Selecționerul Mircea Lucescu s-a stins din viață ieri, la Spitalul Universitar de Urgență București, acolo unde era internat de câteva zile.
Cel supranumit „Il Luce” avea 80 de ani și a fost unul dintre cei mai titrați antrenori din istoria fotbalului – nu doar din România, ci și peste hotare.
Mircea Lucescu și-a încheiat definitiv cariera de peste 60 de ani, în urma unor complicații de sănătate suferite. Antrenorul avea multiple afecțiuni cardiace și a ajuns la spital încă din 29 martie, după un episod de leșin în timpul unui cantonament la Mogoșoaia. După internarea în spital, starea sa de sănătate s-a agravat, iar ieri s-a stins din viață.
„Fotbalul românesc este infinit mai sărac! Mircea Lucescu, cel mai mare antrenor din istorie, a încetat din viață la vârsta de 80 de ani. În semn de respect pentru memoria marelui dispărut, Liga Profesionistă de Fotbal a decis ca toate partidele următoarei etape să fie precedate de un moment de reculegere.
Gino Iorgulescu, în numele Ligii Profesioniste de Fotbal, transmite sincere condoleanțe familiei greu încercate! Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis Liga Profesionistă de Fotbal.
Pe de altă parte, un alt „greu” al fotbalului, Gheorghe Hagi, a ținut la rândul său să îi mulțumească lui Lucescu:
„Ne-a părăsit una din cele mai mari legende ale fotbalului românesc, o personalitate a fotbalului mondial care ne-a făcut mândri în fiecare moment al vieții sale. Mi-a dat încredere la început de drum și mi-a deschis calea către marea performanță. Mi-a fost mai mult decât antrenor, mi-a fost mentor, profesor, un om care a crezut în mine și o parte importantă din ceea ce am devenit în fotbal i se datorează. Mulțumesc pentru tot, nea Mircea! Mereu în inima mea! Condoleanțe familiei”.
Hagi era principalul nume luat în calcul pentru a continua ca selecționer al României, însă ieri, Federația Română de Fotbal a precizat, după anunțul decesului marelui antrenor Mircea Lucescu, că suspendă pe o perioadă nedeterminată procesul de numire a noului selecționer.
Iar mesaje au fost transmise de mai toți politicienii și oamenii de stat, nu doar de cei din lumea fotbalului și a sportului. Astfel, președintele României, Nicușor Dan, a precizat că „decesul lui Mircea Lucescu este o veste care întristează profund România”:
„Una dintre cele mai respectate și longevive figuri din istoria fotbalului românesc și european, Mircea Lucescu ne lasă drept moștenire mult mai mult decât excelența sportivă cu care va rămâne mereu asociat numele său. Ne lasă exemplul unei vieți dedicate pasiunii pentru fotbal și al puterii de a merge mai departe, în ciuda dificultăților, pentru atingerea performanței.
Timp de peste șase decenii, ca jucător al echipei naționale și al cluburilor de tradiție, iar mai apoi ca antrenor de elită, acesta a excelat la cel mai înalt nivel. Cu tenacitate și inteligență tactică remarcabile, a obținut trofee importante și a format echipe, dar mai ales caractere.
Mircea Lucescu a contribuit decisiv la afirmarea fotbalului românesc, a inspirat generații de jucători și a fost un adevărat ambasador al României pe marile stadioane ale lumii. Transmit condoleanțe familiei, apropiaților și tuturor celor care l-au admirat.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!”.
La rândul său, premierul Ilie Bolojan a ținut să sublinieze că „Mircea Lucescu a însemnat fotbal, cu „F” mare pentru cel puțin trei generații:
„Cei mai norocoși l-au văzut jucând pentru Dinamo București în anii 60 și 70. L-au văzut în rolul de căpitan al naționalei la meciurile Campionatului Mondial din 1970. Alții abia se nășteau atunci când a început să antreneze. Chiar și cei mai tineri îl cunosc drept legendarul antrenor al lui Șahtior Donets, Galatasaray sau Beșiktaș.
Generațiile viitoare îl vor ști drept antrenorul legendar de al cărui nume se leagă cei mai buni ani ai fotbalului românesc. Mulțumim, Mircea Lucescu, pentru momentele extraordinare pe care ni le-ai oferit, pe teren sau de pe bancă! Dumnezeu să îl ierte! Condoleanțe familiei îndoliate”.
Continuă circul politic orchestrat în mare parte de PSD, ai cărui membri par că nu ar fi uficient de ocupați cu referendul intern legat de ieșirea de la guvernare.
În ultimele zile, social democrații spun tot mai clar că, pentru a fi pace și armonie în coaliție, premierul Ilie Bolojan trebuie să plece. Iar o părere i-a fost solicitată inclusiv președintelui Nicușor Dan.
Astăzi, Nicușor Dan a arătat că nu are nicio calitate de a cere, eventual, demisia premierului Ilie Bolojan, insistând din nou asupra faptului că actuala coaliție trebuie să depășească disensiunile și să meargă mai departe.
„Noi avem o conjunctură parlamentară care obligă cele patru partide pro-occidentale și minoritățile naționale să conlucreze pentru ca România să-și ducă la sfârșit obiectivele pe care și le-a asumat.
Aceste partide, dincolo de tot zgomotul public, au colaborat foarte bine pentru OCDE, unde suntem la jalonul 24 din 25. Au colaborat destul de bine pe PNRR, mai au 5 luni pentru a absorbi banii ăștia. Deci cred că, dincolo de declarații politice, joc politic, chiar configurații politice, e important că există responsabilitate pentru obiective mari pe care România și le-a stabilit. (…)
Există responsabilitate și că eu voi media, discuta, astfel încât proiecte importante ale României să meargă mai departe”, a spus președintele. (…)
Bineînțeles că e o dezbatere în fiecare dintre partide, pe care noi o cunoaștem, dar vreau să mă opresc aici. Ce vreau eu să spun este că o să împing cu toate puterile ca cele patru partide pro-occidentale să continue să colaboreze”, a punctat Nicușor Dan, într-o conferință de presă.
Pe de altă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a continuat inclusiv azi cu atacurile la adresa guvernului din care și social democrații fac parte, avertizând că „avem nevoie de schimbare în funcționarea Guvernului și a Coaliției”.
„Nu accept, sub nicio formă, ca dezbaterea despre schimbarea direcției de guvernare să fie transformată într-o târguială pe funcția de prim-ministru sau pe alte funcții ministeriale.
