto pexels.com -
Energie electrica - Foto pexels.com -

La finalul anului 2025, piața europeană a energiei electrice intră într-o fază de stabilizare relativă, dar la niveluri de preț structural mai ridicate decât înainte de 2020. Diferențele între statele membre nu mai sunt explicate exclusiv prin mecanisme de piață, ci prin decizii politice, regimuri de taxare, scheme de plafonare și capacitatea fiecărui stat de a absorbi costul social al energiei.

Prețul energiei electrice pentru consumatorii casnici diferă de aproape 4 ori între statele UE analizate, în timp ce salariul minim diferă de peste 3 ori.
Această disjuncție indică o ruptură structurală între piața unică a energiei și realitățile socio-economice naționale.


Clasamentul prețurilor la energie electrică – decembrie 2025

Datele disponibile pentru 30–31 decembrie 2025 și media lunii decembrie arată următoarea ierarhie a prețurilor finale (€/kWh, consumatori casnici), ordonate descrescător:

PozițieȚaraPreț energie (€/kWh)Salariu minim brut (€/lună)
1Germania0,38352.161
2România0,2700814
3Olanda0,25002.193
4Grecia0,2400968
5Franța0,19521.802
6Bulgaria0,1300551
7Ungaria0,1040707

Germania are cel mai mare preț absolut al energiei electrice din grupul analizat.
Ungaria și Bulgaria au cele mai mici prețuri finale, prin regimuri de preț reglementat.
Prețul absolut este irelevant fără raportare la venitul minim disponibil.


Prețul energiei raportat la salariul minim: indicatorul real al presiunii sociale

Pentru a evalua impactul real, criteriul relevant nu este €/kWh, ci câtă energie poate cumpăra un angajat plătit cu salariul minim.

Observații-cheie:

  • Germania și Olanda, deși au prețuri ridicate, amortizează costul prin venituri minime ridicate.
  • Franța menține un echilibru artificial prin intervenție statală (tarife reglementate).
  • România și Grecia sunt cazurile critice:
    • prețuri apropiate de vestul UE,
    • salarii minime semnificativ mai mici.

România se află într-o zonă de risc structural de sărăcie energetică.


De ce România este un caz distinct negativ

România ocupă locul 2 la prețul energiei, dar locul 6 la salariul minim.

Fapte structurale:

  • piață liberalizată, apoi corectată administrativ;
  • plafonări succesive finanțate din buget și din distorsiuni de piață;
  • lipsa unui mecanism durabil de corelare energie–venit.

România nu plătește „preț european” pentru energie, ci un preț disproporționat față de capacitatea sa economică.
Aceasta nu este o problemă de piață, ci una de guvernanță energetică și politică socială.


Europa cu două viteze energetice

Analiza comparativă arată trei modele distincte:

  1. Modelul „preț mare – venit mare”
    Germania, Olanda
    → sustenabil social, competitiv industrial cu subvenții țintite.
  2. Modelul „preț controlat – stat intervenționist”
    Franța, Ungaria, Bulgaria
    → stabilitate pe termen scurt, cost fiscal pe termen lung.
  3. Modelul „preț mare – venit mic”
    România, Grecia
    → cel mai vulnerabil, cu efecte directe asupra consumului, inflației și coeziunii sociale.

Implicații economice directe

Energia electrică scumpă se transferă în:

  • prețuri mai mari la bunuri și servicii;
  • competitivitate industrială redusă;
  • presiune pe salarii și pe bugetul public.

Fără o reformă structurală a politicii energetice, România va continua să importe inflație prin energie. Dar cine să aibă capacitatea intelectuală să gândească o astfle de reformă? Actualul Guvern, din păcate, nu!

La final de 2025, problema energiei electrice în Europa nu mai este una de volatilitate, ci de echitate economică.

Piața este relativ stabilizată.
Diferențele între state sunt determinate de decizii politice, nu de costuri reale.
Energia a devenit un test de maturitate instituțională, iar România îl ratează voit, în mod repetat.

Educația între improvizație politică și instabilitate legislativă. Anatomia unui declin sistemic (1990–2025)

Educația în declin - Foto WOKANDAPIX - Pixabay

Instabilitatea conducerii: o constantă postdecembristă

În perioada 1990–2025, Ministerul Educației a fost condus de 28 de persoane distincte, care au cumulat 33 de mandate ministeriale, unele persoane revenind de mai multe ori în funcție.

Această frecvență ridicată a schimbărilor indică o durată medie a unui mandat sub un an, insuficientă pentru:

  • conceperea,
  • implementarea,
  • evaluarea unei reforme educaționale coerente.

