7 C
București
duminică, 21 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1300

Iohannis: „Avem politicieni care atacă Justiția și instituțiile europene”

Foto: presidency.ro

Aflat la Sibiu, unde în curând va începe summitul, președintele Klaus Iohannis a răspuns la câteva întrebări adresate de jurnaliști, până ca discuțiile oficiale să înceapă. Iohannis a reiterat afirmațiile potrivit cărora România este atacată chiar din interior, însă a întărit că își dorește ca țara să fie parte din Uniunea Europeană.

Din păcate, avem politicieni care atacă Justiția și instituțiile europene. … Românii își doresc să fie europeni și vă promit că vom rămâne și că peste puțin timp vom fi în Schengen”, a spus președintele.

Totodată, acesta a recunoscut că va participa la mitingul PNL, însă din motive proprii – pentru a face cunoscută importanța Referendumului propus: „Haideți să decidem împreună viitorul României, să mergem la vot. Eu vreau România puternică în Europa”.

Summit informal la Sibiu, crucial pentru viitorul Uniunii Europene

summit sibiu

Summit-ul informal al şefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană are loc joi la Sibiu, unde vor fi prezenţi reprezentanţi ai tuturor statelor membre.

Summitul va fi găzduit de Klaus Iohannis, preşedintele României, statul care deţine în prezent preşedinţia Consiliului UE, iar preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, va prezida reuniunea. De asemenea, vor fi prezenţi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Klaus Iohannis a explicat că la summit-ul informal de la Sibiu vor fi întâlniri numai în format de Consiliu European, iar preşedintele Parlamentului European va face o prezentare, în deschidere. „Consiliul European de la Sibiu este unul informal, se finalizează fără concluzii şi fără decizii, însă se va finaliza, sper eu, cu o aşa-numită declaraţie, Declaraţia de la Sibiu, care va spune europenilor cum vedem noi viitorul, cum vrem să mergem mai departe, cum vrem să fim solidari cu toţii, cum vrem să facem să funcţioneze Uniunea mai bine”, a spus el.

Liderii UE vor discuta despre următoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2019-2024 şi vor schimba opinii cu privire la provocările şi priorităţile UE în perspectiva următorilor ani. Agenda actuală a fost convenită în iunie 2014 de către Consiliul European şi se axează pe cinci domenii prioritare: locuri de muncă, creştere economică şi competitivitate; autonomizarea şi protejarea cetăţenilor; politicile privind energia şi clima; libertate, securitate şi justiţie, dar şi UE ca actor mondial puternic. Potrivit programului, între 11,45 şi 12,30 are loc primirea invitaţilor de către preşedintele Iohannis, iar apoi se desfăşoară sesiunea plenară. Ulterior, şefii de stat şi guverne vor participa la un dejun de lucru. Fotografia oficială se va face pe un podium special amenajat în Piaţa Mare a oraşului, iar la ora 18,00 va avea loc conferinţa de presă la care vor participa reşedintele României, Klaus Iohannis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

Klaus Iohannis: sunt politicieni care au ca singur scop să-şi rezolve problemele din justiţie

Foto: presidency.ro

Preşedintele Klaus Iohannis spune că românii îşi doresc să facă parte din Uniunea Europeană, iar mesajul de la summit va fi unul de unitate, în ciuda faptului că există politicieni care au ca singur scop să-şi rezolve problemele din justiţie şi au un mesaj anti-european.