Resping categoric o astfel de abordare! Avem nevoie de schimbare în funcționarea Guvernului și a Coaliției deoarece 80% dintre români ne spun că direcția este greșită! Ar fi iresponsabil să continuăm în aceeași manieră!”, se arată într-o postare pe Facebook, în contextul în care, se plânge Grindeanu, o nouă propunere a PSD ar fi ținută pe loc.
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a luat astăzi o decizie radicală în ceea ce privește postul TV Realitatea PLUS.
Conform unui comunicat, membrii CNA au decis, cu majoritate, să suspende licența postului TV.
CNA își explică decizia legată de societatea care deține Realitatea PLUS prin aceea că aceasta avea datorii restante, din amenzi, începând cu anul 2024. În același timp, o decizie similară a fost luată și în ceea ce privește postul radio deținut de Cozmin Gușă.
„Întrunit în ședința publică din data de 07.04.2026, Consiliul Național al Audiovizualului a analizat situația radiodifuzorilor care nu au depus dovada achitării amenzilor aplicate în perioada ianuarie 2024 – septembrie 2025.
În temeiul dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, potrivit cărora: „Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situații: (…) d) titularul nu depune la Consiliu, în termen de 6 luni de la data aplicării unei amenzi, dovada achitării acesteia”, Consiliul a decis retragerea licențelor audiovizuale deținute de societățile PHG MEDIA-INVEST S.R.L (pentru REALITATEA PLUS) și ANGUS RESOURCES S.R.L. (pentru GOLD FM)”, se detaliază în comunicatul CNA.
Un primar din județul Mureş, reţinut inițial într-un dosar de furt de energie electrică, după o amplă acţiune a poliţiştilor, a fost plasat sub control judiciar.
Ancheta vizează folosirea unor instalaţii ilegale pentru racordarea la reţeaua de electricitate și modul în care, timp de aproape 5 ani, edilul din Sânpetru de Câmpie a reușit să sustragă curent electric.
În vârstă de 32 de ani, Spiru Șerban Crăciun este primar din 2020 și este membru PSD Mureș. Săptămâna aceasta, edilul a fost reținut, alături de două persoane, acuzat fiind că s-ar fi racordat ilegal la rețeaua de energie electrică din comună. Ulterior însă, anchetatorii au detaliat că primarul fura curent pentru a alimenta primăria și alte spații publice, în dosar inculpat fiind și un alt angajat al primăriei.
Însă acesta din urmă este acuzat și că ar fi furat energie electrică inclusiv în interes propriu, iar prejudiciul total indicat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș se ridică la zeci de milioane de lei.
„Inculpatul A este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: furt, constând în aceea că, după data de 06.04.2021 până în data de 21.01.2026, în calitate de reprezentant al unei unității administrativ-teritoriale din jud. Mureș a sustras energie electrică, prin aceea că a folosit racordarea realizată în mod ilegal de către inculpatul B, în jurul datei de 06.04.2021, pentru că se apropia campania electorală și era nevoie de iluminat stradal, la rețeaua de distribuție a energiei electrice, fiind folosite 12 lămpi de iluminat, pe o rază de 1 km, aflate pe raza UAT, fără existența unui contract de furnizare a energiei electrice și fără contor, fiind creat un prejudiciu total de 136.109,14 lei persoanei vătămate SC Distribuție Energie Electrică România, calculat pentru ultimele 36 de luni;
instigare la executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, constând în aceea că, în calitate de primar al unei unității administrativ-teritoriale din jud. Mureș, i-a indicat inculpatului B să realizeze în jurul datei de 06.04.2021, o instalație electrică ilegală și directă, prin care au fost conectați cei 12 stâlpi de iluminat, pe o rază de 1 km, pe raza UAT, în vederea sustragerii de energie electrică;
furt, constând în aceea că, în perioada 20.01.2023-19.01.2026, în calitate de primar al unei unității administrativ-teritoriale din jud. Mureș a sustras energie electrică, prin aceea că a fost realizată o lucrare directă la rețeaua de distribuție a energiei electrice de către inculpatul B, anterior datei de 20.01.2023, la un punct de consum situat în apropierea Primăriei, ce alimenta vestiarul terenului de fotbal și cel care alimenta zona scenei, unde alimenta o siguranță trifazată și prize trifazate, producând un prejudiciu total de 1,217,781 de lei, persoanei vătămate SC Distribuție Energie Electrică România, calculat pentru ultimele 36 de luni;
instigare la executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, în calitate de primar al unei unității administrativ-teritoriale din jud. Mureș i-a indicat inculpatului B să realizeze în jurul datei de 20.01.2023 o lucrare directă la rețeaua de distribuție a energiei electrice, la punctul de consum situat în apropierea Primăriei, ce alimenta vestiarul terenului de fotbal și cel care alimenta zona scenei unde alimenta o siguranță trifazată și prize trifazate în scopul sustragerii de energie electrică;
furt, constând în aceea că, în calitate de reprezentant al unei unității administrativ-teritoriale din jud. Mureș, a sustras energie electrică, fără existența vreunui contract de furnizare a energiei electrice care a încetat la data de 30.12.2020, în beneficiul unității administrativ teritoriale pe care o reprezintă, cel puțin în perioada 26.01.2023-25.01.2026, fiind creat un prejudiciu de 28,037,06 lei, persoanei vătămate SC Distribuție Energie Electrică România, calculat pentru ultimele 36 de luni.
