Băluță, noul coșmar al lui Ciucu

Autor

-

1 februarie 2026

Daniel Băluță - Foto Ziarul de Investigații zin.ro

În Primăria Capitalei, aerul a devenit irespirabil pentru Ciprian Ciucu. Nu din cauza poluării, ci a unei lovituri administrative care îi dărâmă întreg eșafodajul de scuze: proiectul prin care bucureștenii vor plăti doar serviciile de termoficare pe care le primesc cu adevărat.

O idee cu istoric, o execuție care doare

Cristian Popescu Piedone – Foto Ziarul de Investigatii zin.ro

Să fim scurți și la obiect: ideea nu e nouă. Este un concept susținut vocal încă de pe vremea când Cristian Popescu Piedone conducea ANPC, dar care a fost ignorat în sertarele birocrației. Diferența e că acum, Daniel Băluță a preluat „arma” și o descarcă direct în bugetul de avarie al Primăriei Generale, transformând-o în proiect de hotărâre în CGMB.

Ciucu și dictatura lamentării

De când a pus piciorul în Primărie, Ciprian Ciucu a jucat o singură carte: plânsul pe umărul „grelei moșteniri”. Mandatul său a devenit un festival al scuzelor, unde cuvintele „faliment”, „datorii” și „criză” au ținut loc de reformă. Primarul general a încercat să ne convingă că incompetența sistemului este un dat istoric pe care cetățeanul trebuie să-l subvenționeze la infinit.

Strategia lui a fost simplă și cinică:

Constatăm că nu avem bani.
Pasăm nota de plată la contribuabil prin tarife mai mari sau servicii proaste.
Repetăm procesul până la finalul mandatului.

Șah la „regele” scuzelor

Inițiativa lui Băluță oprește acest mecanism bolnav. Dacă nu livrezi căldură, nu încasezi bani. E o logică brutală de piață care îl lasă pe Ciucu fără principalul său alibi: lipsa banilor.

Dacă proiectul trece, Ciucu nu mai are unde să se ascundă. Va fi obligat să treacă de la postări victimizante pe Facebook la management real. Nu mai poți să vinzi apă rece drept apă caldă și să ceri înțelegere pentru „situația jenantă” a bugetului. Când ineficiența nu mai este plătită de cetățean, ea devine o gaură neagră pentru administrație – și e treaba primarului să o astupe, nu a celor care dârdâie în apartamente.

De la retorică la rezultate

Până acum, Ciprian Ciucu a livrat doar analize despre dezastru. În contrast, această mișcare politică mută presiunea acolo unde îi este locul: pe umerii managerului de oraș.

Se termină epoca în care „nu sunt bani” era răspunsul la orice întrebare. Dacă factura nu mai suportă minciuna, bilanțul lui Ciucu rămâne exact ce a fost până acum: un portofoliu de proiecte amânate și o retorică a eșecului. Bucureștiul s-a săturat de „diagnostice”, are nevoie de cineva care să știe să folosească și bisturiul, nu doar microfonul.

Nicușor Dan, despre cine va veni la Ministerul Educației: „E un act de curaj”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

30 ianuarie 2026

România e pe minus cu un ministru, cel al Educației, de mai bine de o lună, după demisia lui Daniel David.

Și, chiar dacă portofoliul revine PNL, formațiunea pare că are un „blocaj” în desemnarea viitorului ministru.

Situația a fost comentată ieri de președintele Nicușor Dan, la Digi 24, când acesta a admis că nu este o situație ideală.

„Nu e bine”, a spus șeful statului, referitor la situația de la Ministerul Educației, unde interimatul este asigurat de premierul Ilie Bolojan, până la numirea unui alt ministru.

Pe 14 ianuarie, președintele Nicușor Dan a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Daniel David din funcția de ministru al Educației și Cercetării, în condițiile în care acesta își prezentase demisia din funcție încă din 22 decembrie.

„Evident că nu e bine și, ca să fim foarte direcți, e un act de curaj pentru cineva care să fie ministru al Educației. Asta, pentru că este un sistem subfinanțat de ani de zile, nu există o motivație proporțională pentru ca oamenii să intre în sistemul de Educație, care să fie proporțională cu responsabilitățile și cu alte opțiuni pe care ei le găsesc pe piața muncii.

Suntem după o jumătate de an de la o diminuare a banilor care s-au dus în sistemul de Educație, sunt multe probleme care vin din vechime, suprapunerea dintre programele școlare și ceea ce viața reală, piața muncii”, a spus Nicușor Dan, pentru sursa citată.

Jurământ hilar la Brăila: „Subsemnatul Popa Petrică Costel, consilier la, la, la”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

30 ianuarie 2026

Un consilier local PNL din Brăila a fost protagonistul unui moment hilar și ușor nepotrivit.

S-a întâmplat atunci când consilierul, proaspăt validat de instanță, a sărit peste câteva pasaje din jurământul oficial pe care orice ales îl depune la momentul învestirii.

Petrică Costel Popa, la cei 68 de ani ai săi, este cel mai nou membru în Consiliul Local Municipal Brăila, după demisia colegei sale din PNL, Nicoleta Ivașcu.