Miniștrii Educației după 1990

MinistruNumăr mandateApartenență politică
Mihai Șora1Independent
Gheorghe Ștefan1FSN
Mihail Golu1FSN/FDSN
Liviu Maior1FDSN/PDSR/PSD
Virgil Petrescu1PNȚCD
Andrei Marga1PNȚCD
Ecaterina Andronescu4PSD
Alexandru Athanasiu1PSD
Mircea Miclea1PD
Mihai Hărdău1PD
Cristian Adomniței1PNL
Anton Anton1PNL
Emil Boc1PD
Daniel Funeriu1PDL
Cătălin Baba1Independent
Ioan Mang1PSD
Liviu Pop2Independent / PSD
Remus Pricopie1PSD
Sorin Cîmpeanu2Independent
Adrian Curaj1Independent
Mircea Dumitru1Independent
Pavel Năstase1PSD
Valentin Popa1PSD
Rovana Plumb (interimar)1PSD
Daniel Breaz1PSD
Monica Anisie1PNL
Ligia Deca1Independent
Daniel David1Independent

Un sistem educațional condus de aproape 30 de miniștri în 35 de ani nu poate produce continuitate strategică, ci doar succesiuni de inițiative fragmentare, abandonate odată cu schimbarea conducerii.


Educația ca teren de testare pentru ambiții politice efemere

Transformarea educației într-un laborator de experimente succesive, dependente de ciclurile politice, reprezintă una dintre cele mai grave erori de guvernanță publică din România postdecembristă.

Fiecare schimbare de ministru a adus cu sine o nouă „viziune”, rar corelată cu cea anterioară și aproape niciodată evaluată în raport cu rezultatele reale. În absența continuității, reforma nu mai este un proces strategic, ci o succesiune de inițiative discontinue, abandonate înainte de a produce efecte măsurabile.

Educația nu mai este tratată ca infrastructură critică a statului, ci ca proiect personal cu termen de expirare electoral.


2. Instabilitatea legislativă: reformă prin acumulare haotică

După 1990, cadrul normativ al educației a fost reorganizat prin mai multe legi-cadru, fiecare supusă unui număr ridicat de modificări ulterioare.

Legislația educației și actele modificatoare

Lege-cadruPerioadă de aplicareNumăr de acte modificatoare
Legea învățământului nr. 84/19951995–201142
Legea educației naționale nr. 1/20112011–2023104
Legea învățământului preuniversitar nr. 198/20232023–prezent8
Legea învățământului superior nr. 199/20232023–prezent10

Clarificare metodologică

Prin „acte modificatoare” se înțeleg legi și ordonanțe care modifică explicit conținutul legii-cadru, nu simple hotărâri de aplicare.

O lege care necesită peste 100 de intervenții normative într-un deceniu nu este o lege stabilă, ci un cadru improvizat, reparat succesiv pentru a corecta deficiențe de concepție.


Legiferarea excesivă ca substitut al responsabilității instituționale

Frecvența modificărilor legislative din domeniul educației indică nu adaptabilitate, ci incapacitatea statului de a construi un cadru normativ coerent și durabil.

O lege care necesită zeci sau sute de intervenții corective nu reflectă dinamismul societății, ci eșecul concepției inițiale. În loc ca legislația să ofere stabilitate și predictibilitate actorilor educaționali, aceasta devine o sursă permanentă de incertitudine. Profesorii, elevii și părinții sunt obligați să se adapteze continuu la reguli schimbătoare, fără garanția că acestea vor rămâne valabile dincolo de un ciclu politic.


Efectul cumulativ: elevul ca variabilă reziduală

Instabilitatea politică (rotația miniștrilor) și instabilitatea normativă (modificări legislative frecvente) generează:

  • programe școlare schimbate repetat,
  • examene redefinite la intervale scurte,
  • curricule inconsecvente,
  • formare profesională a cadrelor didactice permanent depășită de noile reglementări.

Integrare cu indicatori externi

Această dinamică se suprapune peste:


Elevul, victima tăcută a incoerenței sistemice

Într-un sistem lipsit de stabilitate decizională, elevul nu mai este beneficiarul politicilor publice, ci suportul pasiv al disfuncționalităților instituționale.

Schimbările frecvente de curriculă, examene și standarde de evaluare afectează direct parcursul educațional al generațiilor succesive. În lipsa unei direcții clare și constante, școala încetează să mai ofere un traseu previzibil de formare intelectuală și socială. Declinul performanțelor educaționale nu este un accident statistic, ci rezultatul logic al unui sistem care își schimbă regulile înainte de a-și asuma consecințele.


