O capitală falimentară. Unde sunt banii?

Autor

-

9 august 2019

Gabriela Firea, primarul general al Bucureștiului, anunța la început de iunie situația dezastruoasă în care se află instituția pe care o conduce, primăriile de sector, precum și multe primării din țară. A folosit un cuvânt tare: FALIMENT.

Așa au început tăierile din bugetele instituțiilor aflate în subordinea primăriei. Apoi s-a trecut la împrumuri pentru asigurarea funcționării unor companii necesare pentru bucureșteni, dar și la satisfacerea unor capricii, cu tot falimentul nedeclarat pe masă: finanțarea companiilor municipale cu mulți bani, companii municipale care au fost declarate ilegale de către instanțele de judecată.

”Atât Primăria Capitalei, cât și primăriile de sector, cât și multe municipii și orașe din țară au un buget mult mai mic decât cel care s-a promis și s-a prognozat. El a fost unul pe hârtie. Îmi pare rău că ai mei colegi primari m-au lăsat singură anul trecut, să mă bat cu știți dumneavoastră cine (cu Liviu Dragnea, liderul PSD de la acea vreme – n.r.), pentru că probabil unii s-au bucurat că s-au tăiat bani de la Primăria Capitalei. Acum toți sunt în faliment nedeclarat”, susținea Gabriela Firea.

Întrebată ce înseamnă acest ”faliment nedeclarat”, primarul Capitalei a precizat că „în momentul în care nu mai poţi să îţi asiguri funcţionarea, activitatea curentă, să îţi plăteşti subvenţiile pentru utilităţile publice”.

Ordin pe unitate: să se taie din bani!

Odată cu aceste ieșiri publice, s-a trecut și la fapte. Tot la început de iunie, administratorul public al Bucureștiului, Sorin Chiriță, a transmis o scrisoare tuturor direcțiilor din Primăria Capitalei, instituțiilor subordonate, precum și companiilor municipale. În acea scrisoare li se cerea entităților amintite să taie din cheltuieli și să facă investiții doar dacă acestea sunt strict necesare.

”Având în vedere situația efectiv realizată în primele 5 luni ale anului 2019, când se constată o diminuare cu 15% a veniturilor bugetare locale, urmare a încasărilor din cotele defalcate din impozitul pe venit în scădere semnificativă față de aceeași perioada a anului 2018, ce ar presupune prin extrapolare la întregul an 2019, dacă se va menține acest trend nefavorabil, la o diminuare drastică a veniturilor bugetare cu minim 35%. Municipiul București se confruntă cu o situație extrem de dificilă, cauzată de scăderea majoră a încasărilor din cote defalcate din impozitul pe venit”, se arată în scrisoarea prezentată în exclusvitate de hotnews.ro

Totodată, potrivit acelui document, se mai cer următoarele:

– să reanalizeze toate categoriile de cheltuieli pentru care au fost prevăzute fonduri în bugetele aprobate, atât cheltuielile care derivă din angajamentele deja încheiate, cât mai ales cele care urmează a fi inițiate/angajate pentru noile proiecte care au fost prevăzute în bugete a se realiza în lunile următoare, astfel încât să fie create premisele realizării unei economii a cheltuielilor totale de 30%-35% care să conducă la finele anului bugetar la încadrarea în nivelul estimat al veniturilor totale.

– încheierea unor noi angajamente legale care pot crea obligații prezente și viitoare pe seama fondurilor publice să fie abordată cu prudență, în sensul identificării acelor cheltuieli care pot fi limitate, suspendate, amânate (fără generarea unor costuri adiacente), astfel încât să fie create premisele încadrării cheltuielilor totale consolidate în nivelul estimat la această dată al realizării veniturilor bugetare locale, al cărui grad de încasare la finele anului, dacă condițiile și trendul actual nu se modifică, se estimează a fi de 60% – 75% din cel programat,

– la solicitarea lunară a creditelor bugetare și de angajament să se aibă în vedere numai cheltuielile posibil de efectuat/plătit până la finele anului pentru asigurarea continuității activității, iar pentru proiectele noi, solicitarea va fi însoțită de justificări privind necesitatea și oportunitatea realizării acestora, prezentând și eventualele consecințe negative a nerealizării acestora;

– să prioritizeze fondurile actuale la secțiunea de funcționare pentru cheltuielile curente derivate din angajamentele legale existente;

– să achite și să identifice plățile restante generatoare de costuri adiacente (dobânzi, penalități întârziere);

– să reanalizeze și să revizuiască toate obiectivele propuse la aprobarea bugetelor;

Aproape 1,4 miliarde de euro este bugetul estimat în 2019 pentru Primăria Bucureștiului. Din aceștia, 370 de milioane de euro sunt prevăzute pentru lucrările din infrastructură și pentru marile proiecte de investiții.

Alte 340 de milioane de euro costă subvențiile pentru căldură și transport public, în timp ce 128 de milioane de euro merg spre programele de asistență socială și 85 de milioane de euro sunt alocate pentru spitale.

Împrumut de 100 milioane de euro pentru RADET

În ședința de Consiliu General de la sfârșitul lunii mai, consilierii au aprobat un proiect ce prevede un împrumut de aproape 100 de milioane de euro, pe perioada a 20 de ani.

„Se aprobă contractarea de la Ministerul Finanțelor Publice a unui împrumut din venituri din privatizare în valoare de 462.661.949 lei, cu o maturitate de maximum 20 de ani. Contractarea împrumutului se face pentru plata subvențiilor restante aferente furnizării energiei termice către populație”, scrie în hotărârea de Consiliu General.

De ce atâția bani? În expunerea de motive se arată că Direcția Generală Economică precizează că restanțele pentru plata subvențiilor aferente furnizării energiei termice către populație se ridică la suma de 462.661.948,66 lei.

”În caz de neplată imediată generează riscul iminent al sistării furnizării agentului termic și a apei calde către aproximativ 562.000 de apartamente, școli, grădinițe, spitale și instituții publice, respectiv aproximativ 1.140.000 de persoane”, se mai arată în documentul citat.

Faliment și pierderi

În data de 17 aprilie 2019, Tribunalul București a decis falimentul RADET, la mai bine de doi ani de la momentul intrării în insolvență. În tot acest timp, societatea a adunat datorii care se ridică la aproape 3,9 miliarde de lei către ELCEN, firma care produce energia termică.

La câteva zile de la decizia instanței, în 23 aprilie, reprezentanții Primăriei Capitalei au anunțat că în lunile următoare, întreaga activitate a RADET va fi preluată de Compania Municipală Termoenergetica. Totodată, la Curtea de Apel a Municipiului București a fost admisă cererea de suspendare provizorie a executării sentinței de deschidere a falimentului RADET.

În anul 2017, valoarea pierderilor de energie termică și apă de adaos s-a ridicat la aproximativ 80 de milioane de lei. Mai mult, tot anul trecut au fost doar câteva zile în care nu au fost înregistrate avarii în rețea.

Ne declarăm în faliment, dar nu renunțăm la companiile municipale

Cele mai controversate acțiuni ale primarului Firea sunt cele legate de finanțarea continuă a companiilor municipale, declarate ILEGALE de către instanțele judecătorești.

Anul trecut, în luna noiembrie, judecătorii au decis că cele 22 de companii municipale au fost înfiinţate cu încălcarea legii, pentru că hotărârile de Consiliu au fost votate cu majoritate simplă (50% plus 1 din voturile consilierilor), în loc să fie luate cu majoritate de două treimi.

Mai mult, în luna iunie a acestui an , Curtea de Apel București a respins cererea de revizuire a deciziei prin care s-a stabilit că toate companiile municipale au fost înfiinţate cu încălcarea legii, anunţă preşedinta USR Bucureşti.

Și ce dacă? Șefii Primăriei București au decis că acestea trebuie să primească bani. Mulți. Nu mai puțin de 1 miliard de lei a fost aprobat de consilierii municipiului București pentru bugetele a 19 companii municipale.

Mai bine de 300 de milioane de lei se duc pe salariile celor aproape 6.500 de angajați, prevăzuți în organigrame până la finalul acestui an. Totodată, salariile celor care fac parte din consiliile de administrație ale acestor companii se ridică la suma de 10 milioane de lei.

Bugetul Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă nu a fost aprobat din cauza unui vot lipsă.

Care sunt companiile municipale

Compania Municipală Pază și Securitate București S.A.

Buget Venituri: 43.729.000 lei;

Buget Cheltuieli: 43.662.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 40.385.000 lei.