Numai că acesta a fost surprins într-un moment controversat în timpul depunerii jurământului, când a sărit peste o parte din text. În loc să citească tot textul, consilierul a folosit interjecția „la, la, la”.

Ieri, la ședința ordinară a CL Brăila, s-a dispus depunerea jurământului de către noul consilier local PNL, înainte de orice alt proiect înscris pe ordinea de zi.

Anterior, mandatul acestuia fusese validat în decembrie, la Judecătoria Brăila, unde a fost admisă „cererea formulată de petenta U.A.T. Municipiul Brăila. Dispune validarea consilierului local supleant Popa Petrică – Costel din partea Partidului Naţional Liberal. Executorie de drept”.

Conform Codului administrativ, jurământul este reglementat la articolul 117: „Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei/orașului/municipiului/județului… Așa să îmi ajute Dumnezeu!”.

Înainte este însă un soi de prezentare a celui care depune jurământul. Iar la acel pasaj (începând cu minutul 13.06), Popa a spus: „Subsemnatul Popa Petrică Costel, consilier la, la, la, jur să respect Constituția și legile țării (…)”, omisiunea fiind evidentă.

Un alt caz șocant în care sunt implicați minori: 3 tineri din Mureș au încercat să omoare un taximetrist

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

30 ianuarie 2026

Doi adolescenți din județul Mureș au fost arestați preventiv pentru complicitate la tentativă de omor, după ce au încercat să omoare un taximetrist.

Planul era să fure autoturismul și banii taximetristului, alături de aceștia fiind implicat și un alt tânăr, de 13 ani, care însă nu răspunde penal.

După crima îngrozitoare din Timiș, unde trei băieți, cu vârste de 13 și 15 ani au ucis un coleg, o altă faptă șocantă comisă de adolescenți a avut loc în județul Mureș.

În urmă cu două zile, trei tineri, cu vârste de 13, 15 și 16 ani au făcut un plan de a-i lua viața unui taximetrist. Bărbatul a scăpat cu viață, iar doi dintre tineri au fost reținuți.

Cel de-al treilea, care a lovit efectiv taximetristul cu un cuțit, este însă doar martor în cauză, dat fiind vârsta acestuia, de 13 ani, în condițiile în care, așa cum subliniază procurorii, „minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani nu răspund penal”.

„În data de 28.01.2026, în jurul orei 06:00, inculpații minori C. M. (16 ani), B. G. (15 ani) și martorul minor L. I. (13 ani) în baza unei înțelegeri prealabile de a ucide un taximetrist, cu scopul de a-i sustrage autoturismul și sumele de bani deținute, au identificat un șofer asupra căruia să pună în aplicare planul elaborat și au urcat în autoturismul taxi al acestuia de pe raza cartierului Unirii din mun. Târgu-Mureș, solicitând să fie transportați în localitatea Porumbeni.

După ieșirea din satul Voiniceni, în direcția satului Porumbeni, într-o zonă arabilă, fără imobile, cei trei i-au solicitat persoanei vătămate să oprească autoturismul, iar după ce au coborât din acesta, martorul minor L.I a lovit cu un cuțit persoana vătămată în zona feței, cauzându-i leziuni traumatice constând într-o plagă înțepată la nivelul aripii nazale drepte penetrantă în fosa nazală, leziuni care au necesitat pentru vindecare 6-7 zile de îngrijiri medicale”, se arată într-un comunicat al procurorilor din cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.

Tinerii au fost reținuți la scurt timp și prezentați instanței cu propunere de arestare preventivă.

Ieri, Tribunalul Mureș a admis „propunerea de arestare preventivă a inculpaților CS.M. și BOGANY B.GY. formulată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș. Dispune arestarea preventivă a inculpatului CS.M., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 29 ianuarie 2026 și până la data de 27 februarie 2026, inclusiv, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate în forma participației improprii la tentativă la omor calificat.

Dispune arestarea preventivă a inculpatului B.GY., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data 29 ianuarie 2026 și până la data de 27 februarie 2026, inclusiv, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate în forma participației improprii la tentativă la omor calificat.

Respinge ca neîntemeiată cererea de luare a măsurii arestului la domiciliu formulată de inculpații CS.M. și B.GY”.

De ce nu o cunoaște Ciprian Ciucu pe Adriana Georgescu?

Autor

Sorin PREDA

-

30 ianuarie 2026

Fotografiile care complică o delimitare simplă

Zin.ro a intrat în posesia unor fotografii în care Ciprian Ciucu apare alături de Adriana Georgescu, în contexte publice. Nu este vorba despre cadre private sau întâlniri informale, ci despre apariții în spații și evenimente de partid.

În acest context factual, este greu de susținut, în mod credibil, teza unei necunoașteri totale, chiar dacă ulterior este invocată absența unei relații formale sau a unei colaborări asumate. Această observație nu constituie o acuzație, ci o problemă de coerență publică și strict necesară între realitatea documentată și discursul de delimitare.

