17.7 C
București
duminică, 14 iunie 2026
Acasă Blog Pagina 18

Angajată a Oficiului Registrului Comerțului Dolj, prinsă în flagrant cu mită

Sursa: Google maps

O angajată a Oficiului Registrului Comerțului Dolj a fost reținută, iar mai apoi plasată sub control judiciar, sub acuzația de luare de mită.

Femeia, care lucra în calitate de consilier juridic, a fost prinsă în flagrant primind 600 de lei, pe care îi solicitase unui administrator care dorea să își închisă societatea.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj au în lucru un dosar legat de fapte de corupție comise de consiliera juridică a Oficiului Registrului Comerțului Dolj. Iar acuzațiile, care constau în solicitarea și primirea unei sume de bani, au fost probate cu ajutorul unui flagrant organizat zilele trecute.

În urma flagrantului, procurorul de caz a dispus reținerea inculpatei pentru 24 de ore, ieri a dispus față de aceasta măsura controlului judiciar – pentru o perioadă de 60 de zile.

Din probatoriul administrat a reieșit, în esență, că la data de 12.03.2026, inculpata, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi pretins de la martorul denunțător suma de 600 lei pentru al îndruma cu privire la pașii legali necesari și pentru a facilita și urgenta efectuarea operațiunii de suspendare a unei activități comerciale, precum și a operațiunilor premergătoare, deși taxele legale aferente erau într-un cuantum inferior.

La data de 16.03.2026, martorul denunțător s-a deplasat la sediul Oficiului Registrului Comerțului Dolj unde, în baza înțelegerii prealabile, a remis inculpatei suma de 600 lei, dintre care suma de 372 lei, rămasă după achitarea taxelor legale, ar fi fost primită cu titlu de mită, ocazie cu care organele de urmărire penală au procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, detaliază procurorii.

Fondatorii Dedeman vor să preia grupul Carrefour în România

Sursa: Facebook

Pavăl Holding SRL, controlat de frații Pavăl, care dețin rețeaua Dedeman, este interesat de preluarea grupului Carrefour în România.

Anunțul a fost făcut de Consiliul Concurenței, care precizează că, în aceast moment, este derulată procedura de analizare a tranzacției.

Dată fiind procedura anunțată de Consiliul Concurenței, există și posibilitatea ca cei interesați să transmită „observații și puncte de vedere prin fax, la nr. 021.405.45.08, prin e-mail la adresa bunuri.consum@consiliulconcurentei.ro sau prin poștă la următoarea adresă: Consiliul Concurenței, Piața Presei Libere nr. 1, Casa Presei, corp D1, sector 1, București, cod poștal 013701, Oficiul Poștal nr. 25, în termen de 20 zile de la data prezentului anunț”, adică 16 martie.

Carrefour a anunțat încă de la începutul acestui an că a intrat în negocieri exclusive cu Pavăl Holding pentru vânzarea tuturor activităților sale din România, tranzacția fiind evaluată la 823 milioane de euro.

Și, ulterior, Consiliul Concurenței a declanșat o analiză, deoarece „această tranzație trebuie autorizată de Consiliul Concurenței, care va evalua operațiunea în scopul stabilirii compatibilității cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”.

Grupul Carrefour operează în România magazine de vânzare cu amănuntul, sub formă de hipermarketuri (Carrefour), magazine de tip supermarket (Carrefour Market), magazine de proximitate (Carrefour Express) și magazine de tip discount (Supeco).

Grupul Pavăl Holding este prezent în România prin mai multe companii, cea mai cunoscută fiind rețeaua de magazine Dedeman. De asemenea, Grupul este implicat în comercializarea cu amănuntul de produse farmaceutice și para-farmaceutice, comercializarea de produse de larg consum, alimentare și nealimentare, în special cele destinate copiilor și mamelor/ familiei, fabricarea de produse pentru construcții, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și activități de dezvoltare imobiliară, închiriere și subînchiriere de bunuri proprii sau închiriate.

Analiza autorității de concurență vizează două piețe: piața achizițiilor de bunuri de consum curent preponderent alimentare, la nivel național, unde retailerii acționează în calitate de cumpărători în relația cu producătorii sau distribuitorii, și piața comercializării cu amănuntul de consum curent preponderent alimentare, unde retailerii acționează drept furnizori pentru consumatorii finali.

