Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au venit la Bucureşti: Întrevederi cu Iohannis şi Toader

Autor

-

24 aprilie 2019

Preşedintele Klaus Iohannis va primi miercuri, la Palatul Cotroceni, o delegaţie a Comisiei de la Veneţia, informează Administraţia Prezidenţială. De asemenea, ministrul demisionar al Justiţiei, Tudorel Toader, are programată o întrevedere cu grupul de raportori ai Comisiei.

Întrevederea acestora cu şeful statului va avea loc la ora 11,00. Între orele 9,00-10,00 raportorii Comisiei de la Veneţia au programată o întâlnire la Ministerul Justiţiei cu Tudorel Toader, potrivit agendei oficiale a acestuia.

Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia vor fi săptămâna aceasta în România pentru a avea discuţii cu reprezentanţii instituţiilor de forţă din justiţie pe tema modificării legilor Justiţiei, a înfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi a modificărilor preconizate de puterea PSD-ALDE la codurilor penale, pregătită de puterea PSD-ALDE. Delegaţia va avea întâlniri şi membrii din conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), a Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie.

Iohannis nu e de acord cu propunerile de miniștri. „Această remaniere este un fel de farsă”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

23 aprilie 2019

Klaus Iohannis a tranșat direct problema remanierii propusă de PSD. Acesta a declarat astăzi că nu este de acord cu propunerile social democraților și a arătat că persoanele nominalizate pentru ministerele de Justiție, cel al Fondurilor europene și cel pentru românii de pretutindeni „nu au ținuta necesară pentru a ocupa aceste poziții”. Totodată, Iohannis a precizat că nu ia act de demisiile celor trei miniștri care ar fi trebuit remaniați.

„După părerea mea, această remaniere este un fel de farsă. Nu are nimic de-a face cu îmbunătățirea actului de guvernare, cu agenda românilor sau a României, e cauzată de o răfuială din interiorul PSD-ului. Mi se pare că e neavenită. Avem cele trei demisii și, la un moment dat, evident că aceste trei persoane vor pleca. Însă cele trei propuneri făcute sunt propuneri cu care nu sunt de acord. Sunt persoane nepotrivite pentru funcția de ministru și, în consecință, nu accept această remaniere așa cum mi-a fost propusă. Am avut o discuție telefonică cu doamna prim ministru și am rugat-o fie să vină cu alte propuneri, fie să vină cu propuneri de miniștri interimari până când PSD vine cu propuneri pe care le pot accepta”, a declarat președintele Iohannis.

Tudorel Toader avertizează: nu mă războiesc cu nimeni!

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

23 aprilie 2019

Tudorel Toader – încă ministru al Justiției – a reînceput cu mesajele cu „autodetonare” pe pagina sa de Facebook. După ce dimineață a dat câteva „simple precizări” legate de atribuțiile pe care Ministerul Justiției le are când vine vorba de inițierea și elaborarea de acte normative, în urmă cu câteva momente a scris un nou mesaj, cu avertizarea că peste o oră acesta va fi șters. Nu este prima dată când Toader postează pe Facebook anumite „precizări”, pe care ulterior le șterge.

„O altă simplă precizare! Prin aceste replici, eu nu mă „războiesc” cu nimeni, doar că nu pot accepta multele neadevăruri din ultima perioadă!

PS: acest mesaj va fi șters într-o oră!”
În urmă cu trei ore, ministrul Toader scria despre „ordonanţa pe achiziţii”: „MJ avizează, sub aspectele de legalitate, proiectele de acte normative inițiate de către alte ministere. MJ nu inițiază și nu elaborează proiecte de acte normative în locul altor ministere. În evidențele MJ nu figurează un proiect trimis spre AVIZARE conform dispozițiilor art. 20 alin. (7) din HG 561/2009, referitor la „ordonanţa pe achiziţii”. În faza de prealabilă, de consultare interinstituțională, MJ a transmis o serie de propuneri și observații, referitoare la un proiect OUG pentru modificarea și completarea unor acte normative printre care și legislația din domeniul achizițiilor publice.