Ce spun ancheta și presa despre bani

Potrivit relatărilor din presă, Adriana Georgescu este vizată într-un dosar al DNA în care procurorii susțin că aceasta ar fi pretins sume de bani cuprinse între 100.000 și 1.000.000 de euro, bani despre care ar fi afirmat că sunt destinați campaniei electorale a unui candidat la Primăria Capitalei.

În același dosar, Georgescu a fost prinsă în flagrant în timp ce primea 60.000 de euro, sumă descrisă de anchetatori ca fiind o tranșă din totalul pretins pentru „intervenții” promise. Aceste informații nu provin din speculații, ci din relatări bazate pe surse judiciare, publicate de mai multe instituții media naționale.

Delimitarea PNL și ruptura de realitate

După izbucnirea scandalului, PNL Sector 1 a transmis public că Adriana Georgescu nu deține nicio funcție de conducere, nu este consilier și nu are un mandat de reprezentare în cadrul filialei. Delimitarea este una formală și, în sine, legitimă.

Totuși, aceeași presă a documentat că, anterior anchetei, Georgescu apărea public ca președintă a unei comisii din PNL București și figura în fotografii alături de lideri importanți ai partidului. Această disonanță nu poate fi rezolvată printr-un comunicat sec.

În politică, influența nu se măsoară exclusiv prin funcții, ci prin acces și validare. Iar accesul lasă urme.

Numele lui Ciprian Ciucu în narațiunea publică

Un element suplimentar care face imposibilă ignorarea subiectului este apariția numelui lui Ciprian Ciucu în relatări de presă privind stenograme din dosar. Unele publicații au citat fragmente în care Adriana Georgescu ar fi invocat numele lui Ciucu în discuții despre bani și influență politică.

Este esențial de subliniat: apariția numelui într-o stenogramă relatată de presă nu echivalează cu vinovăția persoanei respective. Dar, din punct de vedere public și mai ales etic și onest creează o obligație de clarificare, nu de tăcere.

Întrebarea care nu mai poate fi evitată

Nimeni nu afirmă, pe baza acestor fapte, existența unei relații ilegale sau a unei complicități dovedite, însă devine insuficientă în fața unei acumulări de realități:

– existența unor fotografii comune în contexte politice;
– invocarea numelui lui Ciucu în relatări de presă despre dosar;
– bani pretinși explicit pentru o campanie la Primăria Capitalei;

În aceste condiții, întrebarea din titlu nu este ironică și nici personală. Este o întrebare de interes public:

Cum ajunge numele unui candidat la Primăria Capitalei să circule ca monedă de influență, iar explicația oficială să se lase așteptată?

Piedone îl critică pe noul primar general: „Nu poți juca rolul de victimă când colegii tăi ți-au dat toată puterea!”

Autor

Ioana Mitrit

-

29 ianuarie 2026

Cristian Popescu Piedone: „E vremea asumării, nu a scuzelor!”

Într-o postare incisivă și plină de substanță, Cristian Popescu Piedone, președintele Partidului Național pentru Reconstrucția României (PNRR), transmite un mesaj direct și necosmetizat către actualul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu.

Piedone subliniază că Bucureștiul nu are timp de scuze și lamentări, ci are nevoie de asumare, coerență și, mai ales, maturitate administrativă.

„Nu poți să vii să te plângi de greaua moștenire când predecesorul tău e colegul tău de partid! Nu poți să spui că nu știai cum stă Primăria financiar, când oamenii tăi îți raportau totul la virgulă!”, spune Piedone, referindu-se la noul context politic de la nivelul Capitalei.

O nouă majoritate, un primar izolat și… multe întrebări

Cristian Popescu Piedone a fost prezent la ședința Consiliului General al Municipiului București, unde s-a format oficial o nouă majoritate politică. Cu ochii săi, a văzut un primar general „uitat în clădirea din Regina Elisabeta de propriul partid”.

Un scenariu greu de imaginat, spune el, dar real: „Bucureștenii au votat, iar de acum încolo, trebuie să vadă și rezultatele. Slavă Domnului că mandatul e de doar doi ani…”

Piedone: „Administrația publică nu e un joc de orgolii!”

Cu o experiență vastă în administrație, Piedone subliniază că nu face politică atunci când vine vorba de binele cetățenilor. Pentru el, primăria este ca o căsnicie la început: o iei cu tot cu zestre – și bună, și grea.

„Ciucule, ești primar general! Revino-ți! Nu poți conduce un oraș dacă te comporți ca un spectator sau ca o victimă. Ai luat primăria? Deschide lada de zestre și apucă-te de treabă!”

Un apel la decență și colaborare în interes public

Piedone le reamintește tuturor consilierilor generali, indiferent de partidul din care provin, că au puterea în mâini. Ei sunt cei care pot face viața mai bună în București, iar el, spune deschis, e dispus să-și ofere întreaga experiență:

„Vor din experiența mea? Le-o dau pe toată, doar ca să vă fie bine tuturor!”

În același timp, atrage atenția asupra faptului că cei care conduc azi companiile municipale sunt, în mare parte, tot din PNL, iar multe dintre deciziile discutabile – cum ar fi posibila creștere a costurilor de transport – vin tot din interiorul noii puteri.