Inculpatul B este cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: complicitate la furt, constând în aceea că, în jurul datei de 06.04.2021, a realizat o instalație clandestină prin racordarea directă la rețea a 12 lămpi de iluminat public, pe o rază de 1 km, aflate pe raza unei unității administrativ-teritoriale din jud. Mureș, cu intenția de a-l ajuta pe inculpatul A în calitate de primar al UAT să sustragă energie electrică deoarece a existat o campanie electorală în acea perioadă, până în data de 21.01.2026, când fapta s-a epuizat, fiind creat un prejudiciu de total de 136.109,14 lei, persoanei vătămate SC Distribuție Energie Electrică România, calculat pentru ultimele 36 de luni;
executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, constând în acea că, în jurul datei de 06.04.2021 la indicațiile inculpatului A, a racordat ilegal și în mod direct la rețeaua de energie electrică cei 12 stâlpi de iluminat, pe o rază de 1 km, pe raza unei unității administrativ-teritoriale din jud. Mureș, în vederea sustragerii de energie electrică;
complicitate la furt, constând în aceea că, anterior datei de 20.01.2023, a realizat o lucrare directă la rețeaua de distribuție a energiei electrice la îndemnul inculpatului A, reprezentant al unei unității administrativ-teritoriale din jud. Mureș, la punctul de consum situat în apropierea Primăriei, ce alimenta vestiarul terenului de fotbal și cel care alimenta zona scenei unde alimenta o siguranță trifazată și prize trifazate, producând un prejudiciu total de 1,217,781 de lei, persoanei vătămate SC Distribuție Energie Electrică România, calculat pentru ultimele 36 de luni;
executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare, constând în aceea că, la indicațiile inculpatului A, anterior datei de 20.01.2023, a realizat o lucrare directă la rețeaua de distribuție a energiei electrice, la punctul de consum situat în apropierea Primăriei, ce alimenta vestiarul terenului de fotbal și cel care alimenta zona scenei unde alimenta o siguranță trifazată și prize trifazate;
furt, (2 acte materiale) și executarea sau folosirea de instalații clandestine în scopul racordării directe la rețea sau pentru ocolirea echipamentelor de măsurare (două fapte), constând în aceea că la domiciliul său din mun. Târgu Mureș s-a identificat un contor, iar în urma verificărilor efectuate s-a constat că circuitele care deserveau prizele din întreg apartamentul nu erau conectate la contorul de măsurare a energiei electrice, fiind alimentate de un conductor instalat clandestin, astfel încât instalația improvizată alimenta: frigider, mașină de spălat, centrală gaz, sistem de încălzire în pardoseală și 2 radiatoare de 2000 w aflate în funcțiune, fără a se putea stabili cu exactitate data de început a sustragerii și racordării, dar care a luat sfârșit la data de 02.04.2026, iar la locuința sa din com. Râciu s-a constat că, în perioada mai 2023, a realizat instalații electrice prin racordarea directă la rețeaua de energie electrică, fără a exista control, la imobil, astfel încât a rezultat un consum neautorizat de energie electrică realizat printr-un circuit clandestin care era legat direct pe rețeaua de distribuție, pe un stâlp unde s-a mai identificat un bloc de măsură și protecție trifazic în care era montat un contor, aparținând inculpatului B, cu contract de furnizare al energiei electrice, iar de la acest contor nu există circuit de plecare spre locul de consum mai sus menționat, sustrăgând energie electrică începând cu perioada lunii mai 2023 până la data de 02.04.2026”, detaliază procurorii.
Politia Calarasi a audiat un minor de 6 ani timp de 13 ore - Foto Politia Calarasi
Un copil de șase ani audiat 13 ore. Un copil de șase ani pus să declare. Un copil de șase ani își semnează propria declarație.
Pe 25 februarie 2026, în municipiul Călărași, o mamă divorțată și-a căutat copilul acolo unde știa că se află — la bunica paternă. Copilul a văzut-o, a ieșit, i-a sărit în brațe. Bunica i l-a smuls. Mama a sunat la 112. A venit Poliția.
De aici încolo, totul s-a inversat. Mama — cea care deținea hotărâre judecătorească de stabilire a locuinței copilului la ea — a fost luată la secția de poliție. Copilul, în vârstă de șase ani, a fost luat în cealaltă mașină, împreună cu bunica de 77 de ani. La secție, mama și copilul au fost ținuți în camere separate. Mama a cerut în mod repetat să fie alături de copilul ei. I s-a refuzat sistematic.
Ceea ce a urmat este consemnat într-un document oficial emis de D.G.A.S.P.C. Călărași, avizat de directorul executiv Daniela Arbagic. Conform acestui document, audierea s-a desfășurat între orele 10 și 23.
Adică, un copil de șase ani a fost audiat timp de aproximativ 13 ore.
Un copil de șase ani a fost pus să declare că nu are nevoie de măsuri de protecție.
Un copil de șase ani și-a semnat propria declarație prin punerea amprentei, pentru că la șase ani… nu știa să scrie!
Este în grupa mare la grădiniță.
Aceste fapte s-au petrecut în anul 2026, într-o țară membră a Uniunii Europene, cum ar veni, într-o Românie Educată!
I. Contextul: o hotărâre judecătorească ignorată
Părinții copilului sunt divorțați. Prin hotărâre judecătorească, instanța a stabilit locuința minorului la mamă, cu custodie comună. În decembrie 2025, tatăl s-a deplasat la locuința mamei și a luat copilul. De atunci, tatăl a interzis mamei orice formă de contact cu minorul.
Mama a sesizat Poliția Călărași. Poliția „a făcut cercetări”. La momentul scrierii acestui articol, supriză, cercetările nu s-au finalizat.
Timp de aproape trei luni, un tată a încălcat în mod continuu o hotărâre judecătorească definitivă, fără nicio consecință. Copilul a fost ținut la bunica paternă de 77 de ani, într-o locuință care nu este cea stabilită de instanță. Poliția a știut. Poliția nu a făcut nimic.
II. 25 februarie 2026: ziua în care statul a ales partea greșită
Pe 25 februarie, mama s-a deplasat la locuința soacrei, unde știa că se află copilul. A strigat-o pe bunică la poartă. Copilul a auzit vocea mamei, a ieșit și i-a sărit în brațe.
Bunica paternă i-a smuls copilul din brațe, cu injurături. Mama a sunat la 112.
Au venit polițiștii. Mama le-a arătat hotărârea judecătorească — documentul care stabilește, prin forța legii, că locuința copilului este la ea.
Polițiștii au luat-o pe mamă în mașina de poliție și au dus-o la secție. În a doua mașină au fost luați copilul și bunica. La secție, mama a fost ținută într-o cameră, copilul în altă cameră. Mama a cerut în mod repetat să fie în aceeași încăpere cu fiul ei. Acest drept i-a fost refuzat sistematic.
La un moment dat, mama a fost informată că „o doamnă de la D.G.A.S.P.C.” s-a prezentat la secție pentru a „asista” minorul.
Audierea s-a încheiat în jurul orei 23.
Copilul a rămas la bunică. Mama a plecat acasă fără copilul ei. Hotărârea judecătorească a rămas o foaie de hârtie.
Un copil de șase ani audiat 13 ore. Un copil de șase ani pus să declare. Un copil de șase ani își semnează propria declarație. Treisprezece ore într-o secție de poliție. Separat de mama sa. La șase ani.
III. Documentul: ce spune și ce ascunde
Ziarul de Investigații a intrat în posesia Raportului de asistare a minorului la audiere, emis de D.G.A.S.P.C. Călărași, avizat de directorul executiv Daniela Arbagic și semnat de șef serviciu Sârlea Mihneia, în dosarul nr. 169/P/2026. Documentul consemnează în mod explicit intervalul orar al audierii: între orele 10 și 23.