Cheltuielile cu CA: 646.000 lei

Număr angajați: 1.300 agenți de pază plus personal TESA și personal de conducere;

Cheltuieli investiții: 10.000.000 lei;

Pierdere 2018 – 6.700.000 milioane lei;

”La estimarea veniturilor în suma de 43.729.000 lei s-a avut în vedere încheierea contractelor de prestări servicii de pază și protecție cu instituțiile publice aflate în subordinea Primăriei Municipiului București (Administraţia Străzilor, Administrația Grădina Zoologică, Centrul de Protecție a Plantelor, Direcţia Generală de Asistenţă Socială, Palatele Brâncovenești, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Centrul Cultural EXPOARTE, Trustul de Clădiri Metropolitane, Teatrul C.I. Nottara, Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, Arena Națională, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Teatrul Tineretului Metropolis, Administrația Fondului Imobiliar, Opera Comică pentru Copii, Centrul Cultural Lumina, ARCUB, Clubul Sportiv al Municipiului București, ALPAB, Spitalul Filantropia, Spitalul Ion Stoia, Spitalul Carol Davila, Spitalul Gomoiu, Spitalul Colentina, Spitalul Colțea, ASSMB – SEDIU și Spitalul Panduri, Spitalul Sfântul Ștefan, Spitalul Victor Babeș, Spitalul Burghele, Spitalul Malaxa), cu companii din Holding (Compania Municipală Eco-Igienizare, Compania Municipală Parking etc), precum și preluarea activităților de Pază și Protecție, respectiv Transport de Valori de la SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCUREȘTI STB S.A..Tariful recomandat este în suma de 17,50 lei/ora”, se arată în proiectul de buget pe anul 2019.

Compania Municipală Protecție Civilă și Voluntariat București S.A.

Buget Venituri: 12.520.000 lei;

Buget Cheltuieli: 11.991.930 lei;

Cheltuieli cu personalul: 6.979.920 lei. Din aceștia, 266.000 de lei reprezintă salariile directorilor, iar 355.000 lei ajung la cei din CA.

Număr de angajați: 59. Până la finalul anului, la această companie vor fi 302 salariați.

Cheltuieli investiții: 13.365.790 lei;

Pierdere 2018 – 2.832.250 lei.

Compania Municipală Agrement București S.A.

Buget Venituri: 17.760.000 lei;

Buget Cheltuieli: 17.605.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 7.790.000 lei, din care cheltuielile pentru directori și CA se ridică la suma de 990.000 lei;

Salariați: 110.

Cheltuieli investiții: 470.000 lei

Profit pe anul trecut: 75.000 lei.

Compania Municipală Imobiliara București S.A.

Buget Venituri: 8.898.460 lei;

Buget Cheltuieli: 8.686.220 lei;

Cheltuieli cu personalul: 6.206.640 lei, din care 468.000 lei pentru CA;

Număr mediu salariați: 51. Până la finalul anului vor mai fi angajați încă nouă oameni;

Cheltuieli investiții: 42.483.760 lei;

Pierdere: 1.763.290 lei;

Compania Municipală Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A.

Buget Venituri: 16.616.800 lei;

Buget Cheltuieli: 15.211.630 lei;

Cheltuieli cu personalul: 9.668.880 lei, din care 557.000 lei pentru CA și 249.000 lei pentru directori;

Salariați: 124. Până la sfârșitul anului, organigrama completă va cuprinde 253 de salariați.

Cheltuieli investiții: 57.614.760 lei;

Profit pe anul trecut: 1.262.850 lei.

Compania Municipală Managementul Transportului București S.A.

Buget Venituri: 19.298.000 lei;

Buget Cheltuieli: 10.985.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 9.200.000 lei, din care 1,4 milioane merg la CA;

Salariați: 35. Până la finele anului vor fi 87;

Cheltuieli investiții:72.402.000 lei;

Pierdere: 1.760.000 lei.

Compania Municipală Parking S.A.

Buget Venituri: 23.006.000 lei;

Buget Cheltuieli: 22.914.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 16.566.000 lei, din care 688.000 lei pentru CA și 360.000 lei pentru directori;

Salariați: 190, până la finele anului ar urma să fie 210.

Cheltuieli investiții: 173.330.000 lei din majorări de capital;

Pierdere: 2.119.000 lei.

”În prezent compania are aprobată o majorare de capital social de 150.000.000 lei pentru achiziționarea unui teren și construirea de parcări de tip Park and Ride în 8 zone de acces în Municipiul București: Militari, Pallady, Pipera-A3, DN1 – Nord, IMGB, Colentina, Chitila și Sos. Alexandriei. Totodată, compania dorește achiziționarea unui număr de 2-4 terenuri centrale pentru realizarea de parcări supraterane, însă începerea exploatării acestora este estimată pentru anul 2020”, se arată în proiectul de buget.

Compania Municipală Managementul Traficului București S.A.

Buget Venituri: 100.910.000 lei;

Buget Cheltuieli: 91.453.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 29.000.000 lei, din care 500.000 lei pentru CA și 340.000 directori;

Salariați prognozați: 259;

Cheltuieli investiții: 4.412.000 lei

Profit contabil 2018: 5.500.000 lei.

Compania Municipală Iluminat Public București S.A.

Buget venituri: 75.138.000 lei;

Buget cheltuieli: 75.035.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 11.909.000 lei, din care 410.000 lei pentru CA și 252.000 lei pentru directori;

Salariați : 120, iar până la finalul anului, numărul de salariați prognozat este de 165.

Cheltuieli investiții: 10.915.000 lei;

Pierdere 2018: 4.700.000 lei.

Compania Municipală Eco Igienizare București S.A.

Buget venituri: 29.100.000 lei;

Buget cheltuieli: 27.738.790 lei;

Cheltuieli cu personalul: 13.803.000 lei, din care 513.000 lei pentru CA și 253.000 lei pentru directori;

Salariați : 180, iar numărul de salariați prognozat până la finalul 2019 va fi de 219

Cheltuieli investiții: 5.900.000 lei;

Pierdere 2018: 1.724.000 lei.

Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București S.A.

Buget venituri: 343.673.030 lei;

Buget cheltuieli: 329.718.660 lei;

Cheltuieli cu personalul: 53.155.850 lei, din care 389.000 lei pentru CA și 233.000 lei pentru directori;

Numărul de angajați prognozați până la finalul anului: 443.

Cheltuieli investiții: 70.012.370 lei;

Pierdere 2018: 4.949.240 lei.

Compania Municipală Medicală București S.A.

Venituri: 41.087.000 lei;

Cheltuieli: 41.045.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 28.088.000 lei, din care 450.000 lei pentru CA și 252.000 lei pentru directori;

Număr salariați: 330, iar cel prognozat până la finalul 2019: 754

Cheltuieli investiții: 0 lei.

Pierdere: 3.023.000 lei.

Compania Municipală Consolidări București S.A.

Venituri: 214.700.000 lei;

Cheltuieli: 210.000.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 79.272.000 lei, din care pentru salariile CA 514.000 lei;

Număr salariați: 1.100, iar numărul de salariați prognozat până la finalul 2019: 1.500;

Cheltuieli investiții: 19.860.190 lei;

Profit pe anul 2018: 5.923.200 lei.

Compania Municipală Sport Pentru Toți București S.A.

Venituri: 19.950.000 lei;

Cheltuieli: 18.887.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 9.384.000 lei, din care 462.000 lei pentru CA și 215.000 lei pentru directori;

Număr mediu angajați/prognozaţi până la finalul anului: 108;

Cheltuieli investiții: 1.501.000 lei;

Pierdere 2018: 525.300 lei.

Compania Municipală Parcuri și Grădini București S.A.

Buget venituri: 33.233.000 lei;

Buget cheltuieli: 31.566.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 23.507.760 lei, din care 649.000 lei pentru CA și 286.000 lei pentru directori;

Număr mediu salariați: 352;

Număr salariați prognozat până la finalul 2019: 420;

Cheltuieli investiții: 28.178.200 lei;

Profit 2018: 5.571.560 lei.

Compania Municipală Publicitate și Afișaj București S.A.

Buget venituri: 10.009.620 lei;

Buget cheltuieli: 9.849.270 lei;

Cheltuieli cu personalul: 3.607.310 lei, din care 518.000 lei pentru CA și 266.000 lei pentru directori;

Număr mediu salariați: 24;

Număr salariați prognozat până la finalul 2019: 32;

Cheltuieli investiții: 3.565.110 lei;

Pierdere 2018: 837.000 lei.

Compania Municipală Tehnologia Informației

Buget venituri: 4.793.450 lei;

Buget cheltuieli: 4.788.440 lei;

Cheltuieli cu personalul: 4.129.440 lei, din care 394.000 lei pentru CA;

Număr mediu salariați: 14;

Număr salariați prognozat până la finalul 2019: 54;

Cheltuieli investiții: 3.565.110 lei;

Pierdere 2018: 1.416.420 lei.

Mihai Chirica, boierul Moldovei

Autor

Anamaria Nedelcoff

-

9 august 2019

Terapia cu funcții publice face bine, atât la bulendre, cât și la avere. Este cazul lui Mihai Chirica, primarul Iașiului. De la un inginer mediocru, care lucra la o firmă de construcții, a ajuns șef peste dulcele târg al Ieșilor. Nu și-a uitat originea, cel puțin din punct de vedere al recunoștinței față de cei care l-au propulsat, prin diferite tertipuri și negocieri cu ușile închise: firma la care a fost angajat este, acum, preferata contractelor cu statul din inima Moldovei.

Aventura lui Mihai Chirica în ”lumea bună” începe în anii 2000, când la putere era Constantin Simirad, fost primar al Iașiului. Poate că norocul a început să îi surâdă fix în momentul în care a fost fotografiat, în poziție umilă, în timp ce supraveghea modul în care firma Conest (la care era angajat inginer) lucra la casa lui Simirad.

