19.9 C
București
duminică, 14 iunie 2026
Acasă Blog Pagina 14

Mircea Lucescu rămâne internat în spital; starea sa de sănătate continuă să se agraveze

Sursa: Facebook

Mircea Lucescu este internat în continuare la secția de terapie intensivă a Spitalul Universitar de Urgență București, însă starea sa de sănătate continuă să se agraveze.

Antrenorul, în vârstă de 80 de ani, cu multiple afecțiuni cardiace, a ajuns la spital încă din 29 martie, după un episod de leșin în timpul unui cantonament la Mogoșoaia.

Medicii Spitalului Universitar de Urgență București au transmis că se confruntă cu o evoluție severă a stării de sănătate a fostului selecționer Mircea Lucescu, după ce acesta a suferit mai multe episoade severe de aritmie cardiacă. Potrivit acestora, Lucescu nu mai răspunde la tratamentul administrat, iar prognosticul rămâne rezervat.

Sâmbătă, pe parcursul serii, pacientul a repetat aritmiile cardiace importante, prompt tratate de către echipa de gardă din secția de cardiologie. Duminică, în cursul nopții, aritmiile au devenit severe și nu au mai răspuns la tratament.

Starea pacientului s-a înrăutățit, necesitând transferul în secția de Anestezie și Terapie Intensivă. În prezent, nu sunt elemente noi de evoluție. Facem apel la respectul tuturor pentru intimitatea și demnitatea oricărui pacient internat în SUUB”, a transmis unitatea medicală.


Starea de sănătate a lui Mircea Lucescu a necesitat internarea cu doar două zile înaintea meciului amical Slovacia – România. În timpul cantonamentului, Lucescu a acuzat amețeli și o stare generală de rău, astfel că a fost solicitată intervenția unei ambulanțe. La acel moment, cadrele medicale i-au acordat primul ajutor și l-au stabilizat.

Există uneori momente în fotbal când scorul de pe tabelă nu mai contează, iar singura victorie pentru care luptăm este cea a vieții. Astăzi e unul dintre acele momente, iar gândurile noastre, ale tuturor, se îndreaptă către omul care a modelat destine, a construit generații și a pus România pe harta mare a fotbalului mondial.

Suntem o echipă, o singură inimă, iar inima aceasta bate astăzi pentru dumneavoastră! Dorim să putem să vă transmitem toată energia și forța de care aveți nevoie. Luptați, domnule Lucescu!”, se arăta ieri pe pagina de Facebook Echipa Națională de Fotbal a României.

Pe 2 aprilie, pe aceeași pagină se arăta că Mircea Lucescu și-a încheiat mandatul de selecționer al României, fiind „de peste 60 de ani în slujba fotbalului, ca jucător și antrenor”:

Sub conducerea sa, România a reușit o campanie de excepție în Liga Națiunilor, în urma căreia reprezentativa noastră a obținut locul în play-off-ul din martie, pentru accederea la Campionatul Mondial din vara aceasta. Bilanțul său pe banca naționalei în această perioadă cuprinde 11 victorii, un egal și șase înfrângeri.

Finalul acestui contract marchează încheierea celui de-al doilea mandat la echipa reprezentativă. Primul său mandat, desfășurat la începutul anilor ’80, rămâne un reper istoric pentru fotbalul românesc: sub îndrumarea lui Mircea Lucescu, România s-a calificat la Campionatul European din 1984, prima prezență a tricolorilor la un turneu final european”.

Cioloș este de astăzi consilier prezidențial

Sursa: Captură video

Dacian Cioloș devine din ce în ce mai apropiat de președintele României, care a decis să îl numească pe cabinetul său.

Așa că astăzi ar fi prima zi de muncă a lui Cioloș la Palatul Cotroceni, în calitate de consilier prezidențial al lui Nicușor Dan.

Luni, 6 aprilie, este ziua în care cabinetul șefului statului se mărește cu încă un membru. Conform unui decret semnat la finele săptămânii trecute de Nicușor Dan, Dacian Cioloș a fost numit consilier prezidențial.

Mai precis, după cum se arată pe site-ul Administrației Prezidențiale, „Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 3 aprilie 2026, pentru numirea în funcția de consilier prezidențial a domnului Dacian-Julien Cioloș, începând cu data de 6 aprilie 2026”.

Decretul a fost publicat și în Monitorul Oficial la aceeași dată, în condițiile în care, anterior, președintele Dan îl propusese pe Cioloș candidat al României la funcția de Secretar General al Francofoniei.

Luna trecută, cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei, Nicușor Dan a precizat că îl susține pe Dacian Cioloș pentru a prelua această funcție, acesta din urmă declarându-se, cum altfel decât „onorat de încrederea acordată de Președintele României”.

Și, conform unei declarații pe care Cioloș a dat-o pentru Hotnews, numirea sa la „dreapta” președintelui ar trebui să dea greutate tocmai în perspectiva alegerii sale ca Secretar General al Francofoniei, și va ocupa funcția de consilier prezidențial până în noiembrie, când vor avea loc alegerile.

Este o numire legată de desemnarea mea de a fi candidat pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei. Asta presupune o campanie la nivel internațional și președintele a decis să facă numirea asta ca să pot să acționez și în numele dânsului, pentru că dânsul este cel care m-a desemnat, împreună cu Guvernul.

Și, deci, responsabilitatea mea este legată de domeniul francofoniei, pe care vreau să-l acopăr pentru pregătirea candidaturii”, a spus Dacian Cioloș pentru sursa citată.

Trei dintre exponatele tezaurului dacic furate din Olanda se întorc în țară

Sursa: Facebook

Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur, furate anul trecut dintr-un muzeu din Olanda se întorc în țară.

Exponatele, care fac parte din tezaurul dacic, au fost recuperate, iar ieri au fost predate autorităților române.