Printre constatările documentului, minorul „declară” că nu are nevoie de măsuri de protecție.
Minorul „semnează” declarația prin punerea amprentei.
Să reformulăm: un copil de șase ani, care este în grupa mare la grădiniță și nu știe să scrie, a fost pus să declare că nu are nevoie de protecție — exact în momentul în care era separat de mama sa custode, ținut într-o secție de poliție până la ora 23, în grija unei bunici de 77 de ani care încalcă o hotărâre judecătorească.
Și cineva de la D.G.A.S.P.C. a avizat acest document!Mă rog, NU oricine de la D.G.A.S.P.C. ci însăși directoarea Arbagic Daniela!
Mai mult, documentul este completat de mână, parțial ilizibil, cu ștampile aplicate peste informații esențiale. Un act oficial care privește audierea unui minor într-un dosar penal, emis de o instituție subordonată Consiliului Județean Călărași, arătând ca un formular completat în grabă la ghișeu.
IV. Legile încălcate – inventar
A. Tatăl: nerespectarea hotărârii judecătorești
Art. 287 alin. (1) Cod Penal incriminează nerespectarea unei hotărâri judecătorești și o pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Tatăl a preluat minorul din locuința stabilită de instanță și refuză reîntoarcerea din decembrie 2025. Este o încălcare continuă, pe care Poliția Călărași o cunoaște și o tolerează.
Art. 38 din Legea 272/2004 stabilește că un copil nu poate fi separat de părinții săi decât în cazurile expres prevăzute de lege. Nu există nicio hotărâre judecătorească care să dispună schimbarea locuinței minorului.
Art. 21 alin. (3) din aceeași lege garantează dreptul copilului de a avea legături personale cu părintele la care nu locuiește. Tatăl a interzis sistematic orice contact între mamă și copil — un comportament care, în literatura juridică și psihologică, este descris drept alienare parentală.
B. Poliția Călărași: complice, nu protector
Politia Calarasi a audiat un minor de 6 ani timp de 13 ore – Foto Facebook Poliția Călărași
Refuzul de a sprijini executarea hotărârii judecătorești. Mama a prezentat polițiștilor hotărârea instanței. În loc să constate încălcarea și să acționeze conform legii, polițiștii au tratat-o pe mamă ca pe o suspectă, iar copilul a rămas în situația ilegală — la bunica paternă.
Art. 287 alin. (1) lit. c) Cod Penal încriminează refuzul de a sprijini organul de executare în punerea în aplicare a hotărârii, de către persoanele care au această obligație conform legii.
Separarea mamei de copil la secția de poliție.
Art. 124 alin. (1) din Codul de Procedură Penală, în forma modificată prin Legea 51/2023, prevede că audierea unui martor minor de până la 14 ani are loc în prezența unuia dintre părinți. Mama era părintele custode. Excluderea ei necesita justificarea prevăzută la alin. (2) — anume existența calității de suspect sau a suspiciunii rezonabile că ar influența declarația minorului. Nimic din faptele descrise nu susține această excludere. Nimeni nu a explicat mamei de ce nu poate fi lângă copilul ei.
Audierea timp de 13 ore.
Art. 124 alin. (4) CPP prevede că audierea martorului minor trebuie să evite producerea oricărui efect negativ asupra stării psihice a acestuia. Un copil de șase ani, ținut într-o secție de poliție de la ora 10 dimineața până la ora 11 noaptea, separat de mama sa. Acest tratament poate constitui punerea în primejdie gravă a dezvoltării psihice a minorului, în sensul art. 197 Cod Penal — rele tratamente aplicate minorului, pedepsite cu închisoare de la 3 la 7 ani.
Un copil de șase ani audiat 13 ore. Un copil de șase ani pus să declare. Un copil de șase ani își semnează propria declarație. Iar Poliția Călărași a făcut posibil fiecare din aceste lucruri.
C. D.G.A.S.P.C. Călărași: gardianul care a întors spatele
D.G.A.S.P.C. Călărași, instituție subordonată administrativ Consiliului Județean Călărași, are o singură misiune fundamentală în acest context: protecția copilului. Art. 2 din Legea 272/2004 stabilește că principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile întreprinse de autoritățile publice.
Ce a făcut D.G.A.S.P.C. Călărași în noaptea de 25 februarie? A trimis un reprezentant care a „asistat” la o procedură de 13 ore, cu un copil de șase ani separat de mama sa custode, fără să intervină pentru a opri acest abuz. Nu a semnalat că durata este excesivă. Nu a cerut prezența mamei. Nu a sesizat vreo neregulă. Nu a protejat copilul de nimic.
Mai grav: la finalul acestei proceduri, inspectorul/psihologul D.G.A.S.P.C. a avizat un document în care un copil de șase ani „declară” că nu are nevoie de măsuri de protecție și „semnează” prin punerea amprentei.
Conform art. 43 din Codul Civil, un copil sub 14 ani nu are capacitate de exercițiu. Nu poate formula un consimțământ juridic valid. Conform art. 124 alin. (5) CPP, martorului minor sub 14 ani nu i se comunică obligațiile prevăzute la art. 120 și nu depune jurământ. Dacă legea recunoaște că un copil sub 14 ani nu poate depune jurământ, cum poate un copil de șase ani să „declare” ceva cu valoare juridică și să „semneze”?
Amprenta pe document creează o aparență de participare conștientă care este fictivă. Aceasta ridică problema falsului intelectual în sensul art. 321 Cod Penal — atestarea într-un document oficial a unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului.
Legea 51/2023 a modificat art. 124 alin. (1) CPP, impunând obligația ca audierea unui minor sub 14 ani să se desfășoare în prezența unui psiholog stabilit de organul judiciar. Din documentul analizat nu rezultă că această cerință a fost îndeplinită.
V. Întrebări fără răspuns
Nu așteptăm răspunsuri. Știm deja cum funcționează tăcerea instituțională în România. Dar întrebările trebuie puse, pentru că un copil de șase ani nu poate (chiar dacă în mintea unor polițiști și directori executivi D.G.A.S.P.C. poate) să întrebe singur.