Conest, firma de casă a Primăriei Iași

Cum a ajuns Mihai Chirica (de care râdeau colegii pentru celebra înscenare a unei spargeri eșuate la o magazine cu vopseluri din gestiunea sa) să fie desemnat diriginte de șantier la construcția vilei lui Simirad, rămâne un mister pentru noi.

În esență, este mâna dumnezeiască pusă pe creștetul nealintat de soartă al viitorului boier al Moldovei, care povestea, nu mai devreme de anul trecut, cum este un urmaș al Doinei Cornea și povestea prin emisiuni cum se lasă și el răstignit pe cruce, ca Iisus, în lupta cu PSD. Desigur, în timp ce consilierii locali ai PSD votează fix cum vrea Chirica în ședințele de consiliu local.

Dar să revenim la începuturi. În 2002, la puțină vreme după ce inginerul Chirica a terminat de construit casa lui Simirad, a fost adus de acesta din urmă în funcția de inspector al Direcției Tehnice din Primăria Iași.

Trecerea de la privat la stat a declanșat în Mihai Chirica o explozie de competență. Adunând toată priceperea posibilă la un loc, în doar cinci luni a devenit directorul general al Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Iași. Totul, fără experiență în conducere, fără cursuri de specialitate de management.

O ironie a sorții, pe care nici cei din DNA nu pot (inca? sau deloc?) s-o descifreze, face ca firma Conest să înceapă să câștige pe bandă rulantă contracte în Iași. Iată că sunt 17 ani de când firma la care a fost angajat actualul primar al Iașiului face legea în construcții.

”Beneficiind de o relație foarte bună cu primăria dar și cu alte instituții, CONEST a depășit în 2015 IASICON-ul în postura de constructorul nr. 1 al Iașului”, scriau, în luna februarie a acestui an, jurnaliștii de la topiași.ro.

De neclintit

Timp de 10 ani, Mihai Chirica a fost de neclintit din funcția de director tehnic. Presa vremii e plină de articole în care se vorbea despre contractele ce curgeau gârlă pentru Conest ori despre terenurile bine cotate, vândute aceleiași firme la prețuri de lumea a treia. În tot acest timp, boierul nostru locuia într-un imobil al cărui proprietar era chiar Conest. Plătea chirie, desigur, așa a susținut Chirica în toți acești ani.

I-a fost greu lui Mihai Chirica în acea funcție. Soarta l-a obligat ca, rând pe rând, să boteze și să cunune mai pe toți cei care făceau afaceri cu Primăria Iași, pornind de la patroni ai firmelor de taxi care obțineau licențe chiar de la el, până la cei care mulgeau banii ieșenilor, prestând transport public cu niște sicrie pe roți, aduse la Iași din orașe europene care deciseseră să le arunce la fier vechi.

Marele baron Gheorghe Nichita, fost primar al Iașiului (da, cel care transformase Poliția Locală în serviciul de supraveghere al amantei) a fost și el orbit de performanțele directorului tehnic al primăriei.

Casele s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie

În acea perioadă, lui Mihai Chirica i-au crescut aripile. Odată cu ele, au apărut și casele. Discret. Un unchi devine deodată proprietar pe un imobil al primăriei, care se transformă subit într-o casă cu etaj. Mai apoi apare o altă casă, plus un apartament. Dar nu pe numele lui, pentru că e prea mult să tot schimbi declarațiile de avere de la o lună la alta.

Funcționarul Chirica rămăsese sărac în acte, însă metamorfoza era evidentă. Costume mai pe măsura lui, pantofi frumoși, butoni de firmă, părul aranjat. Începuse să devină un simbol, se transforma, încet, într-un produs de marketing. Au apărut afacerile prin interpuși: cafenele selecte ori firma de administrare a scărilor de bloc, Urbica, concurența directă a firmei primăriei.

Funcția publică a născut și dorința de afirmare în plan politic. Astfel, Mihai Chirica se înscrie în PSD Iași, iar Gheorghe Nichita îl numește direct șef de organizație peste municipiu.

2012 este anul cand devine viceprimar PSD. Altă ligă, aceleași metehne. Începe să se viseze primar.

În paralel cu visul de preamărire politică a mai apărut o casă, pe numele firmei fratelui, cu activitate aproape 0, cu zero angajați. Casa, estimată la vreun sfert de million de euro, despre care însuși muncitorul său frate, angajat pe un salariu modest la Antibiotice, habar nu avea.

Scoateri din decor și recompense

În 2015 dispare din peisaj baronul Nichita. DNA îl scoate din decor, iar Chirica devine primar interimar.

Prima recompensă se îndreaptă spre Simirad. Îl aduce la primărie în funcția de consilier la cabinet.

Tot atunci apare încă o casă, pe care o trece pe numele copiilor din a doua căsătorie.

În 2016 este ales primar pe listele PSD. A fost pus candidat de către Liviu Dragnea, peste voința filialei locale a PSD, care îl considera vinovat pe Chirica de faptul că Nichita fost scos din peisaj de procurorii DNA.

La opt luni de la alegeri, primarul Iașiului o ia razna. Lovește în Dragnea din toate pozițiile, are apariții la televiziunile naționale, în timp ce trece prin consiliul local mânării imobiliare de răsunet. Toate, cu ajutorul consilierilor locali PSD.

În Primăria Iași, 20 de oameni încep să se ocupe doar de imaginea lui Mihai Chirica. Apar topuri mincinoase comandate, preluate pe nemestecate de media locală și națională. Amețeala puterii își pune accentul și apar marile derapaje verbale: se declară descendent al lui Ștefan cel Mare, se aseamănă cu Napoleon, se lasă răstignit pe cruce la Iisus Hristos, se declară urmaș al Doinei Cornea și spune, convins, că Iașiul este ”Dubaiul Estului”.

În antiteză cu imaginea coafată și dată cu mult fond de ten, Iașiul devine cel mai poluat oraș al României și este fruntaș în top orașe poluate în Europa. Sub mandatul său nu începe nicio investiție majoră. Pe linia absorbției fondurilor europene e praf. Are buget de investiții de câteva ori mai mic față de Cluj și Oradea, dar nu reușește să îl cheltuiască nici măcar pe jumătate.

Bebeluș de 11 luni, afacerist de mic

În 2019 apare o altă casă, ce aparține tot Conestului. Aici, Chirica locuiește cu cea de-a treia soție. Este cumpărată la un preț ridicol de mic, pe numele noii soacre.

”Ultima vilă din Platoul Însorit, în care Mihai Chirica locuiește de ani de zile, este luată cu rate la dezvoltator pe firma soacrei sale, Lacta Han Prod. Contractul e din 2017, se va încheia în noiembrie 2020, vila costând 80.000 de euro, unul dintre cele mai bune prețuri de pe piață. Soacra plătește 1.700 euro/lună pentru ginerele său. Primarul practic primește toate vilele pe gratis, el având pe numele său doar un apartament și două terenuri, nefolosite vreodată.

Unchiul Vasile i-a donat 39.000 euro, bani cu care și-a cumpărat prima vilă.

Fratele Ioan i-a ținut pe firma Eurodesign Consulting o mașină Skoda Octavia și, mai nou, o vilă de 200.000 de euro la Frasin.

Iar soacra, Maria Popa, prin firma sa, Lacta Han Prod, a cumpărat familiei un Mercedes GLE, dar și o jumătate de duplex pe Platoul Însorit.

De fapt, aceasta-i acum dezvăluirea: casa în care locuiește primarul Mihai Chirica a fost cumpărată, în rate, de soacra sa, Maria Popa. Vânzător: firma de construcții Conest”, scriau jurnaliștii de la reporteris.ro

În iunie 2019, o anchetă a celor de la reporteris.ro devoalează cea mai mare aroganță: bebelușul de 11 ani al lui Mihai Chirica are și el un imobil cumpărat cu banii jos, cu un alt sfert de milion de euro.

”Primarul abia și-a terminat vila secretă, de 200.000 de euro, de la Frasin, și a trecut la o nouă achiziție exorbitantă. A cumpărat 836 mp pe Sărărie, la 100 m de Bolta Rece, una din puținele suprafețe atât de mari care mai pot fi găsite în zona de case Centru-Copou.

Tranzacția s-a făcut pe numele fiului său, care la acea dată avea 11 luni. Curator a fost mama primarului, de 74 de ani, și care are o pensie cumulată cu soțul său de 500 de euro.

Copilul apare în autorizația de demolare a imobilului de pe această proprietate, o scăpare a celor din Primăria Iași, firul de la care a plecat investigația REPORTER. Chirica a refuzat să explice de unde are cei 250.000 de euro, iar mama sa a încercat să-l acopere: „Am strâns din pensie”.

Achizițiile din ultimul deceniu ale lui Chirica se ridică la o valoare reală, în momentul achizițiilor de aproape 700.000 de euro, iar valoarea de piață, în acest moment, depășește 1 milion de euro. În tot acest timp, veniturile primarului au fost de 10 ori mai mici.