Prin adresa MJ nu a fost solicitat avizul CSAT, s-a făcut referire la analizarea oportunității solicitării acestuia, în condițiile în care se punea în discuție posibilitarea construirii unor obiective militare. Luând în considerare intervențiile asupra unor acte normative care transpun directive ale Uniunii Europene (art. II – V din proiect), în temeiul art. 2 pct. 37 din H.G. nr. 16/2017, a fost menționată necesitatea obținerii avizului Ministerului Afacerilor Externe și a Ministrului Delegat pentru Afaceri Europene.

PS: observațiile se referă la a treia varianta de proiect, având același conținut cu primele două, care nu au fost luate în considerare!”

Doi viceprimari și un primar, declarați incompatibili

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

23 aprilie 2019

Aleșii locali încă nu cunosc reglementările privind incompatibilitatea. Încă trei aleși locali au fost găsiți incompatibili de către Agenția Națională de Integritate, după ce în urma verificărilor s-a constatat că aceștia au deținut simultan și alte funții, în ciuda interdicțiilor clare. Este vorba despre primarul din Gherla și viceprimarii din Câmpulung Muscel și Bumbești-Jiu.

„Ioan Neșlean, actual primar și fost viceprimar al municipiului Gherla, județul Cluj. În perioada 15 octombrie 2013 – 02 iunie 2016 a exercitat simultan funcția de viceprimar și calitatea de membru (președinte) al Consiliului de Administrație al Spitalului Municipal Gherla, încălcând astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003, coroborate cu dispozițiile art. 91, alin. (3), teza 1 din același act normativ.

Mărgărin Șerban Blidaru, viceprimar al municipiului Câmpulung Muscel, jJudețul Argeș. În perioada 24 iunie 2016 – 28 septembrie 2017 a deținut și exercitat simultan funcția de viceprimar și calitatea de reprezentant al Consiliului Local în Consiliul de Administrație al Școlii de Muzică Câmpulung, încălcând astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003.

Cristian Păunescu, viceprimar al orașului Bumbești-Jiu, județul Gorj. În perioada 25 octombrie 2012 – 03 august 2016 a deținut simultan funcția de viceprimar și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Colegiului „Mihai Viteazul” Bumbești-Jiu, încălcând astfel dispozițiile art. 87, alin. (1), lit. d) din Legea nr. 161/2003”, se detaliază într-un comunicat ANI.

Un tânăr bulgar, condamnat la 30 de ani de închisoare pentru asasinarea jurnalistei de investigații Viktoria Marinova

Autor

Adrian Bărbulescu

-

23 aprilie 2019

Un tânăr bulgar a fost condamnat luni la 30 de ani de închisoare, în primă instanţă, pentru violarea şi uciderea jurnalistei de investigații Viktoria Marinova, în octombrie 2018, anunţă Tribunalul din oraşul Ruse.

Arestat în Germania, unde fugise după comiterea crimei pe 6 octombrie 2018, Severin Krasimirov, în vârstă de 21 de ani, şi-a recunoscut faptele, evitând astfel detenţia pe viaţă. Tânărul trebuie să achite şi daune de 450.000 de leva (225.000 de euro) familiei victimei. Conform Parchetului din Ruse, „a fost o crimă motivată sexual, fără legătură cu activitatea profesională a victimei”.

Severin Krassimirov era în stare avansată de ebrietate în momentul comiterii faptelor. În instanţă, individul a plâns, declarând că regretă „profund” o „greşeală a tinereţii”.

”Portocală” nu mai e magistrat. Klaus Iohannis l-a eliberat pe Mircea Negulescu din funcția de procuror

Autor

Adrian Bărbulescu

-

23 aprilie 2019

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind eliberarea din funcţia de procuror a lui Mircea Negulescu, zis ”procurorul Portocală”, ca urmare a excluderii din magistratură.

„Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat luni, 22 aprilie a.c., decretul privind eliberarea din funcţia de procuror a domnului Mircea Negulescu, în prezent suspendat din funcţie, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina – ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare constând în excluderea din magistratură”, anunţă Administraţia Prezidenţială.

ICCJ a decis pe 8 aprilie excluderea din magistratură a procurorului Mircea Negulescu. „Admite recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Încheierii din 17 ianuarie 2018, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, în dosarul nr. 3/P/2017. Casează, în parte, încheierea atacată şi respinge excepţia inadmisibilităţii probei cu înregistrarea şi transcrierea convorbirii telefonice din data de 15 decembrie 2016, purtată de către procurorul Negulescu Mircea cu numita Vlad Elena Simona. Admite proba respectivă. Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate. Respinge recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 2P din 30 ianuarie 2018, pronunţată de Secţia pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii în dosarul nr. 3/P/2017, ca nefondat. Admite recursul declarat de Negulescu Mircea împotriva aceleiaşi hotărâri. Casează, în parte, hotărârea atacată, în sensul că respinge acţiunile disciplinare conexe formulate de Inspecţia Judiciară împotriva procurorului Negulescu Mircea, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. b) şi lit. i) teza întâi din Legea nr. 303/2004. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate privind respingerea excepţiilor; admiterea, în parte, a acţiunilor disciplinare conexe şi aplicarea sancţiunii disciplinare constând în „excluderea din magistratură”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) (2 abateri disciplinare) şi lit. l) din Legea nr. 303/2004; respingerea acţiunilor disciplinare conexe pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. j) şi l) din aceeaşi lege. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 8 aprilie 2019”, se arată în minuta deciziei. Parchetul General a anunţat, în ianuarie, extinderea urmăririi penale în cazul procurorilor Lucian Onea şi Mircea Negulescu, cei doi fiind acuzaţi de mai multe infracţiuni, printre care constituirea unui grup infracţional organizat. În acelaşi dosar sunt cercetaţi alţi trei procurori şi trei ofiţeri de poliţie judiciară.

Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat definitiv în dosarul de mărturie mincinoasă

Autor

Adrian Bărbulescu

-

23 aprilie 2019

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a achitat definitiv pe preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, în dosarul în care era acuzat de mărturie mincinoasă.

ICCJ a respins apelul DNA şi a menţinut decizia de achitare de la prima instanţă.

La termenul din 25 februarie, instanţa a admis o probă cu înscrisuri solicitată de DNA şi a respins proba testimonială solicitată tot de procurorii anticorupţie, mai exact reaudierea unor martori, între care Şerban Mihăilescu, Dan Andronic și Victor Ponta. Instanţa a stabilit atunci un nou termen pentru 25 martie, la care să se prezinte şi Tăriceanu, la acea dată fiind amânată pronunţarea pentru 8 aprilie. Atunci, pronunţarea a fost amânată din nou, pentru 22 aprilie.

Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început iniţial pe 14 martie 2017 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic. Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă. Potrivit DNA, pe 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, „a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”. Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că a menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare. De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului a făcut declaraţii mincinoase şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, şi nu a spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.

Elena Udrea, față de decizia judecătorilor de a suspenda procesul „Gala Bute”: „Mi se pare mult exagerată acțiunea statului paralel față de mine, de-a dreptul incredibilă chiar!”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

22 aprilie 2019

Elena Udrea a reacționat rapid după ultima decizie a judecătorilor în dosarul în care aceasta solicită anularea condamnării de 6 ani cu executare în „Gala Bute”. Curtea Supremă a decis astăzi să îi suspende cauza și să trimită o sesizare
Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care ar trebui să se pronunțe cu privire la trei chestiuni de drept. La scurt timp de la această hotărâre, Udrea a scris pe Facebook că împotriva sa încă se comit abuzuri.