Din punctul de vedere al pieței geografice, analiza ia în calcul o zonă de până la 10 minute de mers cu mașina în jurul hipermarket-urilor/ supermarket-urilor și o zonă de până la 10 minute de mers pe jos și cu mașina în jurul magazinelor de proximitate”, arată instituția, într-un comunicat de presă.

Băsescu: „Este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda”

Sursa foto: Facebook/ Traian Băsescu

Dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România, la bazele din Kogălniceanu și Turda, este unul dintre subiectele „fierbinți”, mai ales după ce Iranul a amenințat direct țara noastră.

Și, chiar dacă autoritățile române asigură că nu există niciun risc, fostul președinte Traian Băsescu a subliniat că nu ar fi stricat, totuși, o mai bună informare a românilor cu privire la ceea ce s-ar putea întâmpla.

Este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda”, arată Băsescu într-o postare pe Facebook.

Săptămâna trecută, Parlamentul a aprobat cu majoritate și cu circ solicitarea SUA, transpusă de șeful statului într-o scrisoare privind dislocarea temporară în România a unor echipamente și forțe militare americane.

Ulterior, țara noastră a a fost menționată direct într-o declarație a purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmaeil Baghaei, care a spus că unele state din Europa de Est – „în mod special România” – pot primi un „răspuns adecvat și rapid”, dacă participă în vreun fel la efortul de război al Statelor Unite.

Și, chit că au fost asigurări anterioare vizavi de faptul că românii „nu au motive de îngrijorare, țara lor este o țară sigură, ba chiar mai sigură”, Ministerul Afacerilor Externe a reiterat această poziție:

România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului.

În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale”.

Pe de altă parte, și Ministrul Apărării, Radu Miruță, a subliniat că de pe teritoriul național nu vor pleca aeronave cu încărcătură ofensivă și a menționat că până în prezent nu a primit notificări referitoare la riscul unor eventuale atacuri.

Însă, chiar și în acest context, fostul președinte Traian Băsescu arată că nu ar strica mai multe măsuri de prevenție pentru români:

Nu mi-am propus să intru în contradicţie cu afirmaţiile oficiale. Conţinutul acestei postări este doar o opinie personală generată de faptul că evoluţiile internaţionale sunt incerte în primul rând datorită imprevizibilului Trump.

La solicitare expresă, România a pus la dispoziţia armatei SUA bazele militare de la Kogălniceanu şi Câmpia Turzii. Decizia este corectă şi în interesul pe termen lung al consolidării relaţiei cu SUA şi a securităţii României.

În cele două baze militare vor fi găzduite avioane cisternă pentru alimentarea în aer a avioanelor de vânătoare/bombardament, drone de cercetare şi bombardament, radare destinate dirijării sistemelor antirachetă şi a avioanelor de luptă etc.

În opinia mea, nimic din cele de mai sus nu înseamnă echipament militar defensiv.
Deşi avem o relaţie veche şi bună, este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu şi Turda. Într-o astfel de situaţie România dispune de echipamentele militare necesare pentru a indepărta pericolul dar nimeni nu poate garanta eliminarea tuturor riscurilor.

Atacurile teroriste efectuate de islamişti radicalizaţi sau atacurile cibernetice reprezintă o altă categorie de riscuri.
În aceste condiţii, în opinia mea, statul roman trebuie să ia urgent măsuri preventive de informare a populaţiei legat de modul de acţiune în cazul unor posibile atacuri.
Poate ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească unde se adăposteşte el şi familia, dacă are bani şi mijloace de subzistenţă pentru două trei zile, dacă ar fi nevoie.

Pentru riscurile de mai sus spuneam în postarea mea anterioară că Trump trebuie să plătească. Să notăm! Nu mai este gratis ca în Afganistan, Irak şi Balcani”, scrie Băsescu, subliniind că „postarea este doar o părere”.

Boicot în Educație: 104 de școli din țară, „închise” ieri, la simularea Evaluării Naționale

Sursa Foto: msense.sg

Cadrele didactice au dat dovadă și nu prea de solidaritate, un cuvânt rostogolit de ceva timp în spațiul public de sindicaliștii din domeniu.

Ieri, la prima probă a simulării la Evaluarea Națională, doar 104 de unități de învățământ nu au organizat examenul, anunță Ministerul Educației.