Către I.P.J. Călărași: Cum se face că o mamă care vine cu o hotărâre judecătorească în mână ajunge în mașina de poliție, iar cel care încalcă hotărârea rămâne acasă? Cum se face că o cercetare începută în decembrie 2025 pentru, până la urmă, răpirea unui minor nu s-a finalizat nici după trei luni? Cine a decis că un copil de șase ani poate fi ținut într-o secție de poliție până la ora 23? — (oare ce ar spune acel …om – reprezentant al legii, remunerat pentru sarcina lui, dacă propriul său copil ar fi fost în locul acestui băiat?)
Către D.G.A.S.P.C. Călărași: Ce înseamnă „asistență” pentru D.G.A.S.P.C. Călărași? Înseamnă să stai 13 ore într-o secție de poliție lângă un copil de șase ani fără să ridici un deget în apărarea lui? Înseamnă să avizezi un document în care un copil care nu știe să scrie „semnează” că nu are nevoie de protecție? Ce formare profesională au angajații D.G.A.S.P.C. Călărași, dacă niciunul nu a considerat că ceva este profund greșit în această procedură?
Către Consiliul Județean Călărași: D.G.A.S.P.C. Călărași funcționează sub autoritatea dumneavoastră. Directorul executiv al acestei instituții a avizat un document în care un copil de șase ani este tratat procedural ca un adult.
Asumați-vă public această realitate sau recunoașteți că nu aveți niciun control asupra instituțiilor pe care le coordonați!
VI. Un sistem care funcționează invers
Pe 25 februarie 2026, la Călărași, un copil de șase ani a fost tratat de instituțiile statului român nu ca un copil care trebuie protejat, ci ca un instrument procedural.
Tatăl care încalcă o hotărâre judecătorească de trei luni nu a suferit nicio consecință.
Bunica de 77 de ani care reține ilegal copilul a plecat acasă cu el.
Mama care avea legea de partea ei a fost tratată ca pe o suspectă.
Iar copilul — singurul complet nevinovat în toată această poveste — a fost ținut 13 ore într-o secție de poliție, pus să declare lucruri pe care nu le putea înțelege și să semneze documente pe care nu le putea citi.
Aceasta este România anului 2026. Stat membru al Uniunii Europene. Semnatara Convenției ONU privind Drepturile Copilului. O țară în care un copil de șase ani este pus să își semneze propria declarație cu amprenta — nu pentru că așa prevede legea, ci pentru că așa e mai ușor să închizi un dosar.
Un copil de șase ani audiat 13 ore. Un copil de șase ani pus să declare. Un copil de șase ani își semnează propria declarație. Cu amprentă. Pentru că nu știa să scrie. Pentru că avea șase ani.
Dacă acești indivizi cu pretenții de apărători ai legii au ajuns unde sunt, nu e pentru că au vrut, ci pentru că cei care i-au pus în acele funcții sunt fix la fel ca ei – niște mediocri! Sau, așa cum o să reiasă din continuarea acestei anchete, sunt niște mediocri complici.
Afirmațiile pe care un deputat AUR din Bistrița Năsăud le-a făcut în decembrie 2024, odată cu anularea primului tur al alegerllor prezidențiale din acel an s-au soldat nu doar cu acuzații, ci și cu o trimitere în judecată.
Mai precis, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunțat, astăzi, că au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a unui deputat pentru instigare publică.
În decembrie 2024, pe site-ul tvrinfo.ro apărea informația conform căreia deputatul AUR Tiberiu Nicolae Boşutar fusese plasat sub control judiciar, pentru 30 de zile, sub acuzația de instigare publică.
La acel moment, IPJ preciza că anterior fuseseră efectuate două percheziții domiciliare, în judeţele Bistriţa-Năsăud şi Suceava, „în cadrul unui dosar penal, aflat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud”.
„Poliţiştii au pus în aplicare un mandat de aducere, pe numele unui bărbat de 50 de ani, bănuit de comiterea faptei. Acesta a fost condus la audieri şi ulterior a fost prezentat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud, care dispus plasarea sub control judiciar pentru 30 de zile”, precizau oamenii legii.
Ulterior, ancheta a fost preluată de Parchetul General, Boșutar fiind oficial trimis în judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
„La data de 07.12.2024, în jurul orei 13:00, în timp ce se afla pe strada Gării din municipiul Bistrița, jud. Bistrița-Năsăud, în fața Instituției Prefectului Bistrița-Năsăud și a Biroului Electoral Județean Bistrița – Năsăud, pe fondul anulării alegerilor prezidențiale, folosind o transmisiune live prin intermediul unei platforme de socializare, pe care și-a creat un profil vizualizat de 84.800 de persoane, inculpatul a instigat publicul să săvârșească infracțiuni. În mod concret, inculpatul a incitat la provocarea de revolte violente care să ducă la incendierea clădirilor instituțiilor publice, folosind în acest sens îndemnul către urmăritori: „Bă, ar trebui să aruncăm în aer clădirile astea”.
În rechizitoriu s-a reținut faptul că ordinea și liniștea publică au fost afectate de climatul tensionat determinat de instigarea la săvârșirea de fapte penale, precum și că dreptul la liberă exprimare nu este un drept absolut, acesta fiind susceptibil de anumite limitări,una dintre situațiile de excepție în care dreptul la liberă exprimare poate fi restrâns fiind aceea impusă în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni. Precizăm că la data săvârșirii faptelor inculpatul încă nu dobândise calitatea de deputat”, se arată într-un comunicat al Ministerului Public.
De altfel, tot anul trecut, procurorii precizau că s-au sesizat din oficiu cu privire la o instigare similară a liderului AUR, George Simion: „S-a reținut că în seara zilei de 9 martie 2025, în contextul unui protest care a avut loc în București, președintele unui partid politic, care este, totodată, și deputat în Parlamentul României, a făcut o serie de declarații prin care a incitat la violență”.
După cum se știe, în timp ce adepții lui Călin Georgescu își arătau nemulțumirea în centrul Bucureștiului, aruncând în forțele de ordine cu ce le venea la îndemână, George Simion a lansat un apel public, pentru „jupuirea în piața publică” a judecătorilor Biroului Electoral Central.
Mircea Lucescu este internat în continuare la secția de terapie intensivă a Spitalul Universitar de Urgență București, însă starea sa de sănătate continuă să se agraveze.
Antrenorul, în vârstă de 80 de ani, cu multiple afecțiuni cardiace, a ajuns la spital încă din 29 martie, după un episod de leșin în timpul unui cantonament la Mogoșoaia.
Medicii Spitalului Universitar de Urgență București au transmis că se confruntă cu o evoluție severă a stării de sănătate a fostului selecționer Mircea Lucescu, după ce acesta a suferit mai multe episoade severe de aritmie cardiacă. Potrivit acestora, Lucescu nu mai răspunde la tratamentul administrat, iar prognosticul rămâne rezervat.