„Ceea ce am anticipat acum o lună, s-a întâmplat azi! Chiar dacă nu mai sunt în proximitatea statului paralel de ani buni, îi cunosc atât de bine modul de gândire și acțiune, încât pot înțelege mult mai repede decât cineva neavizat, ce vor să facă. La termenul de judecare a contestației la executare pe care am formulat-o împotriva deciziei din dosarul Gala Bute de luna trecută, instanța de judecată, noul Complet de 5, a venit cu ideea stupefiantă de a sesiza Curtea Europeană de Justiție în cazul meu, pentru a întreba dacă poate să ignore decizia CCR? Scopul fiind acela de a obține posibilitatea de a nu respecta decizia Curții Constituționale în ceea ce mă privește și de a nu trece la rejudecarea dosarului, așa cum au fost obligați de CCR să procedeze.

Un pretext fiindcă la mine e vorba de fapte referitoare la fonduri europene, ceea ce este o minciună pentru că eu am fost achitată pentru acuzația de a fi instigat angajații ministerului să solicite fonduri europene pentru a plăti cu bani europeni și nu de la buget!!!!!!!!, promovarea brandului turistic al României în timpul Galei de box. Astăzi, și-au admis ca propria sesizare să fie trimisă la Curtea Europeană de Justiție, chiar dacă nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute în legislație. Este adevărat, cu 3 la 2 voturi!

Deci, din zecile de contestații la executare, DOAR ÎN CAZUL MEU ÎCCJ NU RESPECTĂ DECIZIA CCR! Dacă eram în campanie electorală, dacă aș fi fost candidat anul acesta, aș fi înțeles. (Vezi cazul Tăriceanu, tot azi la ÎCCJ). În situația dată, mi se pare muuult exagerată acțiunea statului paralel față de mine, de-a dreptul incredibilă chiar!”, scrie aceasta pe pagina sa de Facebook.

Potrivit Hotnews, CJUE trebuie să răspundă dacă:
Articolul 19 alin. 1 din TUE, articolul 325 alineatul (1) TFUE, articolul 1, alineatul 1, literele a) și b) și articolul 2, alineatul 1 din Convenția elaborată în temeiul articolului K3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitătilor Europene și principiul securitătii juridice trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoresti, Curtea Constitutională a României, care să aprecieze asupra legalitătii compunerii unor complete de judecată cu consecința creării premiselor necesare admiterii unor căi extraordinare de atac impotriva hotărarilor judecătoresti definitive pronunțate într-un interval de timp?

Articolul 47, alineatul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul că se opune constatării de către un organ exterior puterii judecătoresti a caracterului lipsit de independență și imparțialitate al unui complet din care face parte un judecător având funcție de conducere și care nu a fost desemnat aleatoriu, ci în baza unei reguli transparente, cunoscute și necontestate de părti, regulă aplicabilă în toate cauzele completului, respectiv hotărarea adoptată fiind obligatorie potrivit dreptului intern?

Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanței naționale să înlăture aplicarea unei decizii a instanței de contencios constituțional, pronuntată într-o sesizare vizând un conflict constituțional, obligatorie în dreptul național?

Procurorii extind urmărirea penală față de trezorierul PSD

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

22 aprilie 2019

Trezorierul PSD este bănuit că ar fi comis încă o delapidare, pe lângă infracțiunile de care acesta era acuzat la începutul lunii. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au anunțat astăzi că au dispus extinderea urmăririi penale față de Mircea Drăghici.

„În calitate de trezorier al unui partid, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești aparținând formațiunii politice respective, suspectul ar fi dispus scoaterea din patrimoniul partidului a unui autoturism de lux (marca Mercedes Benz model GLE 350 Coupé) cu o valoare de 324.800 lei, fără încasarea contravalorii acestuia la momentul înstrăinării. Concret, data de 10.07.2017, formațiunea politică, prin trezorier, a cumpărat autoturismul anterior menționat, iar la data de 18.07.2017, autoturismul ar fi fost vândut unei persoane din familia trezorierului, însă contravaloarea acestuia nu a fost încasată de partid la data înstrăinării bunului. Banii pentru autoturism au fost plătiți abia la data de 23.08.2018”, se arată într-un comunicat DNA.