Obiectele de patrimoniu din categoria „Tezaur”, furate pe 24 ianuarie 2025 din expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată de Muzeul Drents, au fost recuperate de la autorii furtului.

În paralel, parchetul neerlandez a sesizat instanța cu privire la acordurile încheiate cu trei persoane care au calitatea de inculpați.

Însă, așa cum se arată într-un comunicat al Ministerului Public, „recuperarea obiectelor din tezaurul dacic” a fost făcută „prin cooperare judiciară cu autoritățile din Țările de Jos”, „în urma investigațiilor efectuate în cadrul echipei comune de anchetă încheiate între autoritățile judiciare din Regatul Țărilor de Jos și autoritățile judiciare din România”.

Astfel, „au fost recuperate trei dintre obiectele de patrimoniu din categoria „Tezaur”, furate pe 24 ianuarie 2025 din expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată de Muzeul din Drents”, iar ieri, „la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat simbolic către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”.

Însă, din ce detaliază Ministerul Culturii, procedura este una de durată, astfel că „adresează un apel la răbdare și responsabilitate”.

Aceste situații implică proceduri stricte și etape care trebuie parcurse cu atenția cuvenită pentru a permite confirmarea oficială a tuturor datelor. Comunicarea publică în astfel de momente se face în mod coordonat, pe baza informațiilor verificate de autoritățile competente.

Există o colaborare activă între instituțiile din România și Regatul Țărilor de Jos, atât la nivelul structurilor de poliție, cât și al ministerelor abilitate, precum și între instituțiile cu atribuții în domeniul patrimoniului cultural. Astfel, rugăm publicul și reprezentanții mass-media să acorde timpul necesar pentru clarificarea tuturor detaliilor și să aștepte comunicările oficiale”, a transmis ministerul.

Federația Sindicatelor Silva constestă reorganizarea Romsilva: „Dreptate în justiție, nu pe Facebook”

Sursa: Facebook

Federația Sindicatelor Silva solicită în instanță suspendarea măsurilor de reorganizare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Ieri, Federația a introdus o cerere în acest sens la Curtea de Apel București, întrucât Hotărârea de Guvern prin care s-au adus modificări „s-a făcut fără respectarea procedurilor şi normelor legale în vigoare”.

Reorganizarea Romsilva nu este văzută cu ochi buni de către sindicaliștii din domeniu, care au decis să conteste în instanță ordonanța prin care, în martie, Guvernul a redus numărul direcțiilor silvice de la 41 la 19 structuri regionale.

Totodată, au fost introduse prevederi legate de evaluare anuală și criterii clare pentru funcțiile de conducere, proceduri transparente de selecție, reguli noi pentru activitățile economice ale regiei de stat, precum și utilizarea sistemelor digitale de control și măsuri pentru siguranța personalului silvic.

Cu toate acestea, angajații din domeniu, care sunt și sindicaliști, consideră că, de fapt, ordonanța de urgență încalcă legea.

Am depus joi, 2 aprilie 2026, la Curtea de Apel București, o cerere de suspendare a executării Hotărârii de Guvern nr. 123/05.03.2026 privind aprobarea măsurilor de reorganizare ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Promovarea acestei Hotărâri s-a făcut fără respectarea procedurilor și normelor legale în vigoare.

𝐍𝐢𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐟𝐞𝐫𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐚̆𝐥𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐚!
🖋️HG nr. 123/05.03.2026 a fost adoptată cu încălcarea mai multor legi, a cerințelor de transparență decizională și a obligațiilor privind dialogul social. Am avertizat în repetate rânduri, atât public, cât și instituțional, că ne aflăm în fața unui abuz al conducerii Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Un abuz mascat printr-o campanie de propagandă agresivă, menită să discrediteze breasla silvicultorilor și să decredibilizeze orice demers legitim de apărare a legalității, fie că vorbim despre normele privind adoptarea hotărârilor de guvern, fie despre cele care reglementează dialogul social.

Concret, în cursul anului 2025, MMAP a inițiat elaborarea unui proiect de Hotărâre de Guvern privind așa-zisa „reformă” a Romsilva. La data de 21.10.2025 a avut loc consultarea publică asupra proiectului, iar la 24.10.2025 ministerul a publicat forma rezultată în urma acestei etape, care prevedea reorganizarea Regiei prin constituirea a 12 direcții silvice regionale și a Complexului Silva.

𝑼𝒍𝒕𝒆𝒓𝒊𝒐𝒓 𝒊̂𝒏𝒔𝒂̆, 𝒍𝒂 𝒅𝒂𝒕𝒂 𝒅𝒆 15.12.2025, 𝑴𝑴𝑨𝑷 𝒂 𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒎𝒊𝒔 𝒔𝒑𝒓𝒆 𝒂𝒗𝒊𝒛𝒂𝒓𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒎𝒊𝒏𝒊𝒔𝒕𝒆𝒓𝒊𝒂𝒍𝒂̆ 𝒖𝒏 𝒂𝒍𝒕 𝒑𝒓𝒐𝒊𝒆𝒄𝒕, 𝒅𝒊𝒇𝒆𝒓𝒊𝒕 𝒅𝒆 𝒄𝒆𝒍 𝒑𝒓𝒆𝒛𝒆𝒏𝒕𝒂𝒕 𝒑𝒖𝒃𝒍𝒊𝒄, 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒗𝒆𝒅𝒆𝒂 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒕𝒊𝒕𝒖𝒊𝒓𝒆𝒂 𝒂 13 𝒅𝒊𝒓𝒆𝒄𝒕̦𝒊𝒊 𝒔𝒊𝒍𝒗𝒊𝒄𝒆 𝒓𝒆𝒈𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒆.