„Sâmbătă, pe parcursul serii, pacientul a repetat aritmiile cardiace importante, prompt tratate de către echipa de gardă din secția de cardiologie. Duminică, în cursul nopții, aritmiile au devenit severe și nu au mai răspuns la tratament.
Starea pacientului s-a înrăutățit, necesitând transferul în secția de Anestezie și Terapie Intensivă. În prezent, nu sunt elemente noi de evoluție. Facem apel la respectul tuturor pentru intimitatea și demnitatea oricărui pacient internat în SUUB”, a transmis unitatea medicală.
Starea de sănătate a lui Mircea Lucescu a necesitat internarea cu doar două zile înaintea meciului amical Slovacia – România. În timpul cantonamentului, Lucescu a acuzat amețeli și o stare generală de rău, astfel că a fost solicitată intervenția unei ambulanțe. La acel moment, cadrele medicale i-au acordat primul ajutor și l-au stabilizat.
„Există uneori momente în fotbal când scorul de pe tabelă nu mai contează, iar singura victorie pentru care luptăm este cea a vieții. Astăzi e unul dintre acele momente, iar gândurile noastre, ale tuturor, se îndreaptă către omul care a modelat destine, a construit generații și a pus România pe harta mare a fotbalului mondial.
Suntem o echipă, o singură inimă, iar inima aceasta bate astăzi pentru dumneavoastră! Dorim să putem să vă transmitem toată energia și forța de care aveți nevoie. Luptați, domnule Lucescu!”, se arăta ieri pe pagina de Facebook Echipa Națională de Fotbal a României.
Pe 2 aprilie, pe aceeași pagină se arăta că Mircea Lucescu și-a încheiat mandatul de selecționer al României, fiind „de peste 60 de ani în slujba fotbalului, ca jucător și antrenor”:
„Sub conducerea sa, România a reușit o campanie de excepție în Liga Națiunilor, în urma căreia reprezentativa noastră a obținut locul în play-off-ul din martie, pentru accederea la Campionatul Mondial din vara aceasta. Bilanțul său pe banca naționalei în această perioadă cuprinde 11 victorii, un egal și șase înfrângeri.
Finalul acestui contract marchează încheierea celui de-al doilea mandat la echipa reprezentativă. Primul său mandat, desfășurat la începutul anilor ’80, rămâne un reper istoric pentru fotbalul românesc: sub îndrumarea lui Mircea Lucescu, România s-a calificat la Campionatul European din 1984, prima prezență a tricolorilor la un turneu final european”.
Dacian Cioloș devine din ce în ce mai apropiat de președintele României, care a decis să îl numească pe cabinetul său.
Așa că astăzi ar fi prima zi de muncă a lui Cioloș la Palatul Cotroceni, în calitate de consilier prezidențial al lui Nicușor Dan.
Luni, 6 aprilie, este ziua în care cabinetul șefului statului se mărește cu încă un membru. Conform unui decret semnat la finele săptămânii trecute de Nicușor Dan, Dacian Cioloș a fost numit consilier prezidențial.
Mai precis, după cum se arată pe site-ul Administrației Prezidențiale, „Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 3 aprilie 2026, pentru numirea în funcția de consilier prezidențial a domnului Dacian-Julien Cioloș, începând cu data de 6 aprilie 2026”.
Decretul a fost publicat și în Monitorul Oficial la aceeași dată, în condițiile în care, anterior, președintele Dan îl propusese pe Cioloș candidat al României la funcția de Secretar General al Francofoniei.
Luna trecută, cu prilejul Zilei Internaționale a Francofoniei, Nicușor Dan a precizat că îl susține pe Dacian Cioloș pentru a prelua această funcție, acesta din urmă declarându-se, cum altfel decât „onorat de încrederea acordată de Președintele României”.
Și, conform unei declarații pe care Cioloș a dat-o pentru Hotnews, numirea sa la „dreapta” președintelui ar trebui să dea greutate tocmai în perspectiva alegerii sale ca Secretar General al Francofoniei, și va ocupa funcția de consilier prezidențial până în noiembrie, când vor avea loc alegerile.
„Este o numire legată de desemnarea mea de a fi candidat pentru funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei. Asta presupune o campanie la nivel internațional și președintele a decis să facă numirea asta ca să pot să acționez și în numele dânsului, pentru că dânsul este cel care m-a desemnat, împreună cu Guvernul.
Și, deci, responsabilitatea mea este legată de domeniul francofoniei, pe care vreau să-l acopăr pentru pregătirea candidaturii”, a spus Dacian Cioloș pentru sursa citată.
Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur, furate anul trecut dintr-un muzeu din Olanda se întorc în țară.
Exponatele, care fac parte din tezaurul dacic, au fost recuperate, iar ieri au fost predate autorităților române.
Obiectele de patrimoniu din categoria „Tezaur”, furate pe 24 ianuarie 2025 din expoziția „Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată de Muzeul Drents, au fost recuperate de la autorii furtului.
În paralel, parchetul neerlandez a sesizat instanța cu privire la acordurile încheiate cu trei persoane care au calitatea de inculpați.
Însă, așa cum se arată într-un comunicat al Ministerului Public, „recuperarea obiectelor din tezaurul dacic” a fost făcută „prin cooperare judiciară cu autoritățile din Țările de Jos”, „în urma investigațiilor efectuate în cadrul echipei comune de anchetă încheiate între autoritățile judiciare din Regatul Țărilor de Jos și autoritățile judiciare din România”.
Astfel, „au fost recuperate trei dintre obiectele de patrimoniu din categoria „Tezaur”, furate pe 24 ianuarie 2025 din expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului”, organizată de Muzeul din Drents”, iar ieri, „la sediul muzeului din Drents, autoritățile judiciare neerlandeze au predat simbolic către autoritățile române obiectele de patrimoniu recuperate, respectiv Coiful de la Coțofenești și două dintre cele trei brățări dacice de aur”.
Însă, din ce detaliază Ministerul Culturii, procedura este una de durată, astfel că „adresează un apel la răbdare și responsabilitate”.
„Aceste situații implică proceduri stricte și etape care trebuie parcurse cu atenția cuvenită pentru a permite confirmarea oficială a tuturor datelor. Comunicarea publică în astfel de momente se face în mod coordonat, pe baza informațiilor verificate de autoritățile competente.