Pe 2 aprilie, aceeași sursă preciza că Drăghici este bănuit de „utilizare a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate” și „delapidare”: „suspectul și-ar fi însușit suma de 380.000 euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenții în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parțială în proporție de peste 2/3 a unui imobil.

În cursul lunii februarie 2018, suspectul împreună cu o persoană din familie, a negociat și a convenit să achiziționeze, de la un vânzător, un imobil având o valoare de circulație de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, și în parte, cu fonduri proprii. Promisiunea de vânzare cumpărare dintre proprietarul imobilului și persoana din familia suspectului, dar și contractul de închiriere dintre același proprietar și formațiunea politică s-au încheiat in aceeași zi, 15.02.2018, pentru același imobil.

Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani ( începând cu data de 01.03.2018 până la 01.03.2029), valoarea totală a chiriei fiind de 380.000 euro ce urma să fie achitată după cum urmează: suma de 38.000 euro în termen de 5 zile, iar restul sumei în tranșe de cel puțin 19.000 euro pe lună timp de 18 luni. În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni din sume de bani provenite din subvenția acordată formațiunii politice în baza Legii nr. 334/2006, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

După declanșarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvențiilor de formațiunea politică în cadrul căreia suspectul îndeplinea funcția de trezorier, a fost reziliat contractul de închiriere, precum și promisiunea de vânzare-cumpărare și restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie și pentru achiziționarea imobilului”, se arăta în comunicatul de la acea dată.

Victor Ponta rupe un deputat de la PSD

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

22 aprilie 2019

Nicolae Georgescu, deputat de Argeș, a anunțat astăzi oficial că se alătură partidului PRO România. Fostul social democrat este profesor de istorie, și până să fie ales deputat a fost director la o unitate de învățământ din Pitești.

„Am decis să mă alătur unei echipe pe care o cunosc și în care mă regăsesc în ceea ce privește respectarea principiilor social-democrate adevărate. Sunt dezamăgit că în județul Argeș am ajuns ca valorile de stânga să fie reprezentate de un personaj precum Cătălin Rădulescu – „Mitralieră”. Voi susține lista PRO România pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, pentru că am încredere că oameni precum comisarul european Corina Crețu vor ști să se bată la Bruxelles pentru a aduce mai multe fonduri europene necesare inclusiv dezvoltării județul Argeș”, scrie deputatul de Argeș pe Facebook.

Cătălin Ioniţă, şeful DGA: ”Trebuie să înceteze minciunile din minister”

Autor

Adrian Bărbulescu

-

22 aprilie 2019

Şeful DGA, Cătălin Ioniţă, transmite o scrisoare deschisă în care acuză faptul că schimbările pe care vrea să le facă ministrul Carmen Dan în structura pe care o conduce îl vizează de fapt pe el.

Câteva dintre declaraţiile lui Cătălin Ioniţă:

– “prezentarea mincinoasă făcută de ministru în luna ianuarie 2018 când în disputa politică cu premierul de la acea vreme Mihai Tudose s-a prezentat public un raport din care reiese că sunt de acord cu ocuparea funcţiei de Inspector General al Poliţiei Române. Iată, vă prezint un raport înregistrat din data de 11.01.2018 din care reiese clar faptul că nu sunt de acord”

– “Ca urmare a presiunilor făcute am început activitatea ca Inspector General însă nenumăratele imixtiuni în activitatea firească a I.G.P.R. creau tensiuni permanente”

– „Am aflat imediat de faptul că, faţă de şeful Poliţiei Române se desfăşoară activităţi de supraveghere operativă, deasemenea şi asupra familiei mele, existând martori şi probe video în acest sens. Am înştiinţat conducerea D.G.P.I., însă nu s-a întâmplat absolut nimic, din contră”

– „Văzând că nu pot fi manipulat am fost silit să îmi scriu un raport cu demisia din funcţie chiar înainte de o deplasare în S.U.A. la misiunea O.N.U., spunându-mi-se să plec liniştit că vom stabili ce facem. Ulterior, am aflat din mass media că mi-am dat demisia”