Forma finală adoptată de Guvern în data de 5.03.2026 diferă însă de ambele variante anterioare, întrucât stabilește reorganizarea Romsilva prin înființarea a 19 direcții silvice regionale. Această succesiune de variante distincte nu reprezintă o simplă ajustare tehnică, ci ridică serioase semne de întrebare cu privire la legalitatea, coerența și transparența întregului proces de adoptare. Nu vorbim despre o procedură clară și predictibilă, ci despre o construcție administrativă modificată succesiv, fără respectarea exigențelor pe care legea le impune. Și fără nicio evaluare de impact social și economic.

𝐌𝐌𝐀𝐏 𝐧𝐮 𝐚 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐃𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠𝐮𝐥 𝐒𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥.
Începând cu data de 04.02.2026, ministerul a convocat în mod repetat Comisia de Dialog Social pentru discutarea proiectului de Hotărâre de Guvern cu partenerii sociali. Cu toate acestea, forma proiectului ce urma să fie analizată nu a fost comunicată în timp util, așa cum impune legea. Mai mult, documentul comunicat cu întârziere fusese deja trimis în avizare interministerială, fără a fi discutat în prealabil cu partenerii sociali, așa cum prevede Legea dialogului social.

Cu alte cuvinte, MMAP a transmis o formă a proiectului către ministerele avizatoare și o altă formă către partenerii sociali. Aceeași manieră de lucru s-a regăsit și în cadrul procedurii derulate la nivelul Consiliului Economic și Social. În aceste condiții, consultarea partenerilor sociali nu a fost una reală și efectivă, ci una grav viciată, prin lipsa de transparență și prin prezentarea unor variante diferite ale aceluiași act normativ.
𝐍𝐢𝐜𝐢 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝟐𝟔 𝐝𝐞 𝐨𝐛𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐌𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐇𝐆.

La data de 25.02.2026, plenul Consiliului Economic și Social a decis returnarea proiectului către inițiator, ca urmare a lipsei avizului Ministerului Justiției. Menționăm că Ministerul Justiției a refuzat în repetate rânduri să avizeze proiectul, retrimițându-l inițiatorului pentru remedierea neconcordanțelor și problemelor de ordin juridic constatate.

Ulterior, la data de 04.03.2026, Ministerul Justiției a acordat avizul asupra proiectului, dar a formulat nu mai puțin de 26 de observații privind legalitatea actului normativ. La acel moment, reorganizarea Romsilva ajunsese deja la varianta care prevedea înființarea a 19 direcții silvice regionale.

Legal, aceste 26 de observații trebuiau analizate de Ministerul Mediului și integrate în forma finală a proiectului promovat de Guvern. Acest lucru nu s-a întâmplat. În Monitorul Oficial a fost publicată o Hotărâre de Guvern afectată de serioase vicii de legalitate și de aplicabilitate. Cu alte cuvinte, inițiatorul a ales să ignore observațiile formulate chiar de instituția chemată să verifice conformitatea juridică a actului normativ.

Din toate aceste motive, considerăm că Hotărârea de Guvern este nelegală și că se impune suspendarea executării sale. În calitate de organizație sindicală reprezentativă, suntem pe deplin îndreptățiți să solicităm această măsură, întrucât aplicarea actului normativ riscă să blocheze activitatea Romsilva și să pună în pericol atât administrarea pădurilor proprietate publică a statului, cât și stabilitatea locurilor de muncă. Acest HG produce efecte concrete asupra raporturilor de muncă, asupra locurilor de muncă, atribuțiilor personalului, structurilor de administrare, mecanismelor de evaluare și condițiilor de exercitare a drepturilor colective.

Știm că vom fi, din nou, ținta unor campanii de discreditare din partea conducerii MMAP, însă dreptatea se obține în justiție, nu pe Facebook. Cu argumente și în temeiul legii, nu cu declarații pompoase!”, se arată într-un comunicat al Federației Silva.

CA București dispune începerea judecăţii în dosarul lui Georgescu și Potra

Sursa: Captură video

Soluție pronunțată de Curtea de Apel București, în camera preliminară a dosarului în care Călin Georgescu este inculpat alături de Horațiu Potra și alți 20 de mercenari din gruparea acestuia.

Conform soluției, care încă nu este definitivă, judecata în cauza candidatului pro-rus la prezidențiale și a mercenarului poate începe, acuzațiile fiind de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale).

Fostul candidat la prezidențiale și mercenarul său au fost trimiși în judecată în septembrie anul trecut, procurorii acuzându-l că, la indicațiile sale, Horațiu Potra și grupul lui de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pentru a crea haos.

Până la soluția de ieri, judecătorii au exclus în martie mai multe declarații, date inițial în calitate de martori de către o parte dintre inculpați. Însă, la același termen, instanța a respins „ca nefondate celelalte cereri şi excepţii formulate în procedura de cameră preliminară”.

La distanță de aproape o lună, având în vedere că procurorii nu au insistat asupra păstrării declarațiilor, CA București a constatatlegalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din data de 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală în dosarul nr. 6720/284/P/2024, şi dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii:

1. GEORGESCU CĂLIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale);

2. POTRA HORAŢIU, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;

3. POTRA DORIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 4. POTRA ALEXANDRU-COSMIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;

5. DĂRĂBANŢ MATEI, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 6. LUP ANDREI-FLORIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 7. LUP IOAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;

8. SZANTO DANIEL, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 9. APAHIDEAN MARIUS-SAMUEL, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 10. BORIŞCA CRISTIAN-SERGIU, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;

11. TIMOFTI CONSTANTIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 12. GOLOŞOIU MIHAIL-ALEX, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 13. HAUPTMAN MANFRED-IOAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale nşi orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;

14. LĂPĂDATU CLAUDIU-MARIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 15. DRAGOMAN VASILE-LEONARD, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 16. ANIȚEI IULIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;

17. COMIZA ADRIAN-INOCENŢIU, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 18. LECHINŢAN TRAIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 19. MOLDOVAN DIONISIE, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;

20. PANŢA DAN-CRISTIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 21. LASCU BOGDAN-FLORIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 22. MURE?AN OVIDIU-CLAUDIU, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Încheierea se comunică de îndată procurorului şi părţilor. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare”.