Reformă imposibilă fără coerență

Atât timp cât educația este tratată ca un portofoliu politic temporar, iar legislația ca un document perfectibil la infinit, rezultatul nu poate fi decât degradarea lentă, dar constantă, a calității actului educațional.

Nu lipsa ideilor este problema sistemului românesc de educație, ci excesul de idei necorelate, aplicate fragmentar, fără continuitate și fără evaluare longitudinală.

Fără stabilitate instituțională, fără coerență legislativă și fără o viziune care să depășească ciclurile electorale, viitorul educației românești rămâne structural compromis. Iar efectele acestui asediu asupra Educație încep să se vadă!

Petru Mărginean pierde definitiv procesul cu Ziarul de Investigații

Petru Marginean - Foto replicahd.ro
Petru Marginean - Foto arhiva zin.ro

După cinci ani de procese, am ajuns să cunosc prea bine sălile de judecată din Deva și culoarele Curții de Apel Alba Iulia. Am fost chemat în judecată pentru un articol pe care nu doar că îl susțin și azi, dar îl consider necesar, corect și justificat jurnalistic în fiecare propoziție.

Mă onorează, sincer, ideea că un material publicat de Ziarul de Investigații ar fi fost capabil să răstoarne o administrație, așa cum m-a reclamat Mărginean. Din păcate pentru el, nu presa i-a luat funcția, ci propria incompetență administrativă, dovedită și reconfirmată cu acte în instanță. Noi am scris faptele. El a pierdut pentru că nu le-a putut contrazice.

Acum, că justiția a vorbit definitiv, spun și eu lucrurilor pe nume. Așa cum am făcut din prima zi. Și voi continua.

Procesul în care faptele au cântărit mai mult decât plângerea

În 2020, Petru Mărginean, fostul primar al Devei, a dat în judecată Ziarul de Investigații. Motivul? Un articol incomod care detalia, din documente oficiale, dezastrul administrativ pe care l-a lăsat în urmă.

După cinci ani de procese, pe 29 decembrie 2025, Curtea de Apel Alba Iulia a spus clar: Ziarul de Investigații NU e de vină pentru ce a făcut administrația Mărginean.


Articolul care l-a deranjat mai tare decât realitatea

Materialul intitulat „Una vorbim, alta plătim. Deva încă plătește mizeriile administrației Mărginean” a fost publicat înainte de începerea campaniei electorale din 2020. A fost un articol dur pentru Petru Mărginean, dar documentat.

Am scris atunci despre:

  • depozitarea necontrolată a deșeurilor pe malul Mureșului;
  • amenzile aplicate Primăriei Deva;
  • lucrările de ecologizare plătite ulterior din bani publici;
  • disfuncționalitățile din timpul mandatului Mărginean.

Justiția: libertatea presei nu se plătește

Mărginean a încercat să convingă instanțele că acel articol l-a costat scaunul de primar. (!!!) Ar fi fost o onoare să fie așa. Dar nu presa i-a semnat autorizațiile de construcție. Nu presa a ignorat sancțiunile. Și sigur nu presa a pierdut alegerile.

Două instanțe au confirmat că articolul:

  • se bazează pe surse oficiale;
  • nu conține calomnie;
  • servește interesului public.

Ce a decis instanța:

  • Instanță: Curtea de Apel Alba Iulia
  • Data: 29 decembrie 2025
  • Hotărâre: 261/2025
  • Obiect: recurs formulat de Petru Mărginean
  • Soluție: recurs respins
  • Efect: Ziarul de Investigații câștigă definitiv
  • Consecință: Mărginean plătește cheltuielile de judecată

Articolul complet care a stat la baza procesului

Mai jos redăm integral articolul publicat în 2020 de Ziarul de Investigații. Justiția a confirmat că materialul respectă legea, etica profesională și interesul public. Îl reproducem exact cum a apărut:


UNA VORBIM, ALTA PLĂTIM. Deva încă plăteşte mizeriile „administraţiei Mărginean”

25 august 2020

Petru Mărginean s-a născut de 23 august (1959) şi a trăit toată viaţa în Deva, un orăşel pe care îl poţi străbate la pas în jumătate de oră de la un capăt la altul. Mărginean a fost primar USL în mandatul 2012–2016 şi candidează iar din partea Partidul Puterii Umaniste (SL). Omul care vrea să ocupe din nou fotoliul de primar şi-a fixat ca temă preferată de campanie gunoaiele din Deva, dar îşi ilustrează comentariile cu o poză dintr-un oraş vecin.