Există o colaborare activă între instituțiile din România și Regatul Țărilor de Jos, atât la nivelul structurilor de poliție, cât și al ministerelor abilitate, precum și între instituțiile cu atribuții în domeniul patrimoniului cultural. Astfel, rugăm publicul și reprezentanții mass-media să acorde timpul necesar pentru clarificarea tuturor detaliilor și să aștepte comunicările oficiale”, a transmis ministerul.
Federația Sindicatelor Silva solicită în instanță suspendarea măsurilor de reorganizare a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
Ieri, Federația a introdus o cerere în acest sens la Curtea de Apel București, întrucât Hotărârea de Guvern prin care s-au adus modificări „s-a făcut fără respectarea procedurilor şi normelor legale în vigoare”.
Reorganizarea Romsilva nu este văzută cu ochi buni de către sindicaliștii din domeniu, care au decis să conteste în instanță ordonanța prin care, în martie, Guvernul a redus numărul direcțiilor silvice de la 41 la 19 structuri regionale.
Totodată, au fost introduse prevederi legate de evaluare anuală și criterii clare pentru funcțiile de conducere, proceduri transparente de selecție, reguli noi pentru activitățile economice ale regiei de stat, precum și utilizarea sistemelor digitale de control și măsuri pentru siguranța personalului silvic.
Cu toate acestea, angajații din domeniu, care sunt și sindicaliști, consideră că, de fapt, ordonanța de urgență încalcă legea.
„Am depus joi, 2 aprilie 2026, la Curtea de Apel București, o cerere de suspendare a executării Hotărârii de Guvern nr. 123/05.03.2026 privind aprobarea măsurilor de reorganizare ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Promovarea acestei Hotărâri s-a făcut fără respectarea procedurilor și normelor legale în vigoare.
𝐍𝐢𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐧𝐮 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐟𝐞𝐫𝐚 𝐢̂𝐧𝐜𝐚̆𝐥𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐚! 🖋️HG nr. 123/05.03.2026 a fost adoptată cu încălcarea mai multor legi, a cerințelor de transparență decizională și a obligațiilor privind dialogul social. Am avertizat în repetate rânduri, atât public, cât și instituțional, că ne aflăm în fața unui abuz al conducerii Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Un abuz mascat printr-o campanie de propagandă agresivă, menită să discrediteze breasla silvicultorilor și să decredibilizeze orice demers legitim de apărare a legalității, fie că vorbim despre normele privind adoptarea hotărârilor de guvern, fie despre cele care reglementează dialogul social.
Concret, în cursul anului 2025, MMAP a inițiat elaborarea unui proiect de Hotărâre de Guvern privind așa-zisa „reformă” a Romsilva. La data de 21.10.2025 a avut loc consultarea publică asupra proiectului, iar la 24.10.2025 ministerul a publicat forma rezultată în urma acestei etape, care prevedea reorganizarea Regiei prin constituirea a 12 direcții silvice regionale și a Complexului Silva.
Forma finală adoptată de Guvern în data de 5.03.2026 diferă însă de ambele variante anterioare, întrucât stabilește reorganizarea Romsilva prin înființarea a 19 direcții silvice regionale. Această succesiune de variante distincte nu reprezintă o simplă ajustare tehnică, ci ridică serioase semne de întrebare cu privire la legalitatea, coerența și transparența întregului proces de adoptare. Nu vorbim despre o procedură clară și predictibilă, ci despre o construcție administrativă modificată succesiv, fără respectarea exigențelor pe care legea le impune. Și fără nicio evaluare de impact social și economic.
𝐌𝐌𝐀𝐏 𝐧𝐮 𝐚 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐚𝐭 𝐧𝐢𝐜𝐢 𝐥𝐞𝐠𝐢𝐬𝐥𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐧𝐝 𝐃𝐢𝐚𝐥𝐨𝐠𝐮𝐥 𝐒𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥. Începând cu data de 04.02.2026, ministerul a convocat în mod repetat Comisia de Dialog Social pentru discutarea proiectului de Hotărâre de Guvern cu partenerii sociali. Cu toate acestea, forma proiectului ce urma să fie analizată nu a fost comunicată în timp util, așa cum impune legea. Mai mult, documentul comunicat cu întârziere fusese deja trimis în avizare interministerială, fără a fi discutat în prealabil cu partenerii sociali, așa cum prevede Legea dialogului social.
Cu alte cuvinte, MMAP a transmis o formă a proiectului către ministerele avizatoare și o altă formă către partenerii sociali. Aceeași manieră de lucru s-a regăsit și în cadrul procedurii derulate la nivelul Consiliului Economic și Social. În aceste condiții, consultarea partenerilor sociali nu a fost una reală și efectivă, ci una grav viciată, prin lipsa de transparență și prin prezentarea unor variante diferite ale aceluiași act normativ. 𝐍𝐢𝐜𝐢 𝐜𝐞𝐥𝐞 𝟐𝟔 𝐝𝐞 𝐨𝐛𝐬𝐞𝐫𝐯𝐚𝐭̦𝐢𝐢 𝐚𝐥𝐞 𝐌𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐞𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐉𝐮𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐞𝐢 𝐧𝐮 𝐚𝐮 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐠𝐫𝐚𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚 𝐟𝐢𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐇𝐆.
La data de 25.02.2026, plenul Consiliului Economic și Social a decis returnarea proiectului către inițiator, ca urmare a lipsei avizului Ministerului Justiției. Menționăm că Ministerul Justiției a refuzat în repetate rânduri să avizeze proiectul, retrimițându-l inițiatorului pentru remedierea neconcordanțelor și problemelor de ordin juridic constatate.
Ulterior, la data de 04.03.2026, Ministerul Justiției a acordat avizul asupra proiectului, dar a formulat nu mai puțin de 26 de observații privind legalitatea actului normativ. La acel moment, reorganizarea Romsilva ajunsese deja la varianta care prevedea înființarea a 19 direcții silvice regionale.
Legal, aceste 26 de observații trebuiau analizate de Ministerul Mediului și integrate în forma finală a proiectului promovat de Guvern. Acest lucru nu s-a întâmplat. În Monitorul Oficial a fost publicată o Hotărâre de Guvern afectată de serioase vicii de legalitate și de aplicabilitate. Cu alte cuvinte, inițiatorul a ales să ignore observațiile formulate chiar de instituția chemată să verifice conformitatea juridică a actului normativ.