Cine a ajuns la oameni de Paște: Piedone domină Facebook-ul politic, ceilalți rămân în zona formală

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigatii zin.ro

Într-un moment în care emoția și autenticitatea contează mai mult ca oricând, mesajele politicienilor de Paște au fost, ca în fiecare an, un test de apropiere față de oameni.

Unii au bifat o postare.
Alții au ajuns la oameni.

Diferența nu este una de nuanță, ci una de proporții.

Cifrele care spun tot

Cristian Popescu Piedone a reușit, și în acest an, să domine categoric engagement-ul pe Facebook, cu un mesaj simplu, direct și lipsit de artificii.

Postarea sa de Paște a strâns:

  • aproape 100.000 de aprecieri
  • peste 2 milioane de vizualizări

Un rezultat care îl plasează net deasupra celorlalți politicieni activi în spațiul online.

În contrast, cifrele celorlalți lideri politici rămân modeste:

  • Ilie Bolojan – aproximativ 18.000 de aprecieri
  • Ciprian Ciucu – în jur de 1.000 de reacții
  • Rareș Hopincă – aproximativ 350
  • Robert Negoiță – în jur de 700
  • Nicușor Dan – aproximativ 13.500

Diferența nu mai este una de popularitate punctuală. Este o prăpastie de engagement.

De ce ajunge Piedone la oameni

Explicația nu ține doar de cifre, ci de modul în care este construit mesajul.

Piedone a ales, și de această dată, un discurs simplu: despre iubire, iertare, familie și liniștea sufletului. Fără formulări rigide, fără limbaj administrativ, fără distanță.

Un mesaj „din suflet”, așa cum îl percep cei care îl urmăresc.

Într-o perioadă în care comunicarea politică este adesea standardizată și filtrată, acest tip de abordare generează reacție. Nu doar vizualizare, ci implicare.

Facebook-ul nu recompensează doar vizibilitatea. Recompensează autenticitatea.

Comunicare vs conexiune

De cealaltă parte, majoritatea politicienilor au rămas în zona mesajelor corecte, dar previzibile. Texte bine construite, dar lipsite de emoție. Comunicare instituțională, dar fără impact real.

Nu este vorba despre greșeli de comunicare.
Este vorba despre lipsa unei conexiuni.

Într-un moment precum Paștele, oamenii nu caută formulări oficiale. Caută sinceritate. Caută apropiere. Caută autenticitate.

Facebook, noul indicator de încredere

În era digitală, popularitatea nu mai este doar o percepție. Este măsurabilă.

Numărul de reacții, distribuiri și vizualizări devine un indicator relevant al relației dintre un politician și publicul său.

Nu orice mesaj ajunge la oameni.
Și nu orice politician este ascultat.

Cazul lui Piedone arată că, dincolo de strategii și echipe de comunicare, există încă loc pentru un tip de discurs direct, care reușește să mobilizeze atenția și reacția publicului.

De Paște, diferența dintre politicieni nu s-a văzut doar în mesaje, ci în modul în care acestea au fost primite.

Unii au comunicat.
Alții au fost ascultați.

Iar pe Facebook, oamenii nu oferă doar like-uri. Oferă, de fapt, un semnal clar: pe cine simt aproape.

Primarul din Buzău, arătat cu degetul de Sorin Grindeanu, ca fiind singurul „bolojenist” din PSD

Sursa: Facebook

Liderul PSD Sorin Grindeanu se află zilele acestea în „drumeție” prin țară, pentru a decide dacă amenințările cu ieșirea de la guvernare vor fi puse în practică.

Și, după una dintre aceste întâlniri, președintele PSD a dezvăluit că o singură persoană din partid este contra curentului general, numindu-l „bolojenistul nostru”.

Bolojenistul” din PSD este nimeni altul decât primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, cunoscut de altfel pentru pozițiile sale temperate, față de „valul” promovat în rândul social democraților. Acum, din ce a afirmat Sorin Grindeanu, Toma ar fi fost singurul social democrat care ar fi susținut rămânerea la guvernare, cu Ilie Bolojan premier.

Cam toată lumea care a luat cuvântul a cerut să trecem în opoziție. Aproape toată lumea. Dar votul va spune în 20 aprilie ce va face PSD. (…) Un singur român s-a exprimat în toate cele şase întâlniri regionale cum că ar fi bine să continuăm în acelaşi mod.

Avem şi noi bolojenistul nostru, evident, Toma de la Buzău. În rest, nici măcar o persoană, în cele şase întâlniri regionale, n-a spus că ar trebui să continuăm în această formă. Ceea ce spune ceva”, a declarat Grindeanu, după întrunirea regională PSD Bucureşti-Ilfov.

Primarul Toma a reacționat după declarația de mai sus, afirmând că nu este nici pe departe singurul social democrat care are o opinie diferită față de ceea ce vrea să transmită șeful PSD.

Lumea spune că PSD-ul este şi la guvernare, şi în opoziţie. Dacă va ieşi de la guvernare, nu va mai fi evident nici la guvernare, dar nici în opoziţie, pentru că în opoziţie majoritatea este AUR împreună cu aliaţii săi. Deci PSD-ului i se rezervă o soartă proastă dacă va urma ceea ce îndeamnă domnul Sorin Grindeanu. (…)

Sunt mulţi colegi care susţin actuala situaţie în sensul în care Bolojan să rămână prim-ministru pentru că face treabă bună. Poate a avut unele excese, poate, eu ştiu, nu e un comunicator extraordinar, dar este omul potrivit la locul potrivit, în aceste vremuri nepotrivite, pentru că este primul om care după 1990 încearcă să salveze situaţia României şi să creeze un viitor mai bun pentru această ţară.