Pe de altă parte, în aceste zile, angajaţii Primăriei Deva sunt obligaţi să lucreze la recuperarea unui prejudiciu estimat la peste 500.000 lei, „gaură” lăsată în conturile primăriei chiar de „administraţia Mărginean” pentru o afacere cu gunoaie.


Povestea gunoaielor din zona inundabilă a Devei

Totul a început pe parcursul anului 2015. În urma verificărilor efectuate de Apele Române prin SGA Hunedoara, s-a constatat că deşeurile provenite din lucrările de reabilitare a spaţiului public urban au fost depozitate necontrolat pe terenul situat între digul de apărare împotriva inundaţiilor şi malul stâng al Râului Mureş.


Acte „din pix”, gaură la buget

Conform Curții de Conturi, autorizaţiile semnate de Mărginean nu puteau fi puse în aplicare. Halda de steril era închisă, iar groapa de împrumut era deja umplută parţial. A rezultat o depozitare ilegală de deşeuri în zonă protejată, soldată cu amendă de 40.000 lei.

Ulterior, ecologizarea a costat aproape 475.000 lei. Totul s-a plătit din bugetul local.


Vinovaţii vor fi puşi la plată

Curtea de Conturi a estimat prejudiciul total la 525.196 lei. Potrivit raportului, dacă administrația locală se ocupa corect de gestionarea deşeurilor, amenda şi ecologizarea ar fi fost evitate.


Suprema aroganţă a candidatului PPU

În plină campanie, Mărginean foloseşte imagini cu gunoaie din municipiul Hunedoara ca să ilustreze „dezastrul” din Deva. Nu doar că induce în eroare, dar uită că a fost primar timp de patru ani și că o televiziune locală de familie îi putea livra imagini reale din oraş.


Sfârșit articol original – august 2020

Excepția de neconstituționalitate pe legea pensiilor magistraților, discutată în 2026; CCR amână din nou o soluție

Curtea Constituțională a României nu a luat, nici astăzi, o decizie privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu noul proiect privind reforma pensiilor magistraților.

Anunțată inițial ca posibilă pentru ieri, 28 decembrie, soluția a fost din nou amânată – pentru azi, când, iarăși, nu s-a stabilit nimic.

Este constituțională sau nu noua lege privind pensionarea magistraților, așa cum a fost ea propusă de Guvernul Bolojan?

Un răspuns care poate fi dat doar de judecătorii constituționali, atunci când – și dacă – reușesc să se pună la un acord majoritar.

Ieri, decizia așteptată a CCR a fost amânată pentru a doua oară, după ce inițial primele discuții privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție au intrat pe ordinea de zi din 10 decembrie.

Anunțată apoi pentru 28 decembrie, într-o zi de duminică, ședința s-a amânat pentru lipsă de cvorum. Astfel, deși la deliberări au participat toți cei 9 judecători, ulterior 4 dintre aceștia au solicitat lămuriri, după care au părăsit sala, ceea ce a dus la o nouă amânare.

Aceasta în condițiile în care pentru luarea unei decizii, este nevoie ca toți cei 9 judecători să fie în sală, pentru că legea prevede că toți cei care au participat la deliberări trebuie să fie prezenți.

Numai că astăzi, din cei 9, s-au mai prezentat doar cinci – absenți fiind cei „ieșiți un pic” din sală ieri. Așa că în fața publicului a apărut președinta CCR, Simina Tănăsescu, care a anunțat că următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, la ora 10.00.

Am constatat şi astăzi, ca şi ieri, că nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în şedinţa care a fost stabilită pentru data de 28 decembrie, plenul a început în formaţie completă, el s-a diminuat pe parcursul şedinţei. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc.

Prevederea legală stabileşte că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbatării.

Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât şedinţa de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi şi nu o să se termine până la următorul termen”, a declarat președinta CCR.

La ședința programată astăzi de la ora 10.00, dar au intrat în sală judecătorii Dacian Dragoș, Simina Tănăsescu, Iuliana Scântei, Csaba Astalosz și Mihaela Ciochină, în vreme ce cei 4 judecători jumiți de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc -, care au părăsit ieri ședința, neasigurând cvorumul, nu au catadicsit să apară.

Republica Moldova numește un nou ambasador la București

Sursa: Facebook

Schimbare de „cadre” în ambasadele Republicii Moldova, incusiv în cea din România.