Uniți suntem puternici” – era sloganul sindicaliștilor din Învățământ, care anunțau, chiar săptămâna trecută, că simulările „vor fi serios perturbate”.

Avertizarea venea în urma unui sondaj realizat în domeniu, de unde reieșea că, pe fondul nemulțumirilor, „peste 73.000 de angajați (majoritatea cadre didactice) din învățământul preuniversitar (reprezentând peste 50% din totalul profesorilor, membri de sindicat ai celor două federații) și-au exprimat, prin semnătură, opțiunea de a nu participa la aceste simulări. De asemenea, peste 40.000 de semnatari (aproximativ 28% din totalul membrilor de sindicat, cadre didactice) au optat pentru grevă în perioada simulărilor”.

Ulterior, sindicaliștii au avertizat că, în interiorul sistemului, cadrele didactice sunt supuse la amenințări și presiuni. Așa se face că, potrivit Ministerului Educației, „simularea a fost organizată în 4.545 de unități de învățământ (97.8% din totalul unităților de învățământ cu nivel gimnazial)”.

Cifra este cea a participării la prima probă, care a avut loc ieri – Limba și literatura română, potrivit informațiilor furnizate de inspectoratele școlare județene din țară la ora 15.00.

Simularea a fost organizată în 4.545 de unități de învățământ (97.8% din totalul unităților de învățământ cu nivel gimnazial); Elevi prezenți (lucrări încărcate): peste 145.200; Elevi absenți din unitățile de învățământ care au organizat simularea probei: peste 11.800; A fost eliminat din examen un singur elev (tentativă de fraudă); Numărul elevilor de clasa a VIII-a din cele 104 unități care nu au organizat simularea: peste 5.200.

Simularea probeleor scrise din cadrul EN VIII 2026 continuă marți, 17 martie, cu proba scrisă la Matematică, și se încheie miercuri, 18 martie, cu proba scrisă la Limba și literatura maternă. Rezultatele vor fi comunicate individual (nu prin afișare) în data de 30 martie”, se arată într-o informare a Ministerului.

Piedone, mesaj direct pentru Vlad Gheorghe, consilier al prim-ministrului: „Dacă aveți ceva cu mine, spuneți-mi în față”

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigații

Cristian Popescu Piedone susține că este surprins de amploarea pe care a luat-o reacția după apariția sa într-un podcast. În opinia sa, Guvernul ar avea probleme mult mai importante de rezolvat decât interpretarea unor afirmații făcute într-o emisiune online.

Edilul atrage atenția asupra dificultăților cu care se confruntă românii în această perioadă, de la creșterea prețurilor la combustibil până la scumpirea alimentelor și facturile tot mai mari la energie.

„N-aveți timp de prețul motorinei și al benzinei la pompă, n-aveți timp de prețul pâinii care a ajuns lux și nici de facturile la gaze și energie care îi îngroapă pe români, dar aveți timp să stați cu căștile pe urechi și să vânați picanterii de acum 30 de ani”, spune Piedone.

În mesajul său, acesta îi cere lui Vlad Gheorghe să își asume o poziție directă și să nu transmită critici prin alte persoane.

„Dacă aveți o problemă, aveți-o cu mine. Nu mai puneți presiune pe alții pentru ce spun eu într-o emisiune”, transmite Piedone.

El subliniază că podcastul în care a apărut a fost o discuție relaxată, în care anumite lucruri pot fi prezentate într-o manieră mai colorată, specifică acestui tip de format.

„E un podcast, o emisiune de relaxare, nu o declarație sub jurământ la Parchet. Într-un podcast se mai și înflorește, se mai provoacă, se mai face spectacol pentru audiență”, explică acesta.

Totodată, Piedone spune că reacțiile apărute în spațiul public nu îl vor face să renunțe la activitatea sa și la stilul direct cu care s-a obișnuit.

„Să fie clar pentru toată lumea: nu plec nicăieri. Nu mă demite pe mine un ordin de partid sau vreun atac politic din inima oamenilor care mă cunosc”, afirmă el.

În finalul mesajului, Cristian Popescu Piedone transmite că preferă contactul direct cu oamenii și spune că își va continua activitatea în teren, alături de cetățeni.