„Sunt aici să spun adevărul!”

Piedone spune clar de ce a mers la ședința CGMB: să spună adevărul, nu să caute aplauze. Pentru el, cetățeanul rămâne în centrul administrației, nu partidul și nici imaginea de moment.

„Primarul general nu e doar primarul celor care l-au votat. Este al tuturor bucureștenilor! Iar gunoiul, gropile sau cultura nu au culoare politică.”

În final, liderul PNRR face un apel la responsabilitate și asumare, afirmând că este deschis să ofere sprijin, dacă din partea actualei administrații vine maturitate și respect față de interesul public.

„Politica la nivel înalt nu e o partidă de ‘leapșa’, ci un exercițiu de responsabilitate. Bucureștiul nu mai are timp de pierdut.”

Ciolacu, în calitate de președinte al CJ Buzău, vrea un audit în instituție

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

29 ianuarie 2026

După ce a câștigat un prim mandat de președinte – la șefia Consiliului Județean Buzău, după un eșec la prezidențiale, social democratul Marcel Ciolacu a anunțat că vrea un audit extern în instituție.

Fostul șef al social democraților are astfel în intenție să modifice organigrama, aceasta însemnând inclusiv câteva concedieri.

Marcle Ciolacu a prezidat, astăzi, prima ședință ordinară a Consiliului Județean Buzău, după ce a câștigat alegerile din decembrie. Și, cu această ocazie, a transmis că are gânduri mari.

„Am cerut un audit administrativ la nivelul Consiliului Județean și al instituțiilor subordonate. Vom veni cu propuneri de organigrame și cu un aparat mai eficient și mai suplu, așa cum își doresc buzoienii”, a explicat Ciolacu într-o postare pe Facebook.

Postarea are însă și o parte introductivă, unde Ciolacu explică faptul că modificările pe care le așteaptă au legătură directă cu proiectele pe care și le-a pus în gând:

„Prioritatea numărul unu rămâne sănătatea. Lucrăm la un consorțiu medical care să lege spitalele din județ, am avut întâlniri cu managerul Spitalului Universitar de Urgență București și cu primarul municipiului Râmnicu Sărat, iar discuțiile vor continua și cu primarul orașului Nehoiu. Obiectivul este ca Spitalul Județean Buzău să facă pasul către statutul de spital clinic. (…)

Dezvoltarea județului înseamnă investiții. Autostrada A7 deschide oportunități reale, iar rolul nostru este să le valorificăm prin colaborare cu mediul privat. În turism, Organismul de Management al Destinației va aduce ordine, strategie și finanțări clare.

Ne implicăm și în sport, cu accent pe construirea unei academii de juniori, pentru performanță pe termen scurt, mediu și lung.
În perioada următoare voi merge în județ, împreună cu cei doi vicepreședinți, pentru a identifica urgențele din comunități și pentru o coordonare mai bună cu administrațiile locale”.

Marcel Ciolacu a fost ales la conducerea Consiliului Județean Buzău în cadrul alegerilor parțiale desfășurate la începutul lunii decembrie 2025, după ce fostul președinte al instituției administrative, ales în alegerile locale din 2024, Lucian Romașcanu, a plecat pentru un post de membru în Curtea Europeană de Conturi.

Avocată din București, membră PNL, reținută pentru corupție; colegii liberali asigură că va fi suspendată din partid

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

29 ianuarie 2026

Flagrant ieri a procurorilor anticorupție, în urma căruia o avocată din București, membră a PNL, dar și un fals general SIE au fost reținuți.

Cei doi sunt acuzați de trafic de influență, și, conform procurorilor, „vor fi prezentați Curții de Apel București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile”.

„PNL Sector 1 susține principiile integrității, responsabilității publice și respectului față de lege”, transmiteau ieri liberalii, după primele informații conform cărora avocata Adriana Mihaela Georgescu fusese prinsă în flagrant pe când primea 60.000 de euro pentru a-și trafica influența la Guvern și la șeful Direcției Naționale Anticorupție.

Azi, oficial, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au anunțat că avocata a fost reținută pentru trafic de influență în formă continuată (două acte materiale), trafic de influență și complicitate la trafic de influență, în același dosar fiind totodată reținut și un bărbat, care pretindea a fi general al Serviciului Extern de Informații.

Așa că, practic, PNL ar cam trebui să se țină de cuvântul dat… pe Facebook. Aici se preciza că „în legătură cu informațiile apărute recent în spațiul public, PNL Sector 1 face următoarele precizări, pentru corecta informare a opiniei publice:
➡️ Doamna Adriana Georgescu nu este consilier al PNL Sector 1,
➡️ nu este liderul Organizației de Femei a PNL Sector 1,
➡️ nu ocupă nicio funcție de conducere sau reprezentare în cadrul filialei PNL Sector 1.