Zilele trecute, Comisia politică externă și integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova a aprobat avizele consultative pozitive pentru candidaturile agreate a patru ambasadori de peste Prut, aceștia urmând a-și începe activitatea „după parcurgerea tuturor procedurilor legale, inclusiv numirea în funcție prin hotărâre de Guvern și decret prezidențial”.

Conform deciziei autorităților din Republica Moldova, viitorul ambasador în țara noastră este Mihai Mîțu, diplomat de carieră care îi va lua locul lui Victor Chirilă.

Acesta din urmă va fi numit ambasador în Ucraina, în timp ce Petru Frunze a fost agreat pentru a fi ambasador în Republica Populară Chineză, iar Lorina Bălteanu – în Republica Franceză.

Mihai Mîțu este diplomat de carieră, cu o experiență de peste 20 de ani în serviciul diplomatic al Republicii Moldova. A activat în cadrul aparatului central al Ministerului Afacerilor Externe, precum și în misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din Suedia, Statele Unite ale Americii și România, ocupând funcții în domeniul protocolului diplomatic, relațiilor consulare și reprezentării externe.

Din anul 2022 exercită funcția de Secretar General al Ministerului Afacerilor Externe, contribuind la consolidarea capacităților instituționale, modernizarea managementului intern și digitalizarea serviciilor consulare. De asemenea, a coordonat procesul de organizare a Summitului Comunității Politice Europene, desfășurat în Republica Moldova în anul 2023”, se arată într-un comunicat al guvernului de peste Prut.

Tot aici se precizează și că „la stabilirea noii garnituri de ambasadori au fost aplicate criterii riguroase de profesionalism, competență și experiență relevantă”.

Propunerile reflectă angajamentul nostru pentru o reprezentare eficientă și credibilă a Republicii Moldova în relațiile externe. Candidații propuși dispun de expertiza necesară pentru a promova interesele țării noastre în contexte bilaterale și multilaterale complexe”, a transmis și Mihai Popșoi, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe.

Noul ministru al Economiei, previziuni: 2026, anul în care „punem cărămizile viitoarei dezvoltări”

Sursa: Facebook

Abia numit – prin rocadă – ministru al Economiei, Ambrozie Irineu Darău a vorbit, zilele acestea, despre previziunile economice pentru România.

Într-un interviu acordat Digi 24, senatorul USR, ministru începând cu luna aceasta, a explicat că cel mai devreme la finele anului 2026 ne putem aștepta la un trai mai bun.

Irineu Darău a fost numit oficial ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului prin decret prezidențial, pe 23 decembrie, luându-i astfel locul colegului său din USR, Radu-Daniel Miruță.

Schimbarea a fost necesară după demisia altui ministru USR, Ionuț Moșteanu – de la Apărare, portofoliu preluat de Miruță. Iar la câteva zile distanță, noul ministru Darău a ținut să explice cum vede domnia sa situația economică a țării.

Nu sunt populist. Dacă aș spune că anul viitor va fi unul foarte ușor, aș minți. Anul următor va fi în continuare greu. Cred totuși că, undeva pe parcursul anului, se vor găsi resurse să se îmbunătățească individual măcar câte ceva. (…)

Cred că anul anul viitor este anul de calibrare care să ne aștearnă, dacă vreți, o foaie albă și curată pentru 2027 și dezvoltare. Cred, așa cum a fost spus de la instalarea guvernului, că aceasta este misiunea guvernului: maxim la sfârșitul lui 2026 să se termine perioada grea și să punem cărămizile viitoarei dezvoltări. (…)

Este greu pentru oameni, în situații grele, cu taxe mari, să aibă încredere în stat. Eu i-aș ruga să aibă încredere în această guvernare, pentru că întotdeauna populismul e mai rău decât realismul. Realismul uneori doare, (…) dar cred că așa se redresează o situație până la urmă, așa cum facem și în familie: dacă mai avem un copil sau ne cresc cheltuielile, luăm niște decizii astfel încât anul viitor să ne putem redresa.

Despre asta cred că e vorba anul viitor și voi fi o voce în acest sens. Trebuie să arătăm și solidaritate în administrația centrală și în administrația locală, fiindcă greutatea nu poate fi purtată doar de cetățeni”, a spus ministrul Economiei, pentru sursa citată.

Actrița Brigitte Bardot s-a stins din viață, la 91 de ani

Sursa: Facebook

Actrița Brigitte Bardot a murit la vârsta de 91 de ani.

Anunțul a fost făcut în această dimineață, de fundația care îi poartă numele, în condițiile în care în urmă cu câteva săptămâni, actrița franceză transmitea, într-un mesaj postat pe rețeaua socială X, că este bine, în replică la zvonurile apărute online privind starea sa de sănătate.