„Şi la noi există lideri populişti, persoane cunoscute, mai degreabă discurs antieuropean, un discurs împotriva străinilor, este păcat. România merită un discurs pro-european. Românii nu şi doresc să plece din Europa. Există acest populism care spune că Europa nu e soluţia bună, că UE trebuie desfiinţată, că UE creează problemele naţionale. Şi noi trebuie să suportăm pe unii politicieni care poate cu scopul de a-şi curăţa dosarele au pus în dificultate întreaga justiţie. Avem acea discuţie nefericită despre statul de drept în România. Sunt politicieni care îşi doresc altceva, să nu răspundă pentru faptele lor, ce vină au românii? Românii vor o ţară europeană, prosperă”, a declarat Klaus Iohannis la TVR. Preşedintele a declarat, înainte de summit-ul informal UE de la Sibiu, că mesajul care va fi dat prin „Declaraţia de la Sibiu” este unul de unitate. „Pas cu pas ne-am apropiat de ce vom avea mâine. (…) Trebuie să arătăm românilor, europenilor că dorim să rămânem împreună, vrem o Uniune puternică. Vom aproba Declaraţia de la Sibiu care vine să consfinţească, vrem o Uniune Puternică, prosperă, care apărără europenii. Mesajul va fi clar de optimism, de unitate, de solidaritate şi din această declaraţie şi celelalte discuţii se va cristaliza agenda pentru 2019-2024 care ulterior va fi aprobată la şedinţa din iunie. (…) Brexit a generat mult probleme, dar a generat şi câteva lucruri pozitive, noi ceilalţi 27 suntem hotărâţi să rămânem împreună, nu se mai discută de plecarea niciunei ţări. A creat ai multă unitate şi solidaritate”, a mai spus preşedintele.

Ana Birchall despre Radu Mazăre: așteptăm documentele de extrădare

extradare radu mazare

Ministrul interimar al Justiţiei, Ana Birchall, a declarat miercuri seara că instituţia pe care o conduce poate începe procedura de extrădare a lui Radu Mazăre din Madagascar doar după ce instanţa competentă va dispune o asemenea decizie şi va remite documentele.

„Ministerul Justiţiei a primit astăzi (miercuri – n.red.), la ora 17.34, o informare de la Biroul Interpol prin care se confirmă că Mazăre Ştefan Radu a fost arestat provizoriu la data de 8 mai în Madagascar. Conform Legii 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, Ministerul Justiţiei demarează procedurile legale în vederea extrădării în baza atribuţiilor care îi revin numai după primirea de la instanţa competentă a încheierii prin care se constată că sunt îndeplinite condiţiile de extrădare. Aşadar, aşteptăm documentele de la instanţa de judecată. Vom informa opinia publică în mod transparent cu privire la toate măsurile legale”, a declarat Ana Birchall, la sediul Ministerului Justiţiei. Poliţia Română a sesizat Curtea de Apel Bucureşti cu privire la arestarea lui Radu Mazăre, în Madagascar. Curtea de Apel Bucureşti analizează dacă sunt întrunite condiţiile extrădării, iar, după aceea, instanţa va informa Ministerul Justiţiei, care o să trimită către Madagascar cererea de extrădare. Ulterior, autorităţile de acolo se vor pronunţa cu privire la acestă cerere.

Radu Mazăre a fost reținut în Madagascar

Fostul primarul al Constanței a fost reținut astăzi în Madagascar, unde acesta a plecat în urmă cu aproape doi ani. Radu Mazăre era dat în urmărire internațională, iar Interpolul emisese o alertă începând cu anul 2018. Aceasta pentru că, într-unul dintre dosarele în care era inculpat Mazăre, procurorii au cerut înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv. Mazăre încălcase obligațiile impuse de controlul judiciar, iar în ultima zi din 2017 nu s-a mai prezentat la poliție.

Ulterior Mazăre, a trimis o scrisoare în care spunea că este în Madagascar și explica motivul pentru care a decis să plece: e o victimă a sistemului de justiție. Totodată, la acea vreme, anunța și că va solicita azil politic, chiar dacă Madagascar nu are reglementări în acest sens.

Mazăre a fost condamnat definitiv în februarie la 9 ani inchisoare în dosarul privind retrocedarea plajelor. Acesta mai are o condamnare pe fond, de 9 ani și 10 luni închisoare, într-un alt dosar de corupție, dar și alte dosare pe rol.

O nouă condamnare pentru Nicușor Constantinescu

Nicușor Constantinescu, fost președinte al Consiliului Județean Constanța, a mai primit astăzi o condamnare, în dosarul privind achiziția elicopterului prăbușit în lacul Siutghiol. Constantinescu a fost trimis în judecată în 2015, fiind acuzat de abuz în serviciu, iar prin această primă condamnare din dosar i-a fost stabilită pedeapsa de 4 ani de închisoare cu executare. Soluția nu este definitivă, însă Nicușor Constantinescu are nenumărate dosare penale pe rol și chiar alte condamnări anterioare, legate de beneficiile pe care le-a avut în perioada când conducea Constanța.