„Eu rămân în stradă, printre oameni. Ne vedem la firul ierbii”, a concluzionat acesta.

Polițist de la frontiera Giurgiu, arestat pentru luare de mită și trafic de influență

Sursa foto: politiadefrontiera.ro

O serie de acuzații de corupție au dus la arestarea unui agent de poliţie de frontieră.

Polițistul este acuzat de luare de mită și trafic de influenţă, acesta fiind arestat în weekend, la propunerea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj. Alături de acesta, în dosar este cercetată și o altă persoană, pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă.

Conform informațiilor făcute publice de procurori, agentul de poliție își desfășura activitatea în cadrul Serviciului Poliţiei de Frontieră Bistreţ, din raza de competență a Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu.

Având în grijă zona de frontieră de pe raza județului Dolj, adică supravegherea și controlarea trecerea frontierei de stat cu Republica Bulgaria, polițistul avea și atribuții de constatare a faptelor penale. În această calitate, anul trecut în vară, acesta ar fi solicitat și primit bani de la un șofer pentru a nu-i întocmi dosar penal și, mai departe, i-ar fi cerut și alți bani, sub promisiunea că va vorbi inclusiv la parchet, pentru a-i rezolva o problemă cu permisul de conducere.

La data de 15.06.2025, în timp ce se afla în sediul S.P.F. Bistreţ împreună cu J.A., pe care-l depistase conducând pe drumurile publice un autoturism având dreptul de a conduce suspendat, inculpatul P.C.Ș., agent de poliție în cadrul S.P.F. Bistreț care exercita atribuții de constatare a faptelor penale, ar fi pretins și ulterior primit suma de 1.500 de euro de la J.A. pentru a nu-i întocmi lui J.A. dosar penal ca urmare a constatării infracțiunii la regimul rutier.

Ulterior, întrucât J.A. a aflat că nu poate intra în posesia permisului de conducere suspendat (întrucât pe numele său era deschis un dosar penal), în urma mai multor discuţii purtate în cursul lunii septembrie 2025 cu agentul de poliţie P.C.Ș., acesta i-a pretins suma de 4.000 euro, dintre care a primit în cursul lunii octombrie 2025 suma de 3.000 euro, promiţându-i că va interveni pe lângă persoanele responsabile cu instrumentarea dosarului penal aparţinând Parchetului de pe lângă Judecătoria Băileşti în scopul obţinerii unei soluţii favorabile în cauza penală, prevalându-se de o presupusă influenţă pe lângă aceştia”, arată procurorii.

Pe 14 martie, în urma cercetărilor, polițistul a fost reținut, iar mai apoi prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă. Ulterior, sâmbătă, Tribunalul Dolj a admis „propunerea de arestare preventivă a Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj. Dispune arestarea preventivă a inculpatului Priceputu Cosmin Ştefăniţă pe o perioadă de 30 de zile, începând cu 14.03.2026 până la 12.04.2026 inclusiv”.

Ședință cu repetiție a CSM pentru numirea de adjuncți la DIICOT și Parchetul General

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) – mai precis Secția pentru procurorori, reia astăzi discuțiile vizavi de numirile în funcții de adjuncți la Direcția de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) și la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cele două puncte au fost discutate și joia trecută de membrii secției CSM, însă nu a fost întrunită o majoritate la vot, astfel încât procedura trebuia reluată.

Astăzi, Secția pentru procurori a CSM are pe ordinea de zi trei puncte, toate privind avizări pe propuneri ale ministrului justiţiei pentru numirea în funcţii de conducere la Direcția Națională Anticorupție (DNA), DIICOT și Parchetul General. Ultimele două avizări au mai trecut prin vot, fără un rezultat majoritar.

Secţia pentru procurori, având în vedere dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a domnului MARIUS-IONUȚ VOINEAG, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)

Secţia pentru procurori, având în vedere dispoziţiile art. 62 alin. 3 raportat la art. 17 alin. 2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 122 din 06.07.2023 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, a hotărât înscrierea punctului privind avizarea propunerii ministrului justiţiei de numire în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului ALEX-FLORIN FLORENȚA, pe ordinea de zi a unei şedinţe viitoare. (3 voturi da, 3 voturi nu)”, se arăta în ordinea de zi soluționată.