Fundația Brigitte Bardot anunță cu imensă tristețe decesul fondatoarei și președintei sale, doamna Brigitte Bardot, actrița și cântăreața de renume mondial, care a ales să renunțe la prestigioasa sa carieră pentru a-și dedica viața și energia bunăstării animalelor și Fundației sale”, se arată într-un comunicat transmis AFP de fundație, citat de Agerpres.

Duminica aceasta, 28 decembrie, dimineața, Brigitte Bardot ne-a părăsit. O figură iconică în cinematografia franceză, simbol al libertății și modernității, Brigitte Bardot lasă în urmă o amprentă de neșters.

Gândindu-ne la imaginea sa, ne-o amintim intensă, luminoasă, uneori controversată, mereu ieșită din normal. S-a închis o pagină în istoria culturală franceză”, transmite și Paris Match.

Născută pe 28 septembrie 1934 la Paris, Île-de-France, Franța, Brigitte Bardot a fost nu doar actriță, ci și cântăreață, devenind un simbol sexual celebru în anii ’50 și ’60. Ulterior, aceasta s-a dedicat activismului pentru drepturile animalelor.

De altfel, fundația franceză creată de actrița Brigitte Bardot în 1986 este dedicată protecției animalelor. Din 1992, fundația este recunoscută drept de „utilitate publică”.

Actriței nu îi era necunoscută nici țara noastră. În 2001, Brigitte Bardot era cea care l-a convins pe primarul de atunci al Capitalei – Traian Băsescu – să renunţe la ideea uciderii câinilor vagabonzi. Bardot a venit de două ori la Bucureşti, a trimis scrisori şi chiar a înfiinţat aici o filială a asociaţiei sale de la Paris, prin intermediul căreia a derulat numeroase programe.

Un polițist, desemnat „Omul anului” 2025

Sursa: Captură video

Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an.

Pe numele său Dani Cek, polițistul este membru al Sindicatului Europol și fondator al Asociației „Aripi pe Pământ”, o inițiativă prin intermediul căreia a dat o șansă la viață unor sute de oameni, în special copii, care au primit diagnostice extreme și șanse nule de supraviețuire în Romania.

Gala „Omul anului” 2025, derulată de TVR, și-a desemnat câștigătorul, în persoana polițistului brașovean Dani Cek. Inițial, au fost 10 finaliști – 5 desemnați prin votul publicului, iar alți 5 – aleși de juriul campaniei.

Toți cei 10 și poveștile lor au fost prezentate de TVR: Sebastian Onac – „grame de viață”; Gelu Nichițel – „Îngerul oamenilor invizibili”; Mugur Pop – „Terapeutul încrederii”; Lucian Stamate – „Erou în uniformă”; Daniel Câșlariu – „Omul care ridică oameni”; Ovidiu Roșu – „Doctorul animalelor sălbatice”; Sara Turetta – „Urme de bucurie”; Savid Stescu – „Uniți, fericiți și călători”; Dani Cek – „Aripi pe pământ”; Tageldin Hisham – „Medic la sat”; Nicoleta Bogoș – „Profesoara faptelor bune”; Georgiana Enache-Leonte și Cătălin Leonte – „Împreună pentru viață!”; Eugen Vaida – „Pălărie și bocanci pentru monumente”; Gheorghe Tache – „Șansă pentru o nouă viață”; Cătălina Surcel – „Vocea care salvează vieți”; Mihai Badea – „Valuri pentru speranță”; Dorica Dan – „Puterea unei mame schimbă destine”; Sora Emilia – „Un miracol în fiecare zi”; Carmen Ion – „Profesoara cărților care se văd”; Mihai Claudiu Moldovan – „Salvator de patrimoniu bănățean”.

Aceștia au putut fi votați până pe 15 decembrie, după numărarea voturilor publicului și a deciziei juriului, a fost anunțat câștigătorul.

Vă mulțumesc din toată inima!

Câștigarea Galei 𝐎𝐦𝐮𝐥 𝐀𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢 𝟐𝟎𝟐𝟓 𝐢̂𝐧 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 nu este pentru mine un moment de glorie personală și nici un titlu care să mă definească. Este un punct de asumare profundă, poate cel mai greu de până acum, pentru că vine cu o responsabilitate uriașă și cu obligația de a rămâne drept, lucid și prezent într-un drum care nu a fost niciodată ușor.