În 2015, procurorii anticorupție spuneau că, între 05.07.2013 – 30.10.2014, fostul președinte al CJ Constanța „a angajat, lichidat, ordonanțat și plătit, în mod nelegal, din fondurile publice ale Județului Constanța, suma de 1.082.031,62 lei, reprezentând cheltuieli cu serviciile de întreținere și operare a elicopterului”.

În cursul anului 2011, în cadrul unui proiect finanțat de Programul Operațional de Cooperare Transfrontalieră România, Consiliul Județean Constanța, prin inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel, a achiziționat un elicopter în scopul eficientizării activității de salvare în cazul situațiilor de urgență din zona de graniță, din județul Constanța, România și Districtul Dobrich, Bulgaria. La data de 29 martie 2013, inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel a atribuit unei societăți comerciale, în mod nelegal, un contract de achiziție publică având ca obiect „Servicii de operare elicopter multifuncțional, medicalizat”, „Servicii de transport ocazional” și „Servicii de reparare și întreținere a elicopterelor”, prin încălcarea celor stabilite în caietul de sarcini, în care se prevedea că aparatul de zbor trebuia folosit în cazul acțiunilor de intervenție în caz de urgență și în pofida faptului că SMURD formulase anterior o ofertă privind operarea gratuită și conform scopurilor programului (salvare de vieți și intervenții de urgență) a elicopterului respectiv.

La data de 01 iulie 2013, inculpatul Constantinescu Nicușor Daniel a pus elicopterul achiziționat din fonduri publice la dispoziția persoanei juridice respective, care nu a fost niciodată parte semnatară a Acordului de parteneriat în baza căruia a fost obținută finanțarea nerambursabilă și achiziționat elicopterul, schimbând astfel beneficiarii direcți ai investiției, precum și destinația aparatului de zbor respectiv”, se detalia de către DNA la data respectivă.

Înalta Curte a decis să retrimită Dosarul Mineriadei la procurori. Protest în fața Parchetului General

scrisoare ambasade

Dosarul Mineriadei se întoarce la Parchet, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat ordinele de punere sub acuzație a inculpaților, precum și probele din rechizitoriu. Cercetările în dosarul „Mineriada din 13 – 15 iunie 1990” au fost finalizate în vara anului 2017. La acea dată, procurorii militari ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au trimis în judecată 14 persoane, printre care și Ion Iliescu, Petre Roman şi Virgil Măgureanu.

Decizia luată astăzi de Înalta Curte a revoltat părțile civile din dosar, care erau prezente în sală. Soluția este catalogată ca injustă.

Un dosar incomplet, judecătorul nu are ce să facă, decât să il dea înapoi. Eu nu îl acuz pe Epure de decizia de azi. Eu îl acuz pe Constantin Epure, judecător de Înaltă Curte, că și-a permis să ne țină un an și jumătate în detrimentul acestor oameni care au venit la termene, cu speranță că li se va face dreptate, iar acum aflăm că avem in rechizitoriu bun de aruncat la gunoi. … Trebuie să rămânem cu speranță și sper că domnul procuror general interimar, care a mai salvat un dosar, al Revoluției, sper să salveze un dosar, să îl construiască. Nu contest decizia, ci contest termenul nepermis de un an și jumătate în cameră preliminară”, a spus Teodor Mărieș, citat de Știri pe Surse.

În dosar, procurorii militari au reținut că inculpații ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămare integrităţii fizice şi psihice a 1.269 de oameni şi privarea de libertate a alţi 1.242.

Viktor Orban începe un turneu în Transilvania. Cu cine se întâlnește premierul maghiar

viktor orban transilvania

Premierul maghiar Viktor Orbán a început un turneu în Transilvania. Orbán se întâlneşte cu liderii UDMR, cu reprezentanţi ai bisericilor maghiare şi cu studenţi, dar va inaugura şi o fabrică de amestecuri de furaje şi va vizita Academia de Hochei pe gheaţă din Cârţa.

Potrivit Biroului de presă al UDMR, premierul Ungariei, Viktor Orbán, preşedintele FIDESZ, face o vizită de două zile în Transilvania la invitaţia UDMR.