Conform procedurii, astăzi va fi reluat doar votul. Candidații – Alex Florența (actualul procuror general) și Marius Voineag (în prezent șeful DNA) nu au mai dorit să candideze pentru un al doilea mandat, însă au optat pentru funcții de adjunct la DIICOT și, respectiv, Parchetul General.

Social democrații vor face amendamente la buget; Bolojan: „PSD încearcă să vină cu o retorică de tip AUR”

Sursa: Administrația prezidențială

Țara noastră nu va avea buget în următoarele zile, discuțiile și votul pe proiectul de lege propus de Guvernul Bolojan urmând a avea loc cel mai probabil joi.

Astăzi ar fi ultima zi în care mai pot fi făcute amendamente, iar social democrații deja au anunțat că au câteva propuneri.

Aseară, președintele PSD Sorin Grindeanu a transmis la Antena 3 că vor face amendamente, iar după ce bugetul va fi votat, va avea loc o consultare în interiorul partidului, pentru a decide dacă vor continua în coaliția de guvernare.

Eu îmi doresc în zilele acestea cât se dezbate proiectul de buget în Parlament să fie adoptate amendamentele, pentru că, repet, nu sunt ale PSD-ului, sunt amendamente pentru pensionari, pentru categoriile vulnerabile.

Și, după aceea, oricum, vom face o evaluare, în primul rând o proprie evaluare, a noastră și a miniștrilor PSD, participarea în guvern”, a precizat Grindeanu, cu menținea că „indiferent de votarea sau nu a amendamentelor, vom extinde această evaluare la întregul act de guvernare”.

În replică, premierul Ilie Bolojan a a avut la rândul său câteva aspecte de punctat, la Digi 24, inclusiv faptul că amendamentele la buget depuse de PSD reprezintă „o acțiune politică”.

Este o acțiune de tip politic pentru că nu o dată, ci de mai multe ori am întrebat în coaliție care sunt sursele pentru a acoperi aceste propuneri. Și aici nu e vorba de a discuta concret de o propunere sau alta, ci trebuie să înțeleagă toți românii.

Orice propunere de cheltuială suplimentară nu este acoperită din neant. Orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită de undeva. (…)

Prin acest joc de amendamente care au un caracter social, PSD încearcă să vină cu o retorică de tip AUR, încercând oarecum să se delimiteze de răspunderea acestei guvernări pe care le-am avut cu toții. (…) Apelul meu este unul de responsabilitate.

Atunci când facem propunere de amendamente, indiferent ce fel de propuneri sunt, trebuie să vedem de unde vin resursele. (…) Din păcate nu facem decât să repetăm greșeli pe care le-am făcut în toți anii trecuți, să jucăm într-o zonă de tip populist, să dăm niște speranțe oamenilor că dacă ar fi făcut cineva lucrurile cu totul diferit.

Dar nu le-am făcut toate împreună? Nu știam în ce situație am adus țara noastră anul trecut când s-a format acest guvern? N-aveam toate lucrurile astea prevăzute în protocoale? (…)

Deci acest tip de minciuni, că nu pot să le spun altfel, în care încearcă să i se pună eticheta cei răi sunt cu bogați și noi cei buni suntem cu săraci, că de fapt asta este cheia în care se joacă lucrurile, nu are niciun fundament real”, a concluzionat Bolojan.

Țuțuianu vrea mai mulți bani pentru AEP

Adrian Țuțuianu, care conduce în acest moment Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), ar vrea mai mulți bani pentru instituție.

Mai precis, Țuțuianu, a semnalat că AEP are nevoie de o suplimentare de a bugetului pe acest an, pentru asigurarea mentenanței Registrului electoral.

Astăzi, șeful AEP a făcut un apel către parlamentari, dat fiind că bugetul urmează a fi votat, pentru ca instituția să poată beneficia de o suplimentare de fonduri.

Din ce a detaliat Adrian Țuțuianu într-o conferință de presă, AEP are nevoie de credite de bugetare în acest an de 15.684.000 lei, menționând că este o estimare făcută de cei de la achiziții publice pe baza evoluției prețurilor.

În luna noiembrie și luna decembrie, Ministerul de Finanțe ne-a transmis proiecția bugetară pentru anul 2026. Am avut o corespondență cu Ministerul de Finanțe. Am scris prim-ministrului, am scris vicepremierilor, am scris, de asemenea, în ultimele două zile, și Comisiilor parlamentare juridice de la cele două Camere și Comisiilor de buget-finanțe.