Pe Sărărie, primarul va demola tot, după ce-a plătit 250.000 de euro, și va construi o nouă vilă, însemnând alte zeci sau sute de mii de euro. Trecerea unei afaceri de un sfert de milion de euro pe numele unui copil de 1 an îl face pe Mihai Chirica să fie un caz unic în rândul baronilor locali din România”, scrie jurnalistul Gabriel Gachi, editorul coordonator al publicației reporteris.ro

Ce spune Chirica despre casele lui

Într-un interviu ”servit” unei publicații locale, primarul Iașiului încearcă să se justifice. Totul e pentru binele copiilor și niciodată nu a avut în gând să își ascundă averea. E corect și transparent ca apa de izvor.

”Toată averea mea a făcut dintotdeauna obiectul unei prezentări publice şi nu am făcut o împărţire a averii după criterii subiective, legate de ascunderea ei sau alte chestiuni de această natură. Pur şi simplu, bunurile pe care eu le-am deţinut şi le deţin ca şi bunuri personale sunt trecute în fişa de avere. Apartamentul din Iaşi, de pe Bulevardul Independenţei, terenul de la Bârnova şi terenul de la Neagra Şarului, din judeţul Suceava, aceste bunuri vin din anii 2004, 2008, 2011, înainte de a fi în funcţie de demnitate publică. Casa în care locuiesc fetele mele provine dintr-o căsătorie anterioară şi făcut obiectul unei hotărâri judecătoreşti de partaj, iar eu, în consens cu fosta soţie, am decis să o dăm celor doi copii ai noştri, celor două fete. În ceea ce priveşte ultima declaraţie de avere, a fost la fel, foarte transparentă, pentru că sursele de venit au fost declarate în perioada 2017-2018 şi bunul cumpărat cu banii deţinuţi a fost trecut în declaraţia de avere din 2019, aşa cum s-a prezentat în perioada prevăzută de lege. Deci 2017, 2018 ca sursă de venit şi 2019 ca şi bunuri achiziţionate şi nu a fost decât una dintre cele mai transparente modalităţi de punere a averii pe masă, cum se spune, pentru un demnitar public. Mai ales că am şi depus şi am obţinut certificat de urbanism pentru demolarea casei existente pe acel teren, nici pe departe o vilă, şi am cerut publicarea certificatului de demolare pentru că aşa mi s-a părut corect”, a declarat Mihai Chirica jurnaliștilor de la ”Ziarul Evenimentul” din Iași.

Totuși, de ce a trecut casele pe numele copiilor?

”Pentru că ele au fost achiziţionate prin decizia părinţilor ca să rămână copiilor, pentru că a făcut obiectul unui partaj pentru divorţ… Fosta soţie s-a recăsătorit şi bunurile au rămas protejate ca şi bunuri ale copiilor, pentru că şi eu sunt o persoană vulnerabilă în faţa divinităţii şi trebuia să am conştiinţa împăcată că în urma mea nu îmi rămân copiii pe drumuri, motiv pentru care am renunţat la partea care mi se cuvenea în favoarea copiilor, ceea ce mi se pare corect din punct de vedere al unui părinte”, mai spune Chirica.

Eșecuri marca Mihai Chirica

În Iași se circulă la orele de vârf bară la bară, în fiecare zi, an de an, chiar dacă Mihai Chirica se laudă cu implementarea unui sistem de management al traficului, care a costat nu mai puțin de 10 milioane de euro.

Ce s-a întâmplat de la implementarea lui? Timpi crescuți de așteptare în trafic, deoarece proiectul tehnic avizat de Comisia de Circulație din cadrul primăriei a fost făcut pe genunchi.

”Sistemul integrat de management al traficului a costat aproximativ 71 milioane lei. Primăria a decontat din fonduri UE aproximativ 25 milioane de lei. Așadar, 46 milioane de lei au fost cheltuiți de la bugetul local pentru implementarea sistemului de management al traficului. 10 milioane de euro pentru un proiect care conduce la poluare, timpi crescuți de așteptare în trafic și nervi”, susține deputatul PNL Marius Bodea.

Cel mai grav este că acest sistem a transformat Iașiul într-unul dintre cele mai poluate orașe ale Europei.

”Din momentul implementării sistemului de management al traficului, la toate stațiile de măsurare a calității aerului din oraș au crescut valorile care indică poluarea cu PM10 – particulele de praf în suspensie. În 2016 au fost înregistrate 70 de depăşiri, în 2017 calitatea aerului a înregistratat valori de peste 5 ori peste limita maximă admisă ajungând până la 183 de depășiri la particulele de praf în suspensie. În lunile ianuarie – martie 2018, în Iaşi s-au înregistrat 60 de depăşiri la poluarea aerului cu particulele în suspensie, PM10, în cele 4 staţii din municipiu care măsoară calitatea aerului. Acest lucru este alarmant, în condiţiile în care maxima admisă anuală de către Comisia Europeană este de 35 depăşiri”, declara același în vara anului trecut.

Apoi Chirica, mai ales că se trage din Ștefan cel Mare, cum singur povestea în conferințele de presă, a vrut să cinstească trecutul României Mari. Și a reușit. A reușit să facă de râs toată Moldova, să o înscrie în primele pagini ale ziarelor naționale.

A hotărât să construiască un catarg de câteva zeci de metri, în vârful căruia să fluture, mândru, drapelul național. Toată această aventură a costat bugetul Iașiului aproape 800.000 de lei, cam cât o vilă cochetă undeva prin Spania, la malul mării. La asta mai adăugăm că anul trecut, Chirica a avut Unirea lui, refuzând să colaboreze cu șeful Consiliului Județean, Maricel Popa, din cauză că sunt certați.

Tichilești: Viața ultimilor bolnavi de lepră din România

Autor

Anamaria Nedelcoff

-

9 august 2019

Județul Tulcea, Dobrogea, România lui 2019. La 96 de kilometri de Tulcea se află Tichilești, unde există singurul spital din Uniunea Europeană în care mai sunt bolnavi de lepră. Ni se arată suferința: una îngrozitoare, departe de ochii lumii obișnuite, trăită în tăcere. Ne izbim de ani în care izolarea a fost stăpână, dar și de resemnare, seninătate și încredere într-o viață mai bună.

Doar nouă pacienți mai sunt internați în Leprozeria Tichilești. Pe vremuri au fost aproape 200. Rând pe rând, oamenii s-au stins, lăsând în urmă o viață plină de dureri fizice incredibile, vise neîmplinite și o dorință de libertate de nestăvilit.

Leprozeria Tichilești a fost înființată la începutul anilor 1900. Aici au fost aduși cu forța bolnavii de lepră din toate colțurile țării și chiar din afara ei. Din rațiuni de sănătate publică, justificau reprezentanții statului de atunci, care erau convinși că lepra se transmite printr-o simplă strângere de mână.

Oamenii de aici nu au avut de ales. Și-au construit propriile vieți, așa cum au putut, printre durerile trupești pe care nu le poți cuprinde, acum, cu mintea, în toată oroarea lor. Au avut și copii, unii dintre aceștia ducând moștenirea înfricoșătoare a leprei mai departe.

Cum se vede libertatea

Vasile Olescu are 64 de ani. S-a născut în Leprozeria din Tichilești și, după ce și-a petrecut tinerețea cum a vrut, a revenit aici: boala l-a luat și pe el ostatic, la o vârstă la care cei mai mulți dintre noi ne facem planuri cu privire la carieră, familie, vacanțe.

”Sunt născut, crescut aici, din doi părinți bolnavi. Ei s-au găsit aici, aici s-au cuplat, aici și-au făcut neamuri, aici și-au făcut case, mese și tot ceea ce. Aici și-au petrecut până în ultimele clipe de viață. Aici a fost viața lor. Aici a fost viața lor, ei știind că din altă parte, alte surse nu au unde să mai meargă și unde să se ducă”

Părinții lui Vasile erau adolescenți când au fost aduși în Tichilești. Tatăl avea 14 ani, iar mama 16. Boala n-a ținut cont de vârstă și le-a distrus trupurile tinere.

Aici, lumea lui și a celorlalți pacienți se împarte simplu: Tichilești și ceva ce au doar alții: libertate. Libertatea nu există cu adevărat în acest colț de țară, ce pare atât de liniștit. Lepra le-a furat viața, visurile, sănătatea și i-a obligat să trăiască după cum a dictat ea, nu după pofta inimii lor.

Vasile Olescu ne spune că ”am făcut în libertate școlile, după aia am plecat fiecare în domeniu, în meseria lui”.

Îl rugăm să ne explice cum vede el libertatea asta.

”De la poartă în sus, afară… Se numește libertate. Iar aici e un simplu spital. Îs pacienți numiți. Aici a fost casa lor, a fiecărui pacient. Că aici au fost ca pacienți. Nu ca bolnavi, ci ca pacienți considerați”, încearcă să ne lămurească bărbatul.