Menționarea unor astfel de funcții în articolele apărute în presă este eronată și nu reflectă realitatea obiectivă.
În ceea ce privește situația juridică prezentată în mass-media, PNL Sector 1 va respecta strict prevederile statutare și legale, iar imediat ce va exista un comunicat oficial al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Adriana Georgescu va fi suspendată din calitatea de membru al Partidului Național Liberal, conform procedurilor interne”.

Există ceva oficial și, conform DNA, faptele s-ar fi derulat în perioada octombrie – decembrie 2025, când avocata Georgescu i-ar fi pretins unei persoane, devenit martor în cauză, direct sau prin intermediul altei persoane, diferite sume de bani, din care ar fi primit 4.000 de euro și 5.000 de lei în cursul lunii octombrie 2025.

„În acest context, inculpata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unor oameni politici, ar avea influență asupra unor magistrați, promițând că va determina efectuarea de către aceștia a unor acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.

Totodată, în același context, la data de 21 noiembrie 2025, inculpata G.A.M. i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul celeilalte persoane, o sumă de bani cuprinsă între 100.000 de euro și 1.000.000 de euro, destinată campaniei electorale a unuia dintre candidații la Primăria Capitalei, lăsând să se creadă că, prin intermediul acestuia, ar avea influență asupra unor magistrați și promițând soluționarea favorabilă a celor două dosare penale în care martorul avea calitatea de inculpat.

La data de 05 noiembrie 2025, inculpata G.A.M. i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul altei persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), o sumă de bani nedeterminată, din care ar fi primit, la data de 06 noiembrie 2025, suma de 5.000 de lei, remisă prin același intermediar.

În acest context, inculpata ar fi lăsat să se creadă că, prin intermediul unei alte persoane, ar avea influență asupra ministrului transporturilor și infrastructurii, promițând că îl va determina pe acesta să înlesnească finalizarea proiectelor derulate de martor în cadrul C.N. Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanta și să faciliteze angajarea unei persoane apropiate acestuia într-o funcție importantă la nivelul aceleiași companii naționale.

În luna ianuarie 2026, inculpatul I.G., beneficiind de sprijinul inculpatei G.A.M., i-ar fi pretins martorului în cauză, prin intermediul unei alte persoane (autorizată în cauză ca investigator sub acoperire), suma de 120.000 de euro, în trei tranșe, din suma totală de 500.000 de euro.

În acest context, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că ar avea influență asupra unor judecători din cadrul Tribunalului București, precum și asupra procurorului-șef al D.N.A., promițând determinarea acestora să efectueze acte contrare atribuțiilor de serviciu, respectiv soluționarea favorabilă a două dosare penale, dintre care unul se afla în instrumentare la D.N.A., iar celălalt pe rolul Tribunalului București, cauze în care martorul avea calitatea de inculpat.

În temeiul pretinderii, la data de 28 ianuarie 2026, inculpații I.G. și G.A.M. au primit de la investigatorul sub acoperire suma de 60.000 de euro, reprezentând primele două tranșe din folosul cerut, împrejurare în care procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante”, arată DNA.

Medici din Gorj, cercetați pentru falsuri

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

29 ianuarie 2026

Amplă acțiune a procurorilor din Gorj, într-un dosar în care sunt cercetați mai mulți medici, în legătură cu eliberarea de acte neconforme cu realitatea.

Așa că ieri au fost efectuate 41 de percheziții domiciliare în județul Gorj, la locuințele unor persoane fizice și la sediile unor cabinete de medicină a muncii, în vederea probării activității infracționale a mai multor suspecți.

Pe de o parte, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu arată că în cauză există suspiciunea că cinci persoane – un medic și 4 asistenți medicali, ar fi comis o serie de infracțiuni, de la abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.

În plus, în cauză mai sunt cercetate și alte 31 de persoane, în beneficiul cătora ar fi acționat cadrele medicale. Însă aceste persoane nu sunt singurele cercetate.

„Din cercetările efectuate până în prezent a rezultat că în perioada 2022 – 2025, cinci suspecți, respectiv un medic și patru asistenți medicali specializați în domeniul medicina muncii, din sistemul privat de sănătate, fiind instigați de către 31 de suspecți, care în trecut au fost condamnați definitiv de către instanțele de judecată în mai multe cauze penale, și față de care s-a dispus obligarea la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, le-au eliberat acestora din urmă, în fals, fișe de aptitudini și adeverințe medicale prin care au atestat că aceștia nu sunt apți să își îndeplinească obligațiile ce le-au fost stabilite de către instanțele de judecată.

Aceste adeverințe și fișe de aptitudini falsificate au fost utilizate de către cei 31 de suspecți pentru a solicita Serviciului de Probațiune Gorj și instanțelor de judecată, încetarea obligației de a presta muncă neremunerată în folosul comunității.

Totodată, un suspect, medic specializat în domeniul ginecologie, din sistemul privat de sănătate, a emis în cazul mai multor paciente documente în care a consemnat diagnostice medicale fictive și le-a direcționat apoi spre un anumit cabinet medical pentru noi consultații, cu scopul de a furniza acestui cabinet medical un număr mai mare de pacienți și venituri mai mari din consultații medicale.