În urma discuțiilor avute înainte de publicarea proiectului de buget, am rezolvat niște lucruri, în sensul că am asigurat creditele de angajament integral de care avem nevoie și am corectat anumite lucruri, cum ar fi sumele necesare pentru rambursarea cheltuielilor de la alegerile parțiale din decembrie, pentru care nu aveam alocare bugetară” a precizat Țuțuianu, citat de Agerpres.

Însă, așa cum a arătat acesta, este nevoie de bani în plus pentru Registrul electoral:

Am rămas fără credit bugetar și fac un apel public la întreaga clasă politică care e reprezentată în Parlament, pentru că în Parlament se va lua decizia finală, că n-am reușit să convingem Guvernul, să ne suplimenteze creditele bugetare, nu pentru cheltuieli de personal, nu pentru cheltuieli materiale, nu pentru bunuri și servicii, ci pentru un lucru care reprezintă osatura oricărui proces electoral.

Un câștig extraordinar al Autorității Electorale Permanente a fost înființarea sistemului informatic – Registrul electoral. Este funcțional de mai mulți ani de zile și avem nevoie să facem licitație, pentru că ne expiră acordul-cadru existent în vigoare în luna iulie 2026 și avem nevoie să facem licitație pentru următorii patru ani de zile ca să asigurăm suportul tehnic, mentenanța, updatarea continuă, protecția împotriva atacurilor cibernetice”.

Bugetul pe 2026, aprobat de Guvern; urmează votul în Parlament

Guvernul Bolojan a adoptat aseară bugetul pe anul în curs, „ușor” mai târziu față de alți ani.

Premierul Ilie Bolojan a transmis că este vorba despre „un buget echilibrat”, iar PSD a anunțat că miniștrii săi vor vota doar pentru a „depăși blocajul provocat de premierul Bolojan”, cu mențiunea că „rezolvă în Parlament ceea ce a fost blocat”.

În sfârșit, România are buget pe anul în curs. De fapt nu încă, legea abia trecând de „ochiul vigilent” al miniștrilor, chit că, vă vine să credeți sau nu, social democrații, prezenți activ în coaliția de guvernare, au nemulțumiri.

Reprezentanții PSD din Guvern au transmis deja că vor aviza, cu obiecții, „proiectul de buget pentru a depăși blocajul provocat de premierul Bolojan, în elaborarea acestui act normativ esențial pentru economia românească”, iar „mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din Coaliție să transpună în Legea Bugetului toate elementele respinse în mod nejustificat de către șeful Executivului”.

Aceasta în condițiile în care preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, avertiza că abia duminică, în şedinţa de la partid, vor hotărî dacă vor vota bugetul sau nu şi dacă vor depune amendamente, ca şi grup, precizând că, dacă vor depune amendamente, va fi fără negocieri şi o să apeleze la buna credinţă a parlamentarilor.

Ieri însă, după ședința de Guvern, premierul Ilie Bolojan anunța că „am adoptat toate proiectele care au permis adoptarea bugetului și trimiterea la Parlament” astăzi, unde ar trebui aprobat.

În primul rând, s-a adoptat hotărârea privind creșterea salariului de bază minim brut pe țară de la jumătatea anului, de la 1 iulie anul acesta, cu 6,8% față de valoarea de astăzi, ajungând la 4.325 de lei. De asemenea, a fost adoptată o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii accizei la motorină, care este dedicată transportatorilor. (…)

De asemenea, a fost aprobată ordonanța pentru simplificare și debirocratizare. Această ordonanță practic cuprinde trei reforme (…). Cele mai importante, proiectele (…) aprobate țin de bugetul de stat și de bugetul asigurărilor sociale de stat.

Bugetul de stat a fost adoptat într-o perioadă complicată, având în vedere turbulențele pe care le vedem pe piețele externe, atât din punct de vedere al dobânzilor, care sunt foarte volatile, dar și din punct de vedere al creșterii prețurilor la combustibili în general.