Orbán va avea miercuri o întâlnire cu liderii Uniunii, cu reprezentanţii UDMR în administraţiile publice locale, cu reprezentanţi ai bisericilor maghiare şi cu studenţi. Tot miercuri, primul ministru al Ungariei şi preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, vor susţine o conferinţă de presă pe tema alegerilor europarlamentare. Vineri, premierul maghiar va inaugura o fabrică de amestecuri de furaje din România aflată în localitatea Sânpaul din Mureş şi va vizita Academia de Hochei pe gheaţă din Cârţa şi Centrul de Protecţie a Copilului „Sf. László” din Sânsimion, ambele din judeţul Harghita.

Primărița Gabriela Firea bănuiește o mână criminală la fundul ei

Gabriela Firea

Primarul general Gabriela Firea a declarat marţi seara că nu îşi explică cum a ajuns o sârmă de aproximativ 4 centimetri în colonul său și a precizat că e posibil să rămână toată viaţa cu această întrebare – „dacă a fost o întâmplare sau dacă a fost o mână criminală”.

„S-au găsit câţiva inamici politici care m-au criticat foarte mult pentru faptul că soţul meu a dezvăluit ceea ce s-a întâmplat la una dintre procedurile medicale şi anume descoperirea acestei sârme de aproape patru centimetri. Sincer eu nu aş fi spus, dar dacă soţul meu impresionat de această situaţie, a făcut această mărturisire eu nu pot să neg pentru că ar fi o minciună din partea mea, aceasta este realitatea. Nu am nici cea mai mică bănuială ce s-a întâmplat. Eu sunt un om foarte precaut, nu mănânc repede, nu mănânc pe nemestecate. Este foarte ciudat cum puteam să înghit aşa ceva şi, mă rog, există anumite persoane care îmi spun că tipul acesta de aliaj, în anumite condiţii, de căldură sau de apropiere de anumite substanţe se poate face această sârmă mai mică şi cu o formă astfel încât să poate fi introdusă în mâncare. Nu pot să acuz pe nimeni, nu am nici cea mai mică idee decât că sunt în continuare foarte, foarte surprinsă de această situaţie. Medicii nu au explicaţie, noi nu avem explicaţie, nu ştim ce s-ar fi putut întâmpla”, a declarat Gabriela Firea la Antena 3. Primarul general al Capitalei nu exclude varianta unei „mâini criminale”. „Este un episod neelucidat din existenţa mea şi nu ştiu dacă se va elucida vreodată. Poate că vom rămâne toată viaţa cu această întrebare, dacă a fost o întâmplare sau dacă a fost o mână criminală. Nu ştiu ce pot să spun. Eu şi familia mea şi prietenii mei ştim foarte bine că sunt un om precaut, atent şi nu aş fi în mâncat cu înghiţituri atât de mari încât să nu simt un aliaj. E posibil să fi fost redus la o mărime mai mică astfel încât să poată să fie….mi s-a explicat şi mie..într-o prăjitură. De câteva luni o purtam. Nu era de câţiva ani, era de câteva luni”, a mai spus Gabriela Firea.

Comisarul șef Cristian Pleșa este noul șef al pușcăriilor din România

Comisarul şef Cristian Pleşa a fost împuternicit la conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, după ce mandatul lui Marian Dobrică a expirat și a anunţat că nu-şi mai doreşte un nou mandat.

”La data de 22 aprilie 2019, domnul comisar şef de penitenciare Marian Dobrică, director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, ca urmare a expirării detaşării la Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi a expirării împuternicirii în funcţia de director general la data de 07.05.2019, a solicitat nominalizarea unei alte persoane pentru a fi împuternicită în această funcţie, menţionând că nu mai este de acord cu realizarea unei noi detaşări şi împuterniciri în funcţia de director general”, a transmis marţiâ seara, Ministerul Justiţiei. Sursa citată a precizat că a fost împuternicit comisarul şef de penitenciare Cristian Pleşa în funcţia de director general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. ”Împuternicirea a fost realizată de către fostul ministru al justiţiei Tudorel Toader, prin Ordinul nr. 2005/C din 24.04.2019”, a mai precizat Ministerul Justiţiei.

Sorin Blejnar, la închisoare! Sentința este definitivă

Fostul șef al ANAF a fost condamnat astăzi definitiv. După ce inițial a primit 6 ani de închisoare cu executare, Curtea de Apel București i-a aplicat acestuia o pedeapsă redusă cu un an.

Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului Blejnar Sorin pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, de la 6 ani închisoare la 5 ani închisoare. Reduce durata pedepsei complementare aplicată inculpatului de la 4 ani la 3 ani. Revocă măsura preventivă a controlului judiciar luată faţă de inculpat. Definitivă”, se arată în minuta instanţei Curţii de Apel Bucureşti, citată de Mediafax.

Blejnar a fost trimis în judecată în 2016, pentru trafic de influență. „În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: În cursul anului 2011, în contextul inițierii unor proceduri de achiziții publice la nivelul A.N.A.F., inculpatul Blejnar Sorin, în calitatea mai sus menționată, a acceptat din partea unui om de afaceri promisiunea unui procentaj de 20% din valoarea unor contracte ce urmau a fi încheiate la nivelul instituției publice respective.

Banii respectivi urmau să-i fie remiși inculpatului în schimbul exercitării influenței sale asupra unui subaltern, pentru ca acesta să gestioneze procedurile de atribuire a contractelor respective astfel încât aceste contracte să fie obținute de firma omului de afaceri.

În aceste circumstanțe, în perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, inculpatul Blejnar Sorin și celălalt funcționar implicat în acest demers au primit suma totală de 13.172.520 lei, prin intermediul unei firme cu comportament tip,,fantomă” controlate de aceștia cu care societatea omului de afaceri a încheiat mai multe contracte fictive.

Din această sumă de bani, inculpatului Blejnar Sorin i-a revenit efectiv suma de 12.513.894 lei. În cauză, procurorii au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului Blejnar Sorin. Față de o altă persoană, funcționar A.N.A.F., cauza a fost disjunsă”, se arăta la acea dată într-un comunicat DNA.

Blejnar a fost trimis în judecată în stare de arest, măsură care a fost înlocuită ulterior cu cea a controlului judiciar. În 2014, acesta fusese trimis în judecată într-un alt dosar, pentru complicitate la evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat (în forma sprijinirii).

Gheorghe Stan a obținut majoritatea voturilor pentru funcția de judecător al Curții Constituționale

CCR Foto: Facebook

Camera Deputaților a terminat procedurile privind desemnarea următorului judecător din cadrul Curții Constituționale. Plenul Camerei Deputaţilor l-a desemnat pe procurorul Gheorghe Stan pentru un mandat de 9 ani în funcţie, cu 174 de voturi.

În același timp, Ioan Cupşa (propunerea PNL) a obţinut 63 de voturi, iar propunerea USR (Vlad Stefan) – 25 de voturi. Toți cei trei au primit anterior raport favorabil, cu 25 de voturi „pentru” și 2 abtineri, din partea Comisiei Juridice a Camerei Deputaților. a adoptat raport favorabil pentru toti cei trei candidati la functia de judecator al CCR.

Procurorul Gheorghe Stan conduce Secţia specială pentru investigarea magistraţilor și a fost procuror-adjunct al Inspecţiei Judiciare din 28 ianuarie, când a fost validat cu 11 voturi „pentru” de Plenul CSM.

Rămâi conectat

6,124FaniÎmi place
București
cer acoperit de nori
7 ° C
7.7 °
6.6 °
80 %
3.1kmh
100 %
D
6 °
lun
9 °
mar
8 °
mie
7 °
J
3 °

Ultimul articol

Acordul UE–Mercosur este expresia cea mai concretă a eșecului de guvernare și pare că...

În ultimii ani, Uniunea Europeană a construit un discurs public obsesiv despre siguranță alimentară, sănătate publică și protecția consumatorului. În paralel, aceiași decidenți au...

Cristian Popescu Piedone, un actor-cheie în noua ecuație administrativă a Capitalei

Un moment de tranziție pentru administrația Bucureștiului Depunerea jurământului de către Ciprian Ciucu în funcția de primar general al Capitalei marchează începutul unei etape administrative...

Ludovic Orban se întoarce „acasă” și anunță că Forța Dreptei urmează a fuziona cu...

După o lipsă de câțiva ani din PNL, partid pe care l-a și condus, Ludovic Orban ar putea renunța la partidul pe care l-a...