Ai un acord politic, rotativa este anul viitor în luna aprilie, iar Bolojan nu poate fi schimbat, dacă va fi schimbat, decât de partidul lui şi aşa este şi normal„, a declarat, pentru Agerpres, primarul municipiului Buzău.

Motorina, ieftinită temporar cu 50 de bani; ce măsuri urmează

Foto: Promotor
Foto: Promotor

Guvernul și companiile petroliere au agreat o reducere de 50 de bani la prețul carburanților, care a crescut neîncetat odată cu declanșarea războiului din Iran și blocarea strâmtorii Ormuz.

În paralel, Guvernul ia în calcul să renunțe temporar la ideea reducerii accizei la motorină.

Prima reducere la pompă a operat la motorină, unde creșterea de preț e mai mare, România fiind importator net. Însă, dacă prețul motorinei va trece din nou de 10 lei, atunci Guvernul ia în calcul să scadă și accizele.

Măsura de reducere cu cei 50 de bani abia ce a intrat în vigoare, respectiv plafonarea adaosului comercial la pompă. În plus, Guvernul a declarat stare de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere pentru o perioadă de 3 luni, ceea ce înseamnă că exporturile vor fi interzise.

În România, la motorină, care este unul dintre produsele aflate sub presiune, prețurile au crescut de la aproximativ 8 lei până la 10,4 lei. Aceste creșteri nu le puteam opri pentru că suntem o piață influențată de ceea ce se întâmplă pe piețele externe.

Intervenția acum ar fi fost ca și cum ai mătura în timpul viscolului: efectul ar fi zero. Am stabilit o perioadă de trei luni de intervenție, pentru a limita adaosurile comerciale și a preveni specula. (…)

Foarte important, am prelungit schemele de sprijin pentru transportatori, crescând cota de acciză care se decontează de la 65 de bani la 85 de bani, deci cu mai mult de o treime. De asemenea, am prelungit schema pentru agricultori: aceștia nu mai plătesc acciza decât o cotă reziduală, adică din 2,8 lei cât este acciza, plătesc doar 0,1 lei. (…)

Aveam posibilitatea de a interveni pe taxele asociate combustibilului, fie TVA, fie acciză, dar trebuie să evităm o procedură de infringement cu Comisia Europeană. Fiind într-un deficit excesiv, nu putem opera reduceri de taxe pe toate palierele, așa că am luat decizia de a interveni pe componenta de acciză.

Vom reduce, în perioada următoare, valoarea accizei din prețul combustibilului, astfel încât să ajutăm cumpărătorii să achiziționeze combustibil mai ieftin”, explica premierul Ilie Bolojan în urmă cu câteva zile.

România, bună de plată: Aproximativ 3 miliarde de lei trebuie să achităm pentru vaccinurile anti-COVID

Sursa foto: MedLife

România a pierdut procesul în care compania Pfizer solicita despăgubiri țării noastre pentru soldul restant aferent vaccinurilor anti-COVID comandate de la grupul farmaceutic.

Aceasta după ce în 2024, compania producătoare de vaccin anti-Covid anunța că România va fi trasă la răspundere pentru vaccinurile pe le-ar fi comandat și nu le-a achitat, și, în caz contrar, să plătim măcar pentru jumătate din cantitate.

Ieri, la Bruxelles, a fost dată o primă soluție în acest dosar și, chiar dacă soluția nu este una definitivă, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a precizat că decizia este executorie și poate fi pusă în aplicare.

Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont. Vom urmări ce se întâmplă, exercitarea căii de atac și vom vedea dacă ceva mai poate fi schimbat”, a declarat Radu Marinescu, citat de Agerpres.

Și, conform ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, țara noastră are de achitat aproximativ 3 miliarde de lei, fără penalități.

Tribunalul de Primă Instanță Francofon din Bruxelles s-a pronunțat în speța privind contractele dintre România și Pfizer pentru vaccinurile anti-COVID-19. România, conform deciziei de la Bruxelles, are de achitat aproximativ 3 miliarde de lei (fără penalități calculate).

Vorbim, în termeni concreți, de echivalentul unui nou spital major în România. Practic, acesta este „al 4-lea Spital Regional de Urgență”. Nu discutăm aici despre pandemie. Nu discutăm despre necesitatea vaccinării.
Discutăm despre decizii administrative și contractuale care astăzi produc efecte directe asupra bugetului public.

Noiembrie 2020 – România semnează primul contract: 12.780.000 doze. Februarie 2021 – al doilea contract: 12.315.000 doze. România a făcut 4 comenzi (două în decembrie 2020, una în martie și una în aprilie 2021), toate achitate integral – aproximativ 1,2 miliarde lei. Mai 2021 – al treilea contract: 39.000.000 doze, deși nu erau epuizate toate dozele din primele două contracte.

Este adevărat că în mai 2021 nu știam în ce direcție va merge pandemia, dar este evident că, în mai 2021, știam sigur că populația țării nu se va dubla. Ianuarie 2022 – transfer de doze către alte state: Germania: 5.000.000; Ungaria: 1.500.000. Din cantitatea rămasă, România a comandat 3.700.000 doze – plătite integral (352.000.000 lei). La final, rămân 29.000.000 doze care nu au fost comandate și nu au fost livrate. Astăzi, aceste doze generează obligații de plată de aproximativ 3 miliarde lei. Aici este problema reală.

Se vede de la distanță că volumele contractate depășeau cu mult necesarul real, raportat la populația României și la evoluția campaniei de vaccinare. Nu vreau să acuz pe nimeni. Nu acesta este rolul meu. Asta este rolul justiției.