”Au fost foarte mutilați din cauza bolii”

De la Vasile Olescu ajungem la casa în care locuiește Domnica Mișcov. Are 74 de ani. Este și ea unul dintre copiii Tichileștiului. Părinții ei au fost aduși la 12 și 14 ani în spital. Au crescut, și-au încropit o viață, o căsuță, o familie și, în ciuda bolii, au cerut dreptate pentru copiii lor: dreptul de a învăța la școală mai departe. Să fie copiii mai mult decât i-a lăsat lăsat lepra pe ei, părinții, să fie. Tatăl ei nu a apucat niciodată să-și vadă fiica: a orbit cu puțin timp înainte ca ea să vină pe lume.

”Eu am ținut foarte mult la părinții mei. Nu mi-am ascuns niciodată originea. Adică cum pot să îi neg pe cei care m-au adus pe lume? Pe cei care m-au iubit? Aducând un copil pe lume, s-au gândit: dom`le, noi suntem niște nenorociți, dar totuși de acest copil noi trebuie să ne ocupăm. Și îi mulțumesc lui Dumnezeu! I-am respectat, i-am iubit”, povestește, cu emoție, Domnica Mișcov.

A fost alături de părinții ei până la final. Călin și Ioana Mișcov au fost oameni buni, luminoși, de ispravă, pe care și-i amintesc cu drag și angajații spitalului. Ne zâmbesc din tablourile aflate în holul de lângă cabinetul medicului, de parcă nu ar fi avut o viață atât de dureroasă.

”Au fost foarte mutilați din cauza bolii, fiind aduși deci de foarte mici și în perioada aceea nu apăruse tratamentul care a făcut minuni – Promina, pe vremea aceea. Au avut o boală nervoasă. Forma nervoasă – pierderea simțului periferic, mâinile picioarele. Mama mea și-a distrus picioarele când a făcut căsuța aceasta, în `50. Deci toată ziua a umblat cu o scândurică în care era un cui. Nu a simțit. Seara, când și-a dat jos încălțămintea, talpa era făcută ferfeniță. De atunci, până a terminat viața pe pământ, acolo nu s-a mai vindecat, pentru că rănile de lepră nu se închid. Au fost distruși complet de boală”, susține fiica lor.

Acum locuiește în căsuța mică, construită de mâinile ciuntite de lepră ale părinților ei. Locuința se numește ”Casa Mama Ioana”, în memoria femeii cu zâmbet blând. Totul îi amintește Domnicăi de ei, de părinți, de mama care a închis ochii ultima și care, cu o zi înainte, a rugat-o să aibă grijă de casă și de pisică.

Unii au avut o viață înainte de lepră

Aurelian Tuță va împlini anul acesta 75 de ani. Este internat de peste 40 de ani în Leprozeria Tichilești. Înainte de apariția leprei a avut o viață. O viață în care era mecanic agricol și își creștea cei cinci copii. A aflat că este bolnav în ziua în care, în plină campanie de treierat, s-a ars și nu a simțit. Medicii i-au zis că e lepră și l-au trimis la Tichilești. Cu toate astea, a mai muncit câțiva ani și a ascuns faptul că e bolnav.

”Ce făceam eu cu colegii? Luam fieșcare, eram 12 inși. Scoteam din traistă: și noi, și ăla și ăla. Unul avea tocană de legume, unul un salam sau ce aveam, mâncam frățește. Păi, dacă ei știau că eu sunt lepros, eu mâncam de unul singur. Nu mai era, viață nu mai era!”, este de părere Aurelian Tuță.

A vrut să-și pună fiecare copil la casa lui. I-a și reușit. N-a vrut să se spună despre ei că au un tată lepros, care nu a făcut nimic pentru copii.

În încheiere, ne spune că viața lui s-a dus repede. Ar fi vrut să facă multe, să muncească mai mult, să fie alături de familie, să își vadă nepoții crescând. Lepra i-a furat viața și familia. Însă Aurel nu e supărat pe Dumnezeu: ”El, Drăguțul, a vrut să îmi dea o povață. Și tot o încurajare. De ce? Dar nu L-am înjurat niciodată”.

Internată de 73 de ani

Cea mai veche pacientă din Tichilești a împlinit anul acesta 91 de ani. Este internată aici de 73 de ani și îți spune că da, la 18 ani, când a fost adusă în spital, a plâns. Iar apoi și-a descoperit credința. E convinsă că Dumnezeu este cel care a permis să se îmbolnăvească de lepră.

”Dumnezeu care ne-a creat nu greșește în tot ce face, chiar dacă noi suntem așa cum suntem. Dumnezeu mi-a dat mie lepra și m-a adus aici în `46, pe 16 mai. Am împlinit 73 de ani de când sunt în Tichilești. Am plâns așa, puțin timp, am plâns. Dar Domnul Iisus s-a îndurat de mine și în 46 m-a adus pe mine aici”, ne spune Eufimia Dumitru.

Cum e să lucrezi 20 de ani în leprozerie

Nici pentru angajații de aici nu a fost foarte ușor. Unii dintre ei și-au petrecut întreaga tinerețe în Tichilești, alături de bolnavii care le-au fost lecții de viață, pe care i-au prețuit și i-au iubit. Este și cazul Mihaelei Trandafir, care este asistentă medicală în Leprozeria Tichilești de peste 20 de ani.

Unul dintre oamenii de aici i-a fost mai mult decât pacient. I-a fost ca un bunic și tare mult și-a dorit s-o vadă îmbrăcată în mireasă.

”Am avut un pacient care a făcut un AVC chiar pe tura mea. Îmi era ca și un bunic. Un om minunat. Un om minunat, cu o poveste de viață înfricoșătoare. El venea de peste drum, din Lărgeanca. S-a căsătorit aici, nu a avut copii și pur și simplu m-a iubit. Îmi spunea nepoata lui. Când m-am căsătorit și am făcut nunta, a fost atât de impresionat și mi-a zis: ”Când vei fi mireasă, să vii la mine să te văd!” Și m-am dus la el și m-a văzut”, ne povestește, zâmbind printre lacrimi.

Ani mai târziu, bătrânul i-a murit în brațe.

România nu mai are lepră

Medicamentele care au dus la vindecarea leprei au apărut abia în anii 80. Medicii susțin că această boală nu se transmite, iar boala este complet vindecată. Aici, acum, la noi în România.

”Trebuie să spunem clar, cert, că această boală nu se transmite. Avem personal care este de zeci de ani în această incintă și care asistă pacienți de lepră. Absolut nimeni de la ei din familie, inclusiv ei, nu au făcut această boală. În momentul de față spunem clar și concis că lepra nu mai există. Este complet eradicată. Boala, în momentul de față, este complet vindecată!”, declară medicul Dinu Rădulescu.

Chiar dacă acum lepra este complet vindecată, oamenii de aici nu pot fi mutați în altă parte ori trimiși acasă, pentru că zecile de ani petrecute aici nu i-au lăsat să aibă o viață a lor, normală, în ceea ce ei numesc cu atâta patimă LIBERTATE.

Adrian Năstase: „În ultimii ani, în România s-au înmulțit foarte mult șacalii. Influența lor se simte și în politică”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

9 august 2019

După ce în urmă cu două zile Adrian Năstase scria pe blog ce părare are despre protestele din 10 august și că „ am început să ne plictisim de democrația constituțională”, astăzi, fostul lider marcant al PSD scrie despre situația la zi, prin prisma tragediei de la Caracal.

„Într-o carte, pe care am citit-o mai demult, se spunea că dacă vrei să distrugi o tară, acuz-o de corupție si, cincizeci de ani, liderii ei își vor rupe gâtul, unii altora. Situația României este marcată de acest sindrom, cu pauze în care ne acuzăm reciproc, săptămâni la rândul, de fapte inumane ale unor descreierați.

În România, după Revolutie, timp de doi ani, multe decizii se luau în stradă. Adoptarea Constituției, în 1991 și alegerile parlamentare din 1992, au dus decizia politică în Parlament. În acest moment, pare însă că se dorește revenirea la acel model, al deciziilor și confruntărilor din stradă. „Primăvara arabă”, „Maidanul de la Kiev”, „revoluțiile colorate” au fost experimente eșuate, cu pierderi importante pentru țările respective. La fel, formule de genul „occupy”, „indignatii”, sau, mai recent, vestele verzi.

Incapacitatea de a desfășura un dialog politic decent, în perioadele dintre alegeri, a devenit toxică pentru societate și alimentează pierderea speranței în găsirea unor soluții de viitor. Un exemplu: de două săptămâni, se discută – electoral sau nu – despre tragedia de la Caracal. Toată lumea a înțeles că, timp de 15 ani, instituțiile statului s-au concentrat pe așa zisa luptă impotriva corupției, în timp ce problemele de criminalitate, importate sau nu, s-au dezvoltat exploziv.

O politică penală inteligentă ar presupune o sancționare mai dură a acestor fapte. Sigur, pedeapsa cu moartea ar fi greu de introdus, ținând seama de protocolul la Convenția europeană a drepturilor omului. Dar o masă rotundă privind măsuri mai aspre pentru faptele vizate, cu reprezentanții juriști ai tuturor partidelor ar arăta maturitate din partea lor. Ar fi și un mod de a arăta că nu dispute sterile din comisiile juridice din parlament vor da mesajul corect ci o afirmare clară de voință politică.