Le mulțumesc tuturor celor care m-au susținut, celor care au crezut în mine fără să ceară nimic la schimb, celor care au fost alături de mine în liniște când a fost atât de greu. Fără voi, nimic din ce s-a construit până acum nu ar fi fost posibil.

Tot ce am făcut a fost cu gândul la oameni, la cei care au avut nevoie de sprijin și încredere. Aceasta este singura mea validare reală, să știu că am putut fi acolo când a fost nevoie, să știu că am făcut o diferență. Să știu că sunt copii care trăiesc datorită vouă!

Premiul acesta nu este despre mine. Este despre responsabilitatea pe care mi-o asum și despre recunoștința profundă pe care o simt față de fiecare dintre voi. Mulțumesc că ați avut încredere, că ați crezut și că mi-ați fost alături. Mulțumesc, Asociația Aripi pe pământ.

Semnat,

Același om al vostru, Dani Cek”, a transmis polițistul, pe Facebook.

Ofițer de poliție al Şcolii de Poliţie Câmpina, arestat pentru tentativă de viol asupra unui elev

Sursa: Google maps

Mandat de arestare pentru 30 de zile – este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina.

Bărbatul, care are grad de comisar, a fost acuzat de tentativă de viol asupra unui elev, faptă care ar fi avut loc în urmă cu mai bine de o săptămână, în contextul derulării unor examene la unitatea de învățământ.

Ancheta în cazul comisarului de poliție a demarat după ce elevul Școlii „Vasile Lascăr” Câmpina și-a anunțat dirigintele clasei asupra a ceea ce se întâmplase. Ulterior, agresorul, care are 49 de ani, a fost audiat la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

Iar primele indicii au fost că ofițerul, într-adevăr, ar fi încercat să îl violeze pe elev, astfel că a fost reținut, apoi prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă.

Admite propunerea de arestare preventivă formulată la data de 26.12.2025 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova în dosarul de urmărire penală nr. 1987/285/2025 cu privire la inculpatul Iordan Ion Laurențiu.

Dispune arestarea preventivă pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 27.12.2025, până pe data de 25.01.2026 inclusiv, a inculpatului Iordan Ion Laurențiu, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la viol.

Dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Iordan Ion Laurențiu. Măsura luată față de inculpat se comunică Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova şi locului de deţinere – Centrul de Reţinere şi Arest Preventiv al IPJ Prahova. Î

Inculpatul Iordan Ion Laurențiu are dreptul să încunoștințeze personal sau să solicite Centrului de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Prahova să încunoștințeze un membru al familiei inculpatului ori o altă persoană desemnată de acesta despre locul unde este deținut, dispoziție care se aplică și în cazul schimbării ulterioare a locului de deținere, imediat după producerea schimbării”, se arată în încheierea Judecătoriei Ploiești, care a fost deja contestată de inculpat.

Conform informațiilor de pe pagina Școlii de Poliție, ofițerul în cauză își desfășoară activitatea în cadrul sectorului dispecerat şi personal de serviciu.

Decizie grea! PNL trebuie să numească un ministru la Educație, după demisia lui Daniel David

Ministrul a demisionat, trăiască ministrul! – ar trebui să se „audă” din tabăra PNL, după ce Daniel David a renunțat la portofoliul de la Educație, înainte de Crăciun.

Ministerul Educației a rămas „gol”, astfel că partea din coaliție căreia îi revine portofoliul – în speță liberalii, au o altă numire de făcut. Daniel David a anunțat oficial demisia sa pe 22 decembrie, iar după sărbători ar trebui numit un nou lider la acest minister.

Pe 22 decembrie, Daniel David a anunțat că și-a depus mandatul de la Educație, în condițiile în care deja existau zvonuri privind plecarea acestuia.

Demisia lui David a venit cumva romantic, dat fiind că, așa cum a anunțat pe blogul propriu, s-a întâmplat „la exact un an de la invitația de a deveni ministru al Educației și Cercetării”.

Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și nu trebuie construite motivații ascunse în jurul acesteia: niciodată nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de demnitate publică de ministru (în 23 decembrie 2024 și în 23 iunie 2025), pentru a ajuta țara și sistemul nostru de educație-cercetare în situațiile de criză pe care le-au traversat.

Iar de data aceasta, decizia mea de retragere este definitivă! (…) Nu am avut șansa unui ministeriat pentru vremuri măcar relativ normale.