Dar pot constata un lucru simplu: lipsa de responsabilitate administrativă se vede cu ochiul liber atunci când te uiți la cifre. În special decizia din mai 2021 – acel contract pentru 39 de milioane de doze – ridică întrebări legitime. O cantitate uriașă, fără o legătură clară cu realitatea epidemiologică, fără o estimare corelată cu rata de vaccinare și fără o fundamentare solidă în sănătatea publică.

Impactul este direct: bani care ar fi trebuit să ajungă în spitale, în medicamente și în servicii pentru pacienți sunt astăzi blocați într-un litigiu. Așteptăm ca instituțiile abilitate să clarifice din punct de vedere juridic și administrativ: cine a luat aceste decizii, cum au fost făcute estimările și de ce s-a semnat al treilea contract în aceste condiții.

Ce facem acum: Analizăm toate opțiunile legale și financiare pentru a proteja interesele României. Nu vom cosmetiza realitatea și nu vom evita adevărul. Încrederea se construiește pe fapte. Iar responsabilitatea nu este opțională”, a detaliat într-o postare pe Facebook Alexandru Robogete.

Firește, o reacție a venit și de la Vlad Voiculescu, fostul ministru USR al Sănătății, cercetat de procurori în dosarul vaccinurilor. Pe Facebook, Voiculescu scrie că fusese „un simplu cetățean” în problema vaccinurilor:

Contractul ăsta a fost negociat (de Florin Cîțu) și a început în Mai 2021. Eram așadar un simplu cetățean ca oricare dintre voi când s-au întâmplat astea. Informațiile despre aceste contracte au fost ascunse atât publicului cât și oficialilor.

Inclusiv ca ministru aflam despre contracte după ce fusesera semnate, de pildă. Informațiile au apărut mai târziu. Tot (…) este din surse publice – oricine folosește un google + un pic de AI găsește cu ușurință informația”.

Tribunalul Cluj a dispus arestarea șefului ARR

sursă foto: DNA

30 de zile de arest preventiv – este soluția magistraților Tribunalului Cluj, în fața cererii făcute în acest sens de procurorii anticorupție în ceea ce îl privește pe șeful Autorității Rutiere Române (ARR).

Ieri, Cristian Anton a fost prezentat instanței cu propunere de arestare preventivă, în condițiile în care deja se afla reținut în dosarul în care este cercetat pentru luare de mită.

Oficial, director general al ARR este acuzat de luare de mită în formă continuată, folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii de foloase necuvenite în formă continuată și constituire a unui grup infracțional organizat.

Cristian Anton era deja „filat” de câteva luni, în urma unui denunț, astfel că procurorii DNA dețin interceptări, înregistrări ambientale și filmări. Așa că, săptămâna aceasta, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj au dat „startul” anchetei, fiind efectuate percheziții domiciliare în 23 de locații situate pe raza municipiului București, respectiv a județelor Bacău, Dolj, Timiș și Vâlcea, una fiind sediul ARR, iar restul – domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale.

Cu ocazia efectuării perchezițiilor, la domiciliul lui Cristian Anton au fost găsiți aproximativ 500.000 de euro, ascunși în cutii de pantofi. În același timp, „la domiciliile celorlalți inculpați au fost identificate sume de bani și bunuri în valoare totală de aproximativ 100.000 de euro, acestea fiind ridicate în vederea instituirii măsurii sechestrului asigurător”, a arătat DNA.

Totodată, în cauză sunt inculpate și alte persoane. Iar un inculpat – administrator al unei societăți comerciale, acuzat de dare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată, constituire a unui grup infracțional organizat, a fost la rândul său propus pentru arestare preventivă.

Admite propunerea formulată în dosar nr. 4697/159/P/2024 de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj şi, în consecinţă:

1. Dispune arestarea preventivă a inculpatului A.C., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale), folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații care nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații în scopul obținerii de foloase necuvenite (2 acte materiale) și constituirea unui grup infracțional organizat, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 01.04.2026 și până în data la 30.04.2026, inclusiv.

Respinge ca neîntemeiată cererea de luare a măsurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, formulată de inculpatul A.C., prin avocat.

2. Dispune arestarea preventivă a inculpatului R.B.A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită în formă continuată (3 acte materiale), trafic de influență în formă continuată (4 acte materiale) și constituirea unui grup infracțional organizat, pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 01.04.2026 și până la data de 30.04.2026, inclusiv.

Respinge ca neîntemeiată cererea de luare a măsurii arestului la domiciliu, formulată de inculpatul R.B.A., prin avocat. Dispune emiterea mandatelor de arestare preventivă. Executorie. Cu drept de a formula contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţarea minutei.

Respinge, ca neîntemeiată, cererea de recuzare a doamnei judecător G.C.D. – judecător de drepturi și libertăți, astfel cum a fost formulată de către inculpatul A.C., prin apărător ales. Dispune înaintarea dosarului la completul JDL IV pentru continuarea judecății. Fără cale de atac”, se arată în încheierea Tribunalului Cluj.

Însă procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile față de alți opt inculpați – B.A., administrator al unei școli de șoferi și atestate, pentru trafic de influență în formă continuată și constituire a unui grup infracțional organizat; R.N.M., persoană fizică fără calitate specială, pentru complicitate la trafic de influență și constituire a unui grup infracțional organizat; A.B., persoană fizică fără calitate specială, pentru complicitate la trafic de influență în formă continuată, dar și a cinci persoane fizice fără calitate specială, pentru constituire a unui grup infracțional organizat.

În același dosar, procurorii anticorupție au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de doi suspecți – M.A. și D.D.R.I., deținători ai unor centre de pregătire profesională, pentru trafic de influență, respectiv de constituire a unui grup infracțional organizat.