Oamenii așteaptă să vadă mai multă ordine și mai multă autoritate din partea instituțiilor statului, exprimată ferm dar în limitele unor legi moderne, europene.

PS În ultimii ani, în România s-au înmulțit foarte mult șacalii. Influența lor se simte și în politică…”, scrie Adrian Năstase.

PSD câștigă teren în fața lui Liviu Dragnea

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

9 august 2019

Instanța a respins cererea de intervenție pe care Liviu Dragnea a făcut-o în dosarul în care PSD solicita ca Tribunalul București să ia la cunoștință noile modificări din partidul pe care acesta l-a condus până în mai. Potrivit Hotnews, Tribunalul București a admis doar cererile PSD și a încuviințat modificările. Cu toate acestea, soluția dată azi la tribunal nu este definitivă.

Potrivit aceleiași surse, Liviu Dragnea a făcut în cererea sa de intervenție o paralelă cu situația celor două angajate a DGASPC Teleorman, a căror activitate a cauzat pierderi instituției, întruct ele lucrau în realitate la PSD. Hotnews citează mainnews.ro, care a publicat fragmente din cererea de intervenție. În document se arată că soluția instanței în cazul angajatelor DGASPC duce la concluzia că „fie organizația de partid PSD Teleorman trebuie dizolvată și dizolvarea constituie modificare de statut și trebuie comunicată Tribunalului București, fie, în situaţia în care partidul PSD central nu a procedat în maniera acesta, și în data de 29 iulie 2019 au participat inclusiv reprezentanți din cadrul organizației de partid PSD Teleorman la votarea modificărilor la statut, suntem în ipoteza juridică în care conduita PSD Central echivalează cu însușirea actului ilegal comis de organizația PSD Teleorman in intervalul 7.07.2006- 18.12.2012, ceea ce duce chiar la dizolvarea partidului politic PSD însuși”.

Florin Iordache despre Liviu Dragnea: „Bate câmpii. Nu sunt şanse să aibă câştig de cauză în instanţă”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

9 august 2019

Parlamentarul Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a acordat suficient credit încât să îl pună ministru de Justiție, a avut o reacție dură față de cererea de intervenție depusă de fostul președinte al PSD, cerere care poate fi interpretată ca o contestarea a calității Vioricăi Dăncilă în partid. Fostul lider al PSD a făcut o cerere de intervenție în dosarul în care formațiunea politică solicita instanței să ia act de modificările din fruntea partidului și de statut, astfel încât, noua conducere nu a putut fi validată.

„Bate câmpii. Conform statutului, Liviu Dragnea şi-a pierdut calitatea de membru PSD în momentul în care a fost arestat. Noi nu mai aveam preşedinte. Statutul vechi spunea că preşedintele este ales de toţi membrii de partid. Noi am modificat statutul, astfel încât preşedintele să fie ales numai cu votul delegaţilor, la Congres. Pe noul statut, Viorica Dăncilă a fost aleasă preşedinte. Orice modificare de statut trebuie validată de instanţă. Acţiunea lui Dragnea a intervenit în procesul de validare a noului statut. Încearcă să lege dosarul în care a fost condamnat de statut, făcând trimitere la organizaţia Teleorman, acolo unde erau membre de partid cele două femei din dosar, dar pe mine mă pierde juridic. Nu sunt şanse să aibă câştig de cauză în instanţă”, a spus Florin Iordache pentru jurnaliștii de la Adevărul.

În urmă cu câteva luni, Iordache era însă trup și suflet pentru Dragnea. „Prietenia e lucrul cel mai greu de explicat. Nu este ceva ce se poate învăța la școală. Dar dacă nu ai învățat ce înseamnă prietenia înseamnă că nu ai învățat nimic, spunea un mare campion.

Mulțumesc pentru prietenie și pentru încredere! PS: Mulțumesc milioanelor și milioanelor de susținători ai partidului. Ei ne dau forța necesară să mergem in continuare pe acest drum. Împreună suntem implacabili!”, scria Iordache pe Facebook, ca un comentariu pentru poza de mai sus.

Viorica Dăncilă vrea măsuri drastice pentru criminali: „Eu nu pot să accept ca în mandatul meu de prim-ministru românii să se teamă!”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 august 2019

Prim ministru Viorica Dăncilă a susținut astăzi o conferință de presă pe tema cazului Caracal, în condițiile în care astăzi s-au împlinit două săptămâni „de la primul apel al Alexandrei”. Dăncilă a afirmat că vrea schimbări legislative și măsuri mai drastice pentru criminali, violatori și pedofili, dar și pentru eficientizarea activităților de căutare a persoanelor dispărute. Ulterior conferinței, prim ministrul a publicat cele susținute pe pagina sa de socializare.

„Tragedia de la Caracal ne-a adus în față imaginea unei cruzimi inimaginabile care ne-a arătat foarte limpede că împotriva criminalității trebuie să ducem un adevărat război. Ne-a arătat că trebuie să schimbăm legi, reguli, oameni din funcții, atitudini.

Nu am ezitat nicio secundă să fac schimbările necesare în aceste două săptămâni și nu voi ezita nici de acum înainte. Așa cum știți, am demis întreaga conducere a instituțiilor responsabile și, mai departe, pe toți cei ce au gestionat atât de greșit acest caz. Există anchete în desfășurare pentru modul în care acești oameni au acționat. Cine nu își înțelege misiunea și nu poate rezona cu ea, pleacă. Cine își bate astfel joc de instituția pe care o reprezintă, pleacă. Iar cine trebuie să suporte implicațiile legale pentru greșelile lui, o va face.

Vor fi sancționați, fiecare, pentru orice eroare dovedită, așa încât să rămână cei care își fac bine meseria, cei pentru care primează interesul cetățeanului. Sunt mulți profesioniști și oameni dedicați în acest sistem. Să nu ne pierdem încrederea în ei și în instituțiile pe care le reprezintă! Pentru că instituțiile statului trebuie să rămână puternice. Este obligatoriu pentru orice stat european, pentru orice democrație consolidată.

Am instituit totodată, încă din primele zile, un grup de lucru interministerial privind 112 care a elaborat deja un pachet de 14 măsuri pe care le vom pune în aplicare pentru eficientizarea timpilor de răspuns în situații critice. Simultan, am lansat în dezbatere publică un proiect de lege care aduce modificări esențiale pentru îmbunătățirea modului în care sunt căutate persoanele dispărute și felul în care se intervine pentru localizarea acestora.

Vom lansa în următoarele săptămâni platforma Guvernului pentru ordine și siguranță, punct central de informare și dialog pe aspecte ce țin de respectarea legii și siguranța românilor. Totodată, Ministerul Justiției a demarat o analiză a legislației penale în cazul infracțiunilor grave și foarte grave și va aduce propuneri de modificare a legii, inclusiv pentru înăsprirea pedepselor.

În calitate de prim-ministru, voi da ordonanțele de urgență necesare și voi trimite adrese către președinții celor două camere ale Parlamentului pentru convocarea în sesiune extraordinară. Aceste modificări legislative trebuie dezbătute și implementate imediat! Îmi asum să fac acest lucru. Și vă mai promit un lucru: Am spus că vreau sancțiuni drastice pentru criminali, violatori și pedofili. Voi da o ordonanță de urgență pentru instituirea pedepsei cu închisoarea pe viață, respectiv înăsprirea pedepselor pentru aceste fapte.

Am zero toleranță pentru lipsa de umanitate și lipsa de respect față de cetățean. Am zero toleranță pentru greșeli – de la atitudini lipsite de responsabilitate și profesionalism, la erori de procedură și nerespectarea legii. Eu nu pot să accept ca în mandatul meu de prim-ministru românii să se teamă! Vom reforma acest sistem, vom corecta de urgență tot ceea ce este greșit și vom institui mecanismele de prevenție pentru ca tragedii precum cea de la Caracal să nu mai aibă loc vreodată”, a scris Viorica Dăncilă pe Facebook.

Dragnea are influență în PSD și din spatele gratiilor

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 august 2019

tudorel toader ordonante — Liviu Dragnea / Foto: Facebook

Liviu Dragnea, deși în închisoare de la finalul mai, încă mai coordonează lucrurile în partidul pe care l-a condus. Fostul preşedinte PSD a contestat în instanță noua conducere a partidului. De fapt, Dragnea a făcut o cerere de intervenție în dosarul în care PSD a solicitat instanței înregistrarea în Registrul partidelor politice a noii conduceri a partidului. Potrivit Mediafax, Dragnea nu contestă direct alegerea Vioricăi Dăncilă, ci fac referire la situaţia acestuia din momentul organizării Congresului, şi anume că nu demisionase din funcţia de preşedinte.

Aceeași sursă scrie că cererea lui Dragnea a fost depusă pe 3 iulie şi amânată în 22 iulie, astfel încât Congresului PSD nu au fost validate.

Combaterea ambroziei, o lege fără conținut

Autor

Anca Lazăr

-

8 august 2019

Președintele PNL Sector 1 împreună cu doi consilieri liberali au venit să-l certe pe primarul Sectorului Dan Tudorache că nu a luat măsuri de combatere a răspândirii ambroziei, acuzându-l că nu pune în aplicare o lege adoptată în acest sens de Parlament, la inițiativa PNL.