– “Odată reîntors la D.G.A. au continuat presiunile vizând schimbarea din funcţie a unor şefi de structuri teritoriale, aspecte pe care le voi detalia cu probe. Printre ameninţările pe care le-am primit au fost şi cele legate de înscenarea unui dosar penal la D.N.A., prezentarea tezei de doctorat ca fiind plagiată înainte ca orice organism de specialitate să se pronunţe” – Cu privire la afirmaţia că din 1495 suspecţi, 174 sunt lucrători M.A.I., 24 având funcţii de conducere, precizez că în majoritatea dosarelor prezenţa unui cadru M.A.I. este însoţită de participaţia unuia sau a mai multor suspecţi ce nu au calitatea de angajat al ministerului. Aşadar afirmaţia că doar 10% din suspecţi sunt cadre M.A.I. este vădit neprofesionistă”

Răzvan Cuc îl atacă și el pe Tudorel Toader: ”A blocat ordonanța pe achiziții”

Autor

Adrian Bărbulescu

-

22 aprilie 2019

Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a declarat duminică la Târgu Jiu că a lansat ordonanţa pe achiziţii, însă a primit 17 pagini de observaţii de la Ministerul Justiţiei, printre care şi aceea de a obţine un aviz de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). „O aberaţie!”, spune ministrul.

Răzvan Cuc a spus că aşteaptă o discuţie cu noul ministru al Justiţiei, deoarece, după lansarea ordonanţei privind achiziţiile, a primit de la MJ observaţii pe 17 pagini. „Din păcate am undeva la 17 pagini de observaţii de la Ministerul Justiţiei. Aceste observaţii de la Ministerul Justiţiei au blocat ordonanţa. Aşteptăm să avem o discuţie cu noul ministru pe care sper să îl avem la Justiţie şi să revenim asupra ordonanţei, pentru că, la un moment dat, pe această ordonanţă am avut cinci avizatori, adică Ministrul Transporturilor ca iniţiator, ANAP, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Justiţiei. Ministerul Justiţiei ne-a introdus suplimentar încă şase avizatori, printre care ne-a solicitat să luăm un aviz inclusiv de la CSAT, ceea ce este, dacă mă întrebaţi pe mine, o aberaţie, fiindcă noi facem autostrăzi, drumuri, noi vrem să simplificăm legislaţia, nu facem drumuri militare ca să mergem să cerem avizul de la CSAT (…). Doamna prim-ministru a reuşit să deblocheze acest lucru. Vedem că avem aceste observaţii eterne care, practic, nu ştiu decât să blocheze”, a spus ministrul Răzvan Cuc.

Ziarul de Investigații

Reprezentanţii Comisiei de la Veneţia au venit la Bucureşti: Întrevederi cu Iohannis şi Toader

Iohannis nu e de acord cu propunerile de miniștri. „Această remaniere este un fel de farsă”

Tudorel Toader avertizează: nu mă războiesc cu nimeni!

Doi viceprimari și un primar, declarați incompatibili

Un tânăr bulgar, condamnat la 30 de ani de închisoare pentru asasinarea jurnalistei de investigații Viktoria Marinova

”Portocală” nu mai e magistrat. Klaus Iohannis l-a eliberat pe Mircea Negulescu din funcția de procuror

Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat definitiv în dosarul de mărturie mincinoasă

Elena Udrea, față de decizia judecătorilor de a suspenda procesul „Gala Bute”: „Mi se pare mult exagerată acțiunea statului paralel față de mine, de-a dreptul incredibilă chiar!”

Procurorii extind urmărirea penală față de trezorierul PSD

Victor Ponta rupe un deputat de la PSD

Cătălin Ioniţă, şeful DGA: ”Trebuie să înceteze minciunile din minister”

Răzvan Cuc îl atacă și el pe Tudorel Toader: ”A blocat ordonanța pe achiziții”

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...