În luna decembrie 2025, inculpatul Anton Cristian, în calitate de director general al Autorității Rutiere Române (A.R.R.), ar fi constituit un grup infracțional organizat, împreună cu inculpatul R.B.A., administrator al unei societăți comerciale și suspectul D.D.R.I., deținător al unui centru de pregătire profesională, în scopul săvârșirii unor infracțiuni de corupție, urmărind o acțiune concertată prin care, contra unor sume de bani primite ca mită, să permită fraudarea examenelor teoretice pentru obținerea atestatelor/certificatelor de pregătire profesională, desfășurate în cadrul A.R.R. (atât proba la calculator cât și proba scrisă). Ca lider al grupului, inculpatul Anton Cristian ar fi avut următoarele atribuții:

  • ar fi coordonat și ar fi gestionat activitatea de fraudare a examenelor teoretice și a probei la calculator, ar fi ținut legătura cu R.B.A. și D.D.R.I. și ar fi primit de la aceștia listele cu candidații care au remis sume de bani pentru fraudarea examenului, dar și parte din sumele de bani colectate de aceștia de la candidați, i-ar fi desemnat pe ceilalți membri ai comisiilor de examinare din locațiile alese de acesta conform propriilor interese, ar fi dirijat activitatea grupului, astfel încât să se evite deconspirarea, ar fi decis conform propriilor interese când este sau nu este parte în comisia de examinare, i-ar fi îndrumat pe R.B.A. și D.D.R.I. spre locațiile unde sunt comisii controlate de el, ar fi ținut evidența sumelor de bani primite cu titlu de mită, ar fi decis modalitatea și locația în care să i se remită sumele de bani colectate cu titlu de mită;
  • în calitate de examinator, ar fi permis fraudarea examenului teoretic prin acceptarea ca anumite persoane desemnate de R.B.A. și/sau D.D.R.I. să rezolve proba la calculator în locul candidaților, și prin înmânarea, odată cu foile de examen, a unei alte foi cu răspunsurile corecte la proba scrisă, candidaților care au remis sume de bani;
  • în calitate de director general al A.R.R., ar fi desemnat persoane agreate în comisiile de examinare din locațiile unde există mediul propice fraudării examenelor respective.

La datele de 01 și 07 martie 2026, cu ocazia examenelor organizate în județul Arad, respectiv în municipiul București, ca membru în comisia de examinare, inculpatul Anton Cristian ar fi primit de la inculpatul R.B.A. suma totală de 60.000 de euro (câte 30.000 euro pentru fiecare examen), în legătură cu încălcarea atribuțiilor sale de serviciu, pentru ca în schimb, candidații care au remis sume de bani să promoveze în mod fraudulos examenul.

Concret, acesta ar fi permis ca, în locul candidaților favorizați, proba la calculator să fie susținută de alte persoane, aflate în anturajul lui R.B.A. și, de asemenea, ar fi remis candidaților favorizați foi cu răspunsurile corecte la una dintre probe.

În plus, în perioada februarie – martie 2026, ca membru în comisia de examinare, inculpatul Anton Cristian ar fi primit suma de 34.000 de euro dintr-un total de 54.800 de euro de la R.B.A., în legătură cu încălcarea atribuțiilor sale de serviciu, pentru ca, în schimb, să asigure promovarea frauduloasă a examenelor desfășurate în municipiul București (28 februarie 2026), județul Arad (01 martie 2026) și județul Mehedinți (21 februarie 2026), de către candidații indicați de R.B.A., care ar fi remis sume de bani să promoveze în mod fraudulos examenul.

De asemenea, la data de 17 martie 2026, inculpatul Anton Cristian ar fi acceptat promisiunea primirii diferenței de 20.800 de euro, care să îi fie remisă ulterior, 5.000 de euro de către suspectul D.D.R.I. și 15.800 de euro de către inculpatul R.B.A. .

Cu ocazia examenelor anterior menționate, inculpatul R.B.A. ar fi pretins și primit suma totală de cel puțin 113.000 de euro, de la mai mulți candidați, direct sau prin deținători de școli de atestate profesionale, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă membrii comisiei de examinare, astfel încât aceștia să promoveze examenele în mod fraudulos, în modalitățile descrise anterior. De exemplu, la examenul din data de 21 februarie 2026 din județul Mehedinți, acesta ar fi pretins și primit suma totală de cel puțin 22.000 de euro de la un număr de peste 100 de candidați, direct sau prin deținători de școli de atestate profesionale.

Ceilalți inculpați sau suspecți ar fi avut contribuții infracționale diferite, unii dintre aceștia aderând ulterior la grupul infracțional. Aceștia ar fi desfășurat activități de sprijin organizatoric pentru inculpatul R.B.A., precum identificarea persoanelor interesate să promoveze în mod fraudulos examenul, acordarea de indicații privind modul de operare și organizarea candidaților la locațiile de examinare.

De asemenea, aceștia ar fi fost implicați în instruirea candidaților, colectarea sumelor de bani de la aceștia în numele inculpatului R.B.A., precum și în rezolvarea probei pe calculator în timpul examenelor.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, cei opt inculpați trebuie să respecte o serie de obligații, între care: să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la organul de urmărire penală, să nu părăsească teritoriul României, fără acordul procurorilor D.N.A. și să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanțele de dispunere a controlului judiciar
”, a precizat DNA.

ANPC, între competență și imagine: Piedone critică direcția instituției și cere revenirea la problemele reale din piață

Cristian Popescu Piedone Foto zin.ro

Piedone: „ANPC trebuie să știe exact unde intervine”

Cristian Popescu Piedone atrage atenția că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor riscă să își dilueze rolul dacă intervine în zone care nu țin de competența sa directă.

„Protecția consumatorului nu înseamnă reacții la orice subiect apărut în spațiul public. Înseamnă rigoare, competență și intervenții acolo unde există impact real asupra oamenilor”, transmite acesta.

În opinia fostului șef ANPC, cazul panourilor cu mesaje de natură medicală este unul care ține, în mod evident, de Ministerul Sănătății și de Colegiul Medicilor, nu de protecția consumatorului.