Legea 62/2018, inițiată de PNL, privind combaterea ambroziei, prevede amendarea cetățenilor pe ale căror terenuri crește buruiana nocivă. Legea în sine nu oferă autorităților pârghii reale pentru a opri răspândirea ambroziei, în realitate, prin acest act normativ, practic nu se urmărește combaterea răspândirii ambroziei, ci amendarea cetățenilor pe ale căror terenuri crește această buruiană nocivă. Este de fapt o lege goală de conținut, care nu oferă autorităților locale pârghii reale de a opri răspândirea ambroziei.

Primarul Dan Tudorache a spus că “ Prin acest act normativ avem obligația să inventariem terenurile pe care există ambrozie, să somăm proprietarii să ia măsuri și, în cadrul unei comisii mixte, din care și noi facem parte, să-i amendăm pe cei care nu se conformează, lucruri pe care le-am făcut deja. Voi reveni cu amănunte legate de numărul de terenuri identificate, numărul de somații trimise și numărul de amenzi aplicate.

Așa cum în Consiliul Local consilierii opozitiei resping tot, fără argumente, proiecte de hotărâri de consiliu esențiale pentru cetățeni, tot așa se întâmplă și în acest caz, în care grija pentru cetățean rămâne doar la nivel declarativ.

Primăria Sectorului 1 a pus deja în aplicare legea, dar ambrozia nu dispare prin somații și amenzi, pe care de multe ori proprietarii de terenuri nici nu le plătesc “ a mai spus primarul Dan Tudorache.

Primăriile inventariază, potrivit legii, terenurile pe care există ambrozie, somează proprietarii să ia măsuri și îi amendează pe cei care nu se conformează.

Amenzile sunt cuprinse între 750 de lei și 5.000 de lei pentru persoanele fizice sau între 5.000 și 20.000 de lei pentru cele juridice.

DNA comunică oficial acuzațiile pentru care e cercetat directorul general al Oracle România

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

8 august 2019

Directorul general Oracle România, Sorin Mîndruțescu, este cercetat într-un dosar penal pentru infracțiuni de corupție, în legătură cu faptul că ar fi primit mită de la mai multe societăți pentru acordarea unor contracte. Acesta a fost audiat la Direcția Națională Anticorupție ieri, în cadrul acțiunii având loc și percheziții la sediul companiei. După audieri, Mîndruțescu a precizat că nu există nicio acuzație împotriva Oracle, iar în ceea ce îl privește a susținut că „este vorba despre o neînțelegere”.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au efectuat, pe parcursul zilei de 7 august 2019, o serie de percheziții în cadrul unui dosar penal ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție. Ulterior, în urma audierii în același dosar penal, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de inculpatul MÎNDRUȚESCU SORIN MIHAI, director general al filialei din Romania a unei companii multinaționale din domeniul IT, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită în formă continuată (8 acte materiale).

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt: în calitatea menționată anterior, inculpatul Mîndruțescu Sorin Mihai a pretins și ulterior a primit suma totală de 869.413 euro, cu titlu de mită, de la reprezentanții unor firme din domeniul IT (parteneri acreditați ai companiei multinaționale), pentru ca, în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, să pună la dispoziția acestora oferte de preț avantajoase privind produsele comercializate de filiala din România a companiei multinaționale, astfel ca respectivele societăți să poată să se înscrie și să participe la anumite licitații publice organizate de diverse instituții de stat sau cu capital de stat – Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Compania Națională de Transport al Energiei Electrice ”TRANSELECTRICA” SA, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Administrația Româna a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA).

Ofertele de preț priveau produsele comercializate de filiala din România a companiei multinaționale, în special licențele IT necesare instituțiilor publice. Licitațiile organizate de companiile de stat aveau ca obiect achiziția de echipamente de tehnică de calcul, componente, accesorii, produse și aplicații software și servicii conexe necesare implementării unor proiecte de servicii on-line, ori a unor proiecte de dezvoltarea, extinderea și adaptarea sistemelor informatice; de asemenea, licitațiile aveau ca obiect suplimentarea ori reînnoirea de produse software ori servicii de suport tehnic și mentenanță. Suma totală de 869.413 euro a fost pretinsă și primită de inculpat, cu titlu de mită, în opt situații, în perioada septembrie 2009-noiembrie 2013.

Banii au fost primiți fie în conturi personale ale inculpatului, fie în conturi ale unor societăți controlate de inculpat. Inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile. De asemenea, a fost fixată o cauțiune în valoare de 500.000 euro (echivalent în lei) care va fi depusă la o unitate bancară și consemnată pe numele său la dispoziția Direcției Naționale Anticorupție sau prin constituirea unei garanții reale, mobiliare ori imobiliare, în limita sumei respective. Termenul de depunere a cauțiunii a fost fixat pentru data de 9 august 2019”, precizează DNA.

Procurorii anticorupție mai scot de la naftalină câteva dosare

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

7 august 2019

Direcția Națională Anticorupție a făcut publice încă șapte dosare trimise în instanță luna trecută, cu inculpați din toată țara, unde infracțiunile cele mai „recente” sunt din anul 2014. Inculpații sunt inspectori vamali, administratori de firmă, societăți comerciale, dar și un președinte de asociație.

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Oradea au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților IONIȚĂ ANCA AURELIA și ȘAITOȘ OCTAVIAN ALEXANDRU, la data faptelor inspectori vamali în cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Bihor, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în data de 13 octombrie 2011, inculpații Ioniță Anca Aurelia și Șaitoș Octavian Alexandru, în calitățile menționate mai sus, cu ocazia finalizării unui control efectuat la o societate comercială, nu au respectat prevederile legale în sensul că nu au aplicat sancțiunile contravenționale prevăzute de lege și confiscarea în întregime a unei cantități de 18.248 litri de carburant (în valoare de 75.400,736 lei).

În documentele firmei respective, produsul energetic figura achiziționat de la o societate comercială renumită în domeniul producerii și comercializării produselor petroliere. În realitate, în urma analizelor efectuate, s-a constatat că produsul respectiv nu fusese achiziționat de la acea societate, nu respecta standardele de calitate prevăzute de lege, având o concentrație de sulf de peste 40 mg/kg, în condițiile în care normele legale referitoare la standardele de calitate pentru motorină indicau un maxim de 10 mg/kg și nici nu fusese plătită acciza către stat pentru acest produs. Cu toate acestea, cei doi inspectori au menționat în procesul verbal de control că nu au fost constatate nereguli sau abateri de la legislația fiscală ori de altă natură.

Prin această conduită, cei doi inculpați au cauzat Agenției Naționale de Administrare Fiscală o pagubă în cuantum de 95.400 lei (suma de 20.000 lei – minimul amenzii contravenționale neaplicate și suma de 75.400 lei – contravaloarea produselor energetice neconfiscate) concomitent cu obținerea unui folos necuvenit, în același cuantum, societății comerciale care a făcut obiectul controlului. Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Județeană a Finanțelor Publice Bihor s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 95.400 lei. În cauză, s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin celor doi inculpați. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bihor, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților TRUȘCĂ NICOLAE, la data faptei administrator al S.C. Sandmayer S.R.L. și S.C. SANDMAYER S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în perioada 01.01.2008 – 31.12.2010, inculpatul Trușcă Nicolae, în calitate de administrator al inculpatei S.C. Sandmayer S.R.L., a înregistrat în evidențele contabile ale societății achiziții fictive de la mai multe societăți comerciale, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, respectiv a taxei pe valoare adăugată și accizelor datorate bugetului de stat. În consecință, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 9.753.986 lei. În concret, în perioada anilor fiscali 2008 – 2010, inculpatul Trușcă Nicolae a înregistrat în evidențele contabile ale inculpatei S.C. Sandmayer S.R.L. operațiuni fictive de achiziție a cantității de 5.253.981 litri motorină, 104.660 litri benzină, 86.350 litri combustibil lichid pentru centrale și 25.000 metri liniari cablu de transmisiuni, pe baza unor facturi fiscale emise de mai multe societăți comerciale.

Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) s-a constituit parte civilă în procesul penal. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor conturi bancare ce aparțin inculpatei S.C. Sandmayer S.R.L., până la concurența sumei de 11.338.852 lei, reprezentând prejudiciul cauzat prin săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina inculpaților. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Ilfov cu propunere de a se menține măsura asigurătorie dispusă în cauză.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Pitești au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului MARIA FLORIN, la data faptei președinte al Asociației „Zoo-Vegetale” Uda, județul Argeș, pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în perioada 2010-2012, inculpatul Maria Florin, în calitatea menționată mai sus, a depus cu rea-credință la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false și inexacte (declarații anexă, declarații de eligibilitate, contract de concesiune a unei suprafețe de 612 ha, etc.), în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemele de plată unică pe suprafață. În realitate, asociația respectivă nu a utilizat terenurile, pășuni comunale, pentru care prin cererile depuse la A.P.I.A. a solicitat sprijin financiar pe suprafață, întrucât asociația nu deținea animale, pășunile fiind utilizate, în realitate, de locuitorii comunei deținători de animale.