Un alt suspect, medic din domeniul medicina muncii, din sistemul privat de sănătate, a eliberat în fals adeverințe de concediu medical, care au fost folosite de persoanele cărora li s-au eliberat pentru a justifica lipsa de la locurile de muncă”, precizează procurorii.

CS Olimpia București, Primăria Capitalei, întrebările, tăcerea instituțională, consilierii, votul și șampania

Autor

Sorin PREDA

-

28 ianuarie 2026

Juramant consiler general - Foto Ziarul de Investigații zin.ro

Cu două luni în urmă am trimis 28 de întrebări oficiale, în baza Legii 544/2001, către patru instituții direct implicate în viitorul Clubului Sportiv Olimpia București:
– Agenția Națională pentru Sport (ANS),
– Primăria Municipiului București (PMB),
– Primăria Sectorului 2,
– Ministerul Finanțelor.

Întrebările au fost punctuale și foarte clare, adică simple. Au vizat patrimoniul, temeiul juridic, impactul administrativ și riscurile unui demers care urmează să fie supus votului în Consiliul General al Municipiului București, astăzi 29 ianuarie.

După aproape 60 de zile, niciuna dintre aceste instituții nu a răspuns, cu o singură excepție: PMB.
Iar ceea ce a transmis PMB nu este un răspuns, ci un exercițiu de evitare grosolană a subiectului.

Analfabetism administrativ sau refuz deliberat?

Răspunsul primit de la PMB nu tratează niciuna dintre întrebările mele în mod punctual. Nu clarifică, nu cuantifică, nu asumă. În schimb, reia fragmente de legislație și descrie, vag, un proiect de hotărâre aflat deja pe circuitul decizional.

Această conduită lasă doar două variante posibile:

analfabetism administrativ – în sensul incapacității reale de a înțelege întrebări simple despre bunuri publice concrete;
refuz deliberat de a răspunde, înaintea unui vot cu impact patrimonial major.

Indiferent care dintre cele două variante este adevărată, efectul este identic:
Consiliul General este chemat să voteze fără informații complete, corecte și asumate.

Ce confirmă, de fapt, PMB

Dincolo de evitări, documentul PMB confirmă explicit câteva lucruri ”esențiale”:

– există un proiect de hotărâre privind reorganizarea CS Olimpia București; (știam)
– sunt implicate mai multe entități: Guvernul, ANS, PMB, Sectorul 2, CSM București; (știam)
– sunt vizate mai multe baze sportive: Iancului, Vitan, Sectorul 4 și Străulești. (știam)

Puteam să bănuiesc și în lipsa răspunsurilor PMB că nu vorbim despre sport, ci despre transfer și fragmentare de patrimoniu public. Răspunsurile lor doar mi-au confirmat asta.

Cazul Străulești: o informație mincinoasă într-un document oficial

ANS, prin semnătura lui Constantin-Bogdan Matei (despre care surse afirmă că se va întoarce cât de curând) afirmă, în documentele trimise către PMB, că „Baza Străulești se află în litigiu”.

Această afirmație este contrazisă de realitatea fizică: baza sportivă NU mai există.

Pe amplasamentul respectiv funcționează de ani de zile un cartier rezidențial cunoscut public sub numele de Cartierul Străulești.

Mai mult, nu există niciun dosar public identificabil, nicio hotărâre, nicio procedură judiciară activă care să confirme existența unui litigiu.

Citește și Constantin-Bogdan Matei: traseul complet al unui politician ajuns accidental în fruntea sportului românesc

În aceste condiții, afirmația privind „litigiul” apare ca o informație mincinoasă inserată într-un document oficial, informație care stă la baza unui proiect de hotărâre supus votului. Pare mai degrabă că prin mâna lui Constantin-Bogdan Matei tocmai ce s-a produs un FALS IN ACTE PUBLICE, fals ce stă la baza ”Proiectului Olimpia”.

Întrebarea devine inevitabilă: ce anume se transferă, se reorganizează sau se „rezolvă”, dacă obiectul invocat nu mai există? Nici măcar ”litigiul” NU EXISTĂ!

Străulești nu este singura bază. Este doar cea mai convenabilă

Este esențial de subliniat un lucru: Străulești a fost doar una dintre bazele Olimpia.
Există și altele – Iancului, Vitan, Sectorul 4 – ”mai” funcționale, ”mai” vizibile și incomparabil mai valoroase.

Dispariția Străulești din acte, prin menținerea ei într-o stare de „litigiu” fictiv, ridică o întrebare legitimă: este aceasta o simplă neglijență sau o metodă de a șterge urme patrimoniale incomode dintr-un proces mai amplu?

Rareș Hopincă: cere, tace, primește

Primăria Sectorului 2 solicită.
PMB aprobă.
Guvernul nu se opune.

În tot acest lanț, Sectorul 2 nu răspunde la nicio întrebare. Nu explică ce intenționează să facă cu bazele. Nu prezintă un plan public. Nu își asumă nimic. Poate pentru CĂ NU ARE!

În același timp, primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, își construiește zilnic imaginea unui administrator competent. Mă întreb, oare a devenit Sectorul 2 prea mic pentru Hopincă?