Dar este adevărat că, dacă ar fi fost vremuri normale, nu sunt sigur că aș fi acceptat poziția de ministru. Am condus „corabia” educației și cercetării prin furtuna politică (primul mandat) și fiscal-bugetară (al doilea mandat), fiind permanent expuși riscului de a ne scufunda politic sau financiar, am întărit-o în această încercare (prin reformele inițiale) și am arătat cum ar mai trebui consolidată și pe ce căi să navigheze”, transmitea pe blog Daniel David.

Tot aici, David scria că demisia sa a fost acceptată de premierul Ilie Bolojan, apoi în spațiul public au apărut și primele informații legate de numele succesorului lui David. Ministru al Educației ar putea astfel să fie numit tot un cadru universitar – Marilen Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest Timișoara.

Marilen Pirtea este și deputat PNL, iar la o zi după demisia lui Daniel David, acesta a confirmat pentru Agerpres că a primit o propunere de a prelua Educația.

Am primit această propunere din partea prim-ministrului, la care voi reflecta, decizia urmând a fi luată după perioada de sărbători. Este foarte important care va fi bugetul Ministerului Educației și Cercetării, care sunt așteptările în ceea ce privește măsurile pentru anul următor. Fără un buget consistent, măsurile din Educație vor părea mai mult coerciții decât investiții”, a explicat acesta pentru sursa citată.

Jurnalist sub control judiciar, pentru propagandă legionară

Control judiciar pentru un jurnalist care, de ani de zile, derula activități de propagandă legionară prin intermediul unui post de radio obscur.

Aceasta a fost măsura luată de procurorii Parchetului pe lângă Curtea de Apel Bucureşti și, chiar dacă jurnalistul în cauză a contestat măsura, sărbătorile și le va petrece sub interdicțiile puse în aplicare de anchetatori.

În primele zile ale anului următor, Judecătoria Sectorului 6 București va analiza plângerea asupra controlului judiciar făcută de Iulian Senoș, cercetat de procurori pentru utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste xenofobe, promovare, în public, a cultului persoanelor vinovate de sau săvârşirea unor infracțiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi promovarea, în public, a ideilor, concepțiilor sau doctrinei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia, săvârșită printr-un sistem informatic, dar și promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepții sau doctrine antisemite.

Toate, precizau procurorii la momentul plasării jurnalistului Iulian Senoș sub control judiciar, comise începând cu anul trecut. De altfel, în februarie 2024, Consiliul Național al Audiovizualului decisese în şedinţa publică să depune plângere penală împotriva omului din spatele respectivului radio online ce promovează mişcarea legionară.

Însă din ce comunică acum procurorii, s-a constatat că „în perioada 06.03.2024-15.12.2025, inculpatul a difuzat programe audio și muzică prin intermediul postului de radio „Radio Camarad” prin care a desfăşurat o activitate sistematică de propagare publică a simbolurilor, ideilor, doctrinei și cultului persoanelor asociate Mişcării Legionare, o acțiune constantă de legitimare, reabilitare și promovare a acestei organizații, a difuzat materialele editoriale care conţineau dezvoltări doctrinare, legionare, сu сaracter antisemit”.

De aici, pe 22 decembrie, a fost pus în executare un mandat de percheziție domiciliară la locuința lui, respectiv imobilul în care îşi desfăşoară activitatea postul de radio. Abia apoi acesta a fost pus sub control pentru 60 de zile.

CNA publicase înregistrarea video a ședinței din 15 februarie 2024, în cadrul căreia fusese invitat și Iulian Senoș, ca reprezentant al postului de radio, când i s-a adus la cunoștință că ceea ce face „are un caracter penal”.

Noi am demerat procedurile pentru a vă opri acest conținut pe teritoriul României și vă vom face plâgere penală la parchet, pentru conținutul difuzat”, a fost informat acesta la momentul respectiv.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer senin
20.5 ° C
21.2 °
20 °
51 %
7.2kmh
0 %
lun
19 °
mar
17 °
mie
14 °
J
9 °
vin
10 °

Ultimul articol

STATUL ROMÂN CONTRA UNUI COPIL DE ȘASE ANI

Un copil de șase ani audiat 13 ore. Un copil de șase ani pus să declare. Un copil de șase ani își semnează propria...

Deputat AUR din Bistrița Năsăud, judecat pentru instigare publică

Afirmațiile pe care un deputat AUR din Bistrița Năsăud le-a făcut în decembrie 2024, odată cu anularea primului tur al alegerllor prezidențiale din acel...

Mircea Lucescu rămâne internat în spital; starea sa de sănătate continuă să se agraveze

Mircea Lucescu este internat în continuare la secția de terapie intensivă a Spitalul Universitar de Urgență București, însă starea sa de sănătate continuă să...