Ținând cont de aceste aspecte, am propus un buget echilibrat, care are câteva provocări. Una din cele mai importante provocări a fost să reducem deficitul bugetar și practic este primul pas important în care reintrăm în traiectoria pe care România și-a asumat-o acum 3-4 ani de zile pentru reducerea deficitului după derapajul pe care l-am avut în anii trecuți.

Și, deci, reducerea deficitului este o provocare, pentru că înseamnă că trebuie practic să ne reducem cheltuielile cu zeci de miliarde, ceea ce nu este foarte ușor, dar forma în care este propus urmărește atingerea acestui obiectiv.

O altă provocare importantă înseamnă să reducem deficitele în condițiile în care nu putem reduce bugetele de investiții. Dimpotrivă, pentru că acest an este un an de final de perioadă de absorbție, așa cum știți, PNRR-ul se închide pentru toate țările europene la sfârșitul lunii august, practic, anul acesta, bugetele de investiții vor fi mai mari decât anul trecut, atât datorită componentelor care țin de PNRR, de peste 10 miliarde de euro, la care se adaugă cofinanțările noastre, dar și datorită celorlalte componente care țin de SAFE.

Și acest proiect de investiții ține cont de proiectele pe care autoritățile locale le derulează, le asigură cofinanțări importante în așa fel încât proiectele din PNRR să poată fi finalizate, pentru a nu pierde bani și pentru a nu avea corecții care țin de nerespectarea acestor angajamente.

O altă provocare ține de reducerea de cheltuieli. Așa cum știți, în pachetul de reformă în administrație aveam o reducere care este prevăzută la 10% în administrația din România, atât în administrația centrală, cât și în cea locală, și va fi o provocare în perioada următoare să reducem aceste cheltuieli în așa fel încât, prin reducerea cheltuielilor de bază, prin redistribuirea de personal, prin reducerea de personal, acolo unde se constată că este supradimensionat, să ne reducem pe fond cheltuielile de funcționare ale statului în așa fel încât sumele care sunt eliberate prin aceste reduceri să fie direcționate către serviciile de bază, nu știu, educație, sănătate, de exemplu, sau către zona de investiții și să ne permită relansare în anii următori.

O altă componentă importantă este partea de relansare economică, și acest buget, în modul în care este construit, având niște predicții care sunt moderate, atât din punct de vedere a creșterii economice, cât și din punct de vedere a reducerii ratei inflației, asigură un sistem în care avem predictibilitate în zona economică, iar prin pachetul de relansare care va intra treptat în vigoare, prin pachetul de simplificare administrativă, putem să creăm condiții pentru ca economia României să fie reașezată pe niște baze economice cât mai corecte, în așa fel încât în anii următori să putem să avem o creștere și să creăm condiții mai bune pentru români”, a explicat Bolojan.

Corlățean vrea să fie secretar general adjunct al Consiliului Europei

Sursa: Facebook

Actual președinte al Comisiei de politică externă a Senatului, social-democratul Titus Corlățean se gândește la o nouă funcție.

După ce în vară a candidat și nu prea pentru postul de președinte al PSD, acum Corlățean anunță că a luat o nouă decizie: și-a depus candidatura pentru funcția de secretar general adjunct al Consiliului Europei.

Titus Corlățean vizează „poziția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei”, după cum singur a dezvăluit, pe Facebook. Candidatură pentru care, susține acesta, a primit sprijinul „autorităților române”, deși „nu prea” se aștepta.

Rămâne de văzut însă dacă va și rămâne în „cursă”, având în vedere cele întâmplate anul trecut, când Corlățean a renunțat la ideea de a candida pentru președinția PSD.

Am luat o decizie. Am reflectat ceva timp inainte de asta.
Mi-am depus candidatura la poziția de Secretar general adjunct al Consiliului Europei. Am primit si sprijinul autoritătilor române. Marturisesc că, având în vedere diferențele politico-ideologice, nu prea mă asteptam, a fost o surpriză plăcuta. Le multumesc.

O precizare: vorbim de o competiție, nimic nu e tranșat. Si nu e o competiție deloc simplă. Pot spune că sunt mai multe candidaturi, susținute de guverne ale unor state influente din Europa de Vest.