Scandalul panourilor: o problemă de sănătate publică, nu de consum

Referindu-se la controversa generată de mesajele despre nașterea naturală și operația de cezariană, Piedone subliniază că astfel de afirmații trebuie evaluate exclusiv de autorități competente în domeniul medical.

„Nu ANPC stabilește ce este corect din punct de vedere medical. Există instituții care au această responsabilitate și această expertiză”, afirmă acesta.

În acest context, fostul președinte al instituției consideră că intervenția ANPC ridică semne de întrebare privind înțelegerea limitelor legale ale instituției.

Prioritățile ANPC: „zona fierbinte este în magazine, nu pe panouri”

Piedone mută discuția către ceea ce consideră a fi adevărata misiune a instituției: protejarea consumatorilor în relația directă cu piața.

„Există o zonă fierbinte reală: supermarketurile și hypermarketurile. Acolo se întâmplă zilnic lucruri care afectează consumatorul – prețuri înșelătoare, promoții discutabile, produse neconforme”, spune acesta.

Fostul șef ANPC insistă că acolo trebuie să fie concentrarea instituției, inclusiv la nivelul conducerii.

„Nu conduci ANPC doar din birou. Trebuie să fii în teren, să vezi cu ochii tăi ce se întâmplă. Asta înseamnă leadership real”, punctează Piedone.

Critici privind direcția instituției: reacții de imagine vs intervenții reale

În opinia sa, riscul major este ca ANPC să devină o instituție care reacționează la presiuni sau la subiecte de moment, în loc să își urmeze misiunea clară.

„Nu orice subiect vizibil devine automat atribuția ANPC. Dacă intri în toate zonele, ajungi să nu mai fii eficient în niciuna”, avertizează acesta.

Piedone subliniază că instituțiile trebuie să funcționeze pe baza unor competențe clare, fără suprapuneri sau confuzii.

Revenirea la rigoare și responsabilitate

În final, fostul președinte ANPC transmite că eficiența instituției depinde de respectarea strictă a cadrului legal și de concentrarea pe problemele reale ale consumatorilor.

„ANPC trebuie să revină la ceea ce contează: protejarea consumatorului în fața abuzurilor din piață. Restul sunt doar deviații care consumă energie și creează confuzie”, concluzionează Cristian Popescu Piedone.

Piedone scapă definitiv de controlul judiciar. Curtea de Apel Brașov respinge contestația DNA

Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigatii zin.ro

Curtea de Apel Brașov a decis definitiv, la 1 aprilie 2026, că măsura controlului judiciar nu mai poate fi menținută în cazul lui Cristian Popescu Piedone. Instanța a respins ca nefondată contestația Direcției Naționale Anticorupție și a confirmat soluția pronunțată anterior de Tribunalul Brașov.

Potrivit minutei, judecătorii au stabilit că „respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de DNA Serviciul Teritorial Braşov (…) pe care o menţine”, iar cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Hotărârea este definitivă.

Decizia Tribunalului Brașov, confirmată integral

Prin această soluție, Curtea de Apel validează integral decizia pronunțată în 27 martie 2026 de Tribunalul Brașov, când judecătorul de cameră preliminară a dispus revocarea măsurii preventive.

Instanța a stabilit atunci că nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru menținerea controlului judiciar, dispus inițial prin ordonanța procurorului din iulie 2025.

„Revocă măsura controlului judiciar adoptată faţă de inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone”, se arată în minuta Tribunalului Brașov.

Decizia putea fi contestată în termen de 48 de ore, contestație care a fost formulată de DNA și respinsă definitiv de Curtea de Apel.

Contextul dosarului DNA

Cristian Popescu Piedone este judecat într-un dosar deschis de DNA în vara anului 2025, în care este acuzat că ar fi divulgat informații nedestinate publicității către un operator economic din Sinaia.

Procurorii susțin că acesta ar fi anunțat în avans un control al ANPC și ar fi oferit detalii despre modul de desfășurare a verificărilor, astfel încât unitatea vizată să poată evita eventuale sancțiuni.

Faptele sunt încadrate ca folosirea sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații care nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii de foloase necuvenite.

Procesul continuă pe fond

După instituirea controlului judiciar în iulie 2025, Piedone a fost trimis în judecată în toamna aceluiași an, dosarul fiind înregistrat la Tribunalul Brașov.

Pe parcursul procedurii de cameră preliminară, instanța a analizat periodic necesitatea menținerii măsurii preventive, iar în martie 2026 a decis revocarea acesteia.

Decizia definitivă a Curții de Apel Brașov vizează exclusiv măsura preventivă și nu soluționează fondul cauzei. Procesul penal continuă pe rolul instanței.

Ridicarea controlului judiciar înseamnă însă că președintele Partidului Naționalist Reformarea României nu mai este supus restricțiilor impuse anterior.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
ploaie moderată
19.9 ° C
21.1 °
18.9 °
68 %
0.5kmh
6 %
S
20 °
D
33 °
lun
33 °
mar
24 °
mie
28 °

Ultimul articol

Rareș Bogdan, încă alături de social democrați – mesaj de susținere pentru femeile din...

Europarlamentar PNL la al doilea mandat, Rareș Bogdan face ce face și revine, periodic, în atenția publică. Ca și cum nu ar fi de ajuns...

Sancțiuni de aproape 3,5 milioane lei aplicate de ANAF în domeniul schimbului valutar

Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au început o acțiune de „curățenie” în domeniul schimbului valutar,...

Virgil Zidaru, alias Makaveli, reținut pentru evaziune fiscală

Virgil Alexandru Zidaru, cunoscut ca Makaveli, a fost reținut aseară după mai multe ore de audieri la parchet. Makaveli, care a „ieșit” din bula TikTok...