Din toate aceste motive, considerăm că Hotărârea de Guvern este nelegală și că se impune suspendarea executării sale. În calitate de organizație sindicală reprezentativă, suntem pe deplin îndreptățiți să solicităm această măsură, întrucât aplicarea actului normativ riscă să blocheze activitatea Romsilva și să pună în pericol atât administrarea pădurilor proprietate publică a statului, cât și stabilitatea locurilor de muncă. Acest HG produce efecte concrete asupra raporturilor de muncă, asupra locurilor de muncă, atribuțiilor personalului, structurilor de administrare, mecanismelor de evaluare și condițiilor de exercitare a drepturilor colective.
Știm că vom fi, din nou, ținta unor campanii de discreditare din partea conducerii MMAP, însă dreptatea se obține în justiție, nu pe Facebook. Cu argumente și în temeiul legii, nu cu declarații pompoase!”, se arată într-un comunicat al Federației Silva.
Soluție pronunțată de Curtea de Apel București, în camera preliminară a dosarului în care Călin Georgescu este inculpat alături de Horațiu Potra și alți 20 de mercenari din gruparea acestuia.
Conform soluției, care încă nu este definitivă, judecata în cauza candidatului pro-rus la prezidențiale și a mercenarului poate începe, acuzațiile fiind de complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată (două acte materiale).
Fostul candidat la prezidențiale și mercenarul său au fost trimiși în judecată în septembrie anul trecut, procurorii acuzându-l că, la indicațiile sale, Horațiu Potra și grupul lui de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, pentru a crea haos.
Până la soluția de ieri, judecătorii au exclus în martie mai multe declarații, date inițial în calitate de martori de către o parte dintre inculpați. Însă, la același termen, instanța a respins „ca nefondate celelalte cereri şi excepţii formulate în procedura de cameră preliminară”.
La distanță de aproape o lună, având în vedere că procurorii nu au insistat asupra păstrării declarațiilor, CA București a constatat „legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din data de 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală în dosarul nr. 6720/284/P/2024, şi dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpaţii:
1. GEORGESCU CĂLIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi comunicarea de informaţii false, în formă continuată (două acte materiale);
2. POTRA HORAŢIU, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
3. POTRA DORIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 4. POTRA ALEXANDRU-COSMIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
5. DĂRĂBANŢ MATEI, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 6. LUP ANDREI-FLORIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 7. LUP IOAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
8. SZANTO DANIEL, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 9. APAHIDEAN MARIUS-SAMUEL, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 10. BORIŞCA CRISTIAN-SERGIU, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
11. TIMOFTI CONSTANTIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 12. GOLOŞOIU MIHAIL-ALEX, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 13. HAUPTMAN MANFRED-IOAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale nşi orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept;
14. LĂPĂDATU CLAUDIU-MARIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 15. DRAGOMAN VASILE-LEONARD, trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 16. ANIȚEI IULIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
17. COMIZA ADRIAN-INOCENŢIU, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 18. LECHINŢAN TRAIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 19. MOLDOVAN DIONISIE, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
20. PANŢA DAN-CRISTIAN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 21. LASCU BOGDAN-FLORIN, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale; 22. MURE?AN OVIDIU-CLAUDIU, trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
Încheierea se comunică de îndată procurorului şi părţilor. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicare”.
Cristian Popescu Piedone - Foto Ziarul de Investigatii zin.ro
Într-un moment în care emoția și autenticitatea contează mai mult ca oricând, mesajele politicienilor de Paște au fost, ca în fiecare an, un test de apropiere față de oameni.
Unii au bifat o postare. Alții au ajuns la oameni.
Diferența nu este una de nuanță, ci una de proporții.
Cifrele care spun tot
Cristian Popescu Piedone a reușit, și în acest an, să domine categoric engagement-ul pe Facebook, cu un mesaj simplu, direct și lipsit de artificii.
Postarea sa de Paște a strâns:
aproape 100.000 de aprecieri
peste 2 milioane de vizualizări
Un rezultat care îl plasează net deasupra celorlalți politicieni activi în spațiul online.
În contrast, cifrele celorlalți lideri politici rămân modeste:
Ilie Bolojan – aproximativ 18.000 de aprecieri
Ciprian Ciucu – în jur de 1.000 de reacții
Rareș Hopincă – aproximativ 350
Robert Negoiță – în jur de 700
Nicușor Dan – aproximativ 13.500
Diferența nu mai este una de popularitate punctuală. Este o prăpastie de engagement.
De ce ajunge Piedone la oameni
Explicația nu ține doar de cifre, ci de modul în care este construit mesajul.
Piedone a ales, și de această dată, un discurs simplu: despre iubire, iertare, familie și liniștea sufletului. Fără formulări rigide, fără limbaj administrativ, fără distanță.
Un mesaj „din suflet”, așa cum îl percep cei care îl urmăresc.
Într-o perioadă în care comunicarea politică este adesea standardizată și filtrată, acest tip de abordare generează reacție. Nu doar vizualizare, ci implicare.
Facebook-ul nu recompensează doar vizibilitatea. Recompensează autenticitatea.
Comunicare vs conexiune
De cealaltă parte, majoritatea politicienilor au rămas în zona mesajelor corecte, dar previzibile. Texte bine construite, dar lipsite de emoție. Comunicare instituțională, dar fără impact real.
Nu este vorba despre greșeli de comunicare. Este vorba despre lipsa unei conexiuni.
Într-un moment precum Paștele, oamenii nu caută formulări oficiale. Caută sinceritate. Caută apropiere. Caută autenticitate.
Facebook, noul indicator de încredere
În era digitală, popularitatea nu mai este doar o percepție. Este măsurabilă.
Numărul de reacții, distribuiri și vizualizări devine un indicator relevant al relației dintre un politician și publicul său.
Nu orice mesaj ajunge la oameni. Și nu orice politician este ascultat.
Cazul lui Piedone arată că, dincolo de strategii și echipe de comunicare, există încă loc pentru un tip de discurs direct, care reușește să mobilizeze atenția și reacția publicului.
De Paște, diferența dintre politicieni nu s-a văzut doar în mesaje, ci în modul în care acestea au fost primite.
Unii au comunicat. Alții au fost ascultați.
Iar pe Facebook, oamenii nu oferă doar like-uri. Oferă, de fapt, un semnal clar: pe cine simt aproape.
Se menține plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază, au decis parlamentarii astăzi, în condițiile în care măsura urma să expire la finele acestei...
Detaliile financiare legate de Compania aeriană TAROM nu sunt deloc încurajatoare, scrie astăzi pe Facebook Oana Gheorghiu (încă) vicepremier al Guvernului demis Bolojan.
Cu datorii...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.