Nu am însă rezerve să intru in aceasta competitie, am argumentele mele profesionale, care înseamnă pe scurt aproape 32 de ani de carieră în domeniul politicii externe, pentru România, în relațiile europene, transatlantice si pe un plan multilateral mai larg, din care 29 de ani în legătură directă cu instituțiile, funcționarea și competențele Consiliului Europei (democrație, stat de drept, drepturile omului). Vom vedea dacă argumentele de carieră si profesionale vor prevala sau cele de influență statală ori de altă natură..Oricum, este o oportunitate importantă si pentru România, dacă ea se va materializa.

Nu am mari asteptari pentru o solidaritate internă în țara noastră in jurul acestei candidaturi, asa cum se intamplă în cazul altor națiuni, care au această cultură. Asa că pun in mâna Domnului ce va urma, iar eu îmi voi face partea. Indiferent de rezultat.
Vă țin la curent. Cu stimă
”, a transmis Corlățean pe rețeaua de socializare.

Secretarul general adjunct al CE este ales pentru o perioadă de cinci ani de către Adunarea Parlamentară. În prezent, funcția este deținută de Bjørn Berge (Norvegia), numit secretar general adjunct al Consiliului Europei de la 1 martie 2021.

Ministrul Agriculturii este decis să îl păstreze în funcție pe șeful AFIR, după condamnarea acestuia la închisoare

Sursa: Captură video

Directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Ionuț Chesnoiu, rămâne în funcția de conducere chiar și după condamnarea sa la închisoare cu executare.

Cum decizia nu este definitivă, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a precizat că îl va menține în funcție pe colegul său social democrat, mai ales că a făcut „performanță” la AFIR.

Adrian Ionuț Chesnoiu, actualul șef al AFIR, a fost trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara în decembrie 2022. La acel moment deputat PSD, Chesnoiu era acuzat de fapte comise în timpul cât conducea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în guvernul Nicolae Ciucă.

Ulterior, Chesnoiu a demisionat din funcția de ministru, după ce, prin rechizitoriu, fusese acuzat – alături de alte cinci persoane, pentru fapte de corupție legate de măsluirea unor concursuri pentru angajare. Mai precis, lui Chesnoiu i se imputau patru infracțiuni de instigare la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite – sub forma participației improprii, dar și de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Săptămâna trecută, Curtea Supremă l-a găsit vinovat și l-a condamnat la 4 ani de închisoare, instanţa admițând acţiunea civilă formulată de Ministerul Agriculturii şi l-a obligat pe Chesnoiu la plata sumei de 50.995 lei, reprezentând cheltuielile salariale efectuate de Ministerul Agriculturii în perioada 1 aprilie – 28 iunie 2022, el având de achitat şi 13.500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Ulterior sentinței, actualul ministru al Agriculturii a fost întrebat ce se va întâmpla cu cel căruia i-a luat locul, iar Florin Barbu a subliniat că, momentan, nu va face schimbări la conducerea AFIR:

Eu nu vreau să intervin în justiția din România. Acum nu e o decizie definitivă și irevocabilă. În 2025, domnul Chesnoiu, pentru că gestionează foarte multe fonduri europene și vorbim de AFIR, a adus, fără precedent în România, 2,8 miliarde de euro.

Eu cred că e o performanță. Domnul Chesnoiu a obținut postul de director al AFIR prin concurs. Până când nu avem o decizie definitivă și irevocabilă, nu voi lua nicio decizie în privința dlui Chesnoiu”, a declarat Florin Barbu, subliniind, la Agro TV, că e „un director performant” și că „împreună cu el dezvoltăm satul românesc”.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
câțiva nori
17.7 ° C
19.4 °
16.1 °
76 %
2.2kmh
13 %
D
29 °
lun
29 °
mar
25 °
mie
27 °
J
27 °

Ultimul articol

Rareș Bogdan, încă alături de social democrați – mesaj de susținere pentru femeile din...

Europarlamentar PNL la al doilea mandat, Rareș Bogdan face ce face și revine, periodic, în atenția publică. Ca și cum nu ar fi de ajuns...

Sancțiuni de aproape 3,5 milioane lei aplicate de ANAF în domeniul schimbului valutar

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au început o acțiune de „curățenie” în domeniul schimbului valutar,...

Virgil Zidaru, alias Makaveli, reținut pentru evaziune fiscală

Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut ca Makaveli, a fost reținut aseară după mai multe ore de audieri la parchet. Makaveli, care a „ieșit” din bula TikTok...