Pentru că „mai mult” nu înseamnă automat „mai bine”, cum greșit probabil crede primarul de la 2. Iar preluarea de patrimoniu public fără explicații, fără transparență și fără răspunsuri nu este administrație.
Este exercitarea puterii pentru că poate, încă doi ani, și, oricum, filmul ăsta s-a mai văzut, iar apa caldă chiar dacă a fost inventată, nu există. Detalii…

PMB nu știe ori nu vrea să știe

PMB declară, negru pe alb, că nu deține informații despre litigii, despre situația reală a bazelor, despre impactul transferurilor și transferă responsabilitatea juridică pentru afirmații mincinoase către Constantin-Bogdan Matei, că, doar el a semnat.

Aceasta este poate cea mai gravă parte a întregului dosar: o autoritate care administrează patrimoniu public susține un proiect fără să cunoască obiectul concret al acestuia.

În aceste condiții, votul de azi, 29 ianuarie nu este doar discutabil.
Este fundamental viciat.

Întrebarea care nu poate fi evitată

Având în vedere precedentele recente ale Bucureștiului, este legitim să întreb:

poate CS Olimpia București să devină, din club sportiv, un vehicul administrativ pentru redistribuirea unor terenuri extrem de valoroase?

Nu afirm acest lucru.
Dar întrebarea este impusă de tăcere, de informații mincinoase, de evitarea răspunsurilor și de graba votului.

Nota de responsabilitate

Astăzi nu se votează sportul.
Se validează opacitatea și minciuna ca metodă de guvernare.

Când instituțiile refuză să răspundă înainte de vot, când documente oficiale conțin informații mincinoase, iar patrimoniul public este fragmentat fără explicații verificabile, decizia nu mai poate fi acoperită de retorică politică.

Răspunderea devine una administrativă, directă și individualizabilă.

Ceea ce se decide astăzi nu este o reorganizare, ci acceptarea faptului că lipsa informației poate ține loc de legalitate.
Iar acest lucru, odată consemnat, nu mai poate fi corectat prin comunicate.

Totul rămâne scris.

Citește și Cine vrea să „fure” medaliile CS Olimpia București?

După ce un deținut plecat în permisie a dispărut, ministrul Marinescu vrea brățări electronice

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

28 ianuarie 2026

radu marinescu justitie — Sursa: Facebook

Brățări electronice. Aceasta ar urma să fie cea mai nou metodă de verificare a deținuților care, conform legii, beneficiază de permisii.

Săptămâna aceasta, un cetățean turc nu s-a mai întors la penitenciar la finalul unei permisii, iar de aici fel și fel de analize și concluzii.

Spre exemplu, ultima, cea a ministrului Justiției, Radu Marinescu, care consideră o soluție montarea de brățări electronice deținuților.

„Ce ne propunem să facem este să ducem lucrurile mai departe în zona siguranței și anume să achiziționăm brățări electronice care să poată să fie utilizate nu doar pentru aceste persoane care merg în permisie, dar și pentru cei care merg să lucreze.

Pentru că avem o mare problemă. Avem 25.000 de deținuți în România în momentul de față. Oamenii vor să lucreze. Pentru a munci în afara perimetrului, ei trebuie să fie însoțiți de persoane care să fie agenți de caz. De unde atâția agenți? Este un deficit în momentul de față de aproximativ 5.000 de persoane, pe care nu le mai putem angaja în momentul de față, pentru că, știți cu toții, suntem în zodia restricțiilor financiare și ne luptăm să echilibrăm bugetul public.

Avem nevoie de mai multă tehnologie, iar această tehnologie va putea fi utilizată și pentru monitorizarea persoanelor. (…) Costurile pentru cele șase mii de brățări, plus sistemul de software aferent, ar fi undeva la 100 de milioane de lei din câte am înțeles. (…) Este o realitate că, iată, avem nevoie și de tehnologie.

Nu putem vorbi, din punctul meu de vedere, de digitalizare sau de tehnologizare numai ca o retorică frumoasă și numai pe hârtie; trebuie să facem și pașii concreți, efectiv, ca să și realizăm. Eu, dacă am acele brățări electronice, în sens instituțional, dacă am aceste resurse, bineînțeles că pot să maximizez veniturile ANP.

Pentru că, dacă vor ieși la muncă jumătate dintre deținuții din momentul de față, vor fi venituri superioare și pentru bugetul statului, și pentru ANP, și pentru omul în sine, care, muncind, are altă reprezentare față de societate”, a spus ministrul Marinescu.

Atas Abdullah, om de afaceri turc condamnat la 22 de ani de închisoare și 10 luni după ce a ucis un polițist de la Rutieră, în 2015, s-a făcut nevăzut, după o permisie de câteva zile.

Acesta îndeplinise toate condițiile pentru a primi aprobarea de a părăsi Penitenciarul Rahova, în condițiile în care din 2015 și până în prezent mai avusese peste 20 de permisii similare.

Însă, acum este în categoria urmăriților „most wanted”: „La data de 26.01.2026 Penitenciarul Bucuresti-Rahova informeaza ca sus-numitul nu a mai revenit din permisie pentru continuarea executarii pedepsei”, sunt detaliile de pe pagina Poliției Române.

Nou director la BNR: Mugur Dragoș Tolici, „Cavaler” decorat de Iohannis

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

28 ianuarie 2026

Banca Națională a României (BNR) va avea un nou director, începând de luna viitoare.

Este vorba despre funcția director al Direcției emisiune, tezaur și casierie (DETC).

BNR a anunțat astăzi că se face un soi de rocadă între directorii instituției. Astfel, Mugur Dragoș Tolici, în prezent director la Direcția resurse umane, va prelua funcția de director al Direcției emisiune, tezaur și casierie (DETC). Fostul director al acestei direcții, Ionuț Nițu, se afla pe post din anul 1990.

„Mugur Tolici și-a început cariera în cadrul băncii centrale în anul 1994 și a condus câteva direcții din structura instituției înainte să devină director de resurse umane, în noiembrie 2009. Astfel, el a fost director al Direcției de politică monetară timp de un an până în 1999, consilier al viceguvernatorului BNR Cristian Popa în perioada 2000-2004 și apoi director de cabinet al guvernatorului Mugur Isărescu din decembrie 2004 până în martie 2008.

Ulterior, acesta a ocupat postul de director adjunct al DETC timp de aproape doi ani. În intervalul 2018 – 2019, Mugur Tolici a îndeplinit funcția de reprezentant al României la Fondul Monetar Internațional (FMI).

Mugur Tolici este absolvent al specializării Finanțe-Bănci în cadrul Academiei de Studii Economice (1993), unde, în 2010, a obținut și diploma de doctor în economie. În 1998, el a urmat cursurile unui program în domeniul afacerilor internaționale la Georgetown University (SUA)”, se arată într-un comunicat al BNR.

Conform informațiilor de pe site-ul BNR, în prezent funcția de director este al DETC este vacantă, în timp ce director adjunct este Ioan Muntean. Pe de altă parte, la Direcția resurse umane încă apare ca director Mugur Dragoș Tolici, iar director adjunct este Ștefan Tarța.

„Preluarea conducerii Direcției emisiune, tezaur și casierie reprezintă o responsabilitate pe care mi-o asum cu profesionalism și respect, așa cum mi-am îndeplinit toate rolurile profesionale în cei peste 30 de ani de activitate în Banca Națională”, a arătat Mugur Tolici.

De menționat că numele noului director Dragoș Mugur Tolici este menționat în noiembrie 2024 într-unul din decretele semnate de fostul președinte Klaus Iohannis. La acel moment, „în semn de apreciere pentru merite deosebite în activitate și în cariera îndelungată, încununată de realizări remarcabile în cadrul Băncii Naționale a României, cu rezultate de impact favorabil în dezvoltarea economiei naționale”, lui Tolici i-a fost conferit Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, la „pachet” cu celui căruia îi va lua locul și alți directori ai BNR – pe politică monetară, studii economice, contabilitate, supraveghere, platforme digitale și securitate cibernetică.

O idee cu istoric, o execuție care doare

Ciucu și dictatura lamentării

Șah la „regele” scuzelor

De la retorică la rezultate

Fotografiile care complică o delimitare simplă

Ce spun ancheta și presa despre bani

Delimitarea PNL și ruptura de realitate

Numele lui Ciprian Ciucu în narațiunea publică

Întrebarea care nu mai poate fi evitată

Cristian Popescu Piedone: „E vremea asumării, nu a scuzelor!”

O nouă majoritate, un primar izolat și… multe întrebări

Piedone: „Administrația publică nu e un joc de orgolii!”

„Ciucule, ești primar general! Revino-ți! Nu poți conduce un oraș dacă te comporți ca un spectator sau ca o victimă. Ai luat primăria? Deschide lada de zestre și apucă-te de treabă!”

Un apel la decență și colaborare în interes public

„Vor din experiența mea? Le-o dau pe toată, doar ca să vă fie bine tuturor!”

„Sunt aici să spun adevărul!”

„Primarul general nu e doar primarul celor care l-au votat. Este al tuturor bucureștenilor! Iar gunoiul, gropile sau cultura nu au culoare politică.”

„Politica la nivel înalt nu e o partidă de ‘leapșa’, ci un exercițiu de responsabilitate. Bucureștiul nu mai are timp de pierdut.”

Analfabetism administrativ sau refuz deliberat?

Ce confirmă, de fapt, PMB

Cazul Străulești: o informație mincinoasă într-un document oficial

Această afirmație este contrazisă de realitatea fizică: baza sportivă NU mai există.

Citește și Constantin-Bogdan Matei: traseul complet al unui politician ajuns accidental în fruntea sportului românesc

Străulești nu este singura bază. Este doar cea mai convenabilă

Rareș Hopincă: cere, tace, primește

PMB nu știe ori nu vrea să știe

Întrebarea care nu poate fi evitată

Nota de responsabilitate

Citește și Cine vrea să „fure” medaliile CS Olimpia București?

Rămâi conectat

Ultimul articol