Prin aceste demersuri, au fost obținute pe nedrept fonduri nerambursabile în cuantum total de 610.907 lei, sumă cu care Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză. În cauză, s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii, prin instituirea sechestrului, asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatului Maria Florin. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Argeș, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Într-o manieră asemănătoare, în perioada 2013-2014, persoane desemnate din partea Asociației „Zoo-Vegetale” Uda, județul Argeș, la determinarea inculpatului Dumitru Popescu Gheorghe, la acea vreme președinte al asociației, au depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) mai multe documente false și inexacte ceea ce a avut drept urmare obținerea pe nedrept de fonduri nerambursabile în sumă totală de 706.694 de lei. În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri imobile ce aparțin inculpatului Dumitru Popescu Gheorghe.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, s-a constitui parte civilă, față de inculpatul Dumitru Popescu Gheorghe cu suma de 110.265 lei.

În cauză, în prezența avocatului, inculpatul Dumitru Popescu Gheorghe, a declarat expres că recunoaște comiterea faptei reținută în sarcina sa, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și este de acord cu felul și cuantumul pedepsei aplicate, precum și cu forma de executare a acesteia, respectiv: 2 ani închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani și interzicerea drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pentru săvârșirea în forma participației improprii a infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Dosarul de urmărire penală privind pe inculpatul Dumitru Popescu Gheorghe, împreună cu acordul de recunoaștere a vinovăției au fost trimise Tribunalului Argeș.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Galați au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților CIOLCĂ DAN ȘTEFAN, administrator al S.C. AGROBERIN S.R.L. București, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, STANCIU DENIS CIPRIAN pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (2 infracțiuni) și S.C. AGROBERIN S.R.L. București (fostă S.C. Serodcom S.R.L. Brăila) pentru săvârșirea infracțiunilor de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (3 infracțiuni).

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în anii 2011, 2013 și 2014, inculpata S.C. Agroberin S.R.L. București (fostă S.C. Serodcom S.R.L. Brăila), prin intermediul inculpatului Ciolcă Dan Ștefan în calitate de administrator legal al societății în anul 2011 și ulterior, prin intermediul inculpatului Stanciu Denis Ciprian (persoană împuternicită în anii 2013 și 2014), a depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (A.P.I.A.) cereri anuale pentru acordarea de ajutoare financiare europene pentru lucrări agricole declarate ca fiind executate în județele Vaslui și Galați, deși, în concret, inculpata SC Agroberin SRL București nu a exploatat agricol terenurile în suprafețele care au fost declarate la A.P.I.A.

Astfel, în cursul anilor 2011-2014 pentru a obține subvenții nerambursabile, inculpații au depus la A.P.I.A. mai multe documente falsificate, obținând pe nedrept fonduri europene în sumă totală de 407.248 lei, sumă cu care A.P.I.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra mai multor conturi bancare ce aparțin inculpaților, până la concurența sumei menționate anterior. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Brăila cu propunerea de a se menține măsurile asiguratorii dispuse în cauză.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Cluj au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatei DÎRJAN DORINA-CRISTINA pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în cursul anului 2012, în contextul derulării unui proiect finanțate din fonduri nerambursabile (privind „Achiziție utilaj pentru lucrări de pregătire a ternului”), inculpata Dîrjan Dorina-Cristina a depus la Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (A.P.D.R.P.) un înscris cu un conținut nereal (certificat de absolvire), prin care s-a urmărit îndeplinirea condițiilor prevăzute în contractul de finanțare și în Ghidul solicitantului, în vederea obținerii de fonduri din bugetul Uniunii Europene.

Acel document atesta efectuarea de către inculpată a unui curs de inițiere pentru ocupația „mașinist utilaje cale și terasamente”. Acest demers a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene în cuantum de 192.224 lei, sumă cu care Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (A.F.I.R.) s-a constituit parte civilă în cauză. În cauză s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra unui buldoexcavator ce aparține inculpatei Dîrjan Dorina-Cristina, până la concurența sumei de 192.224 lei. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Sălaj cu propunere de a se menține măsura asiguratorie dispusă în cauză.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Suceava au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpatului BONDOR MIHAI pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene în formă continuată.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în perioada 15 aprilie 2012 – 15 mai 2014, inculpatul Bondor Mihai, a folosit și a prezentat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Centrul Local Rădăuți (în 2012) și Centrul Județean Suceava (în 2013 și 2014), documente false, anexate cererilor unice de plată formulate în numele soției sale, obținând, astfel, în mod necuvenit, subvenții pe suprafață pentru terenuri cu destinație pășune situate pe raza comunei Sucevița, jud. Suceava, în valoare totală de 145.443,49 lei. Prejudiciul a fost achitat integral în cursul urmăririi penale. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Suceava.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Bacău au dispus sesizarea instanței de judecată, în baza dispozițiilor art.483 Cod procedură penală, cu acordurile de recunoaștere a vinovăției a inculpaților ȘTEFĂNESCU ION, la data faptei administrator al SC Arhivolta SRL și S.C. ARHIVOLTA S.R.L., pentru săvârșirea infracțiunii de folosire cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

În acordurile de recunoaștere a vinovăției, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: în data de 30 aprilie 2014, în cadrul atribuirii unui contract de „Reabilitare de străzi urbane, trotuare și iluminat public în orașul Comănești, județul Bacău” de către UAT Orașul Comănești, inculpatul Ștefănescu Ion, în calitate de administrator al SC Arhivolta SRL, a prezentat mai multe declarații și documente false, având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene nerambursabile, în valoare de 181.018 lei.
SC Arhivolta SRL, administrată de inculpatul Ștefănescu Ion, a achitat 181.018 lei, sumă cu care Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit parte civilă, astfel încât nu au mai fost dispuse măsuri asigurătorii.

În prezența avocaților, inculpații Ștefănescu Ion și SC Arhivolta SA au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mișcare acțiunea penală și sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor aplicate, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv: un an și 4 luni, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani și interzicerea, pe o perioadă de 2 ani, de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, a drepturilor: de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii, pedeapsa de 13.500 lei amendă penală și pedeapsa complementară a afișarea hotărârii de condamnare în extras la sediul inculpatei pentru o perioadă de 2 luni.

Pe parcursul termenului de supraveghere, inculpatul Ștefănescu Ion va presta o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la Primăria municipiului Bacău, județ Bacău sau la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău – Centrul de Primire în Regim de Urgență Bacău. Dosarul de urmărire penală privind pe cei doi inculpați, împreună cu acordurile de recunoaștere a vinovăției au fost trimise Tribunalului Bacău”, se arată în comunicatul DNA.

Cioloș: „Vom strânge semnături pentru candidatul nostru comun și vom vota cu Dan Barna”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

7 august 2019

Dacian Cioloș a anunțat oficial că a început cursa pentru prezindențiale, iar USR PLUS are cel mai potrivit candidat: „Îl sprijin pe Dan Barna la prezidențiale pentru că e vocea unei noi generații. Dan nu va fi nici președinte-jucător, nici președinte-spectator. Dan Barna va fi un președinte-arbitru, un mediator. Un președinte care să capete încrederea cetățenilor români că poate uni, că poate mobiliza toate părțile din societate alături de un nou proiect pentru România”, a explicat Cioloș pe pagina sa de Facebook.

Totodată, Cioloș a scris că îl sprijină necondiționat pe Dan Barna și că va rămâne cel care se va ocupa de campania de comunicare. „Vrem să câștigăm alegerile prezidențiale, dar vrem să câștigăm și alegerile locale și pe cele parlamentare. Alcătuim un tandem, iar eu voi vorbi în această campanie, la fel ca-n următoarele două, despre guvernare. Pentru că românii vor să știe de ce vrem să câștigăm puterea și, mai ales, ce vrem să facem cu ea.

Vom strânge, deci, începând de astăzi, semnături pentru candidatul nostru comun și vom vota cu Dan Barna. Mi-aș fi dorit să fiu prezent la lansarea campaniei de strângere de semnături. Din nefericire, un eveniment trist în familie – momentul în care mă despart de cineva tare drag sufletului meu – m-a ținut, astăzi, departe”.

Ziarul de Investigații

O capitală falimentară. Unde sunt banii?

Mihai Chirica, boierul Moldovei

Tichilești: Viața ultimilor bolnavi de lepră din România

Adrian Năstase: „În ultimii ani, în România s-au înmulțit foarte mult șacalii. Influența lor se simte și în politică”

PSD câștigă teren în fața lui Liviu Dragnea

Florin Iordache despre Liviu Dragnea: „Bate câmpii. Nu sunt şanse să aibă câştig de cauză în instanţă”

Viorica Dăncilă vrea măsuri drastice pentru criminali: „Eu nu pot să accept ca în mandatul meu de prim-ministru românii să se teamă!”

Dragnea are influență în PSD și din spatele gratiilor

Combaterea ambroziei, o lege fără conținut

DNA comunică oficial acuzațiile pentru care e cercetat directorul general al Oracle România

Procurorii anticorupție mai scot de la naftalină câteva dosare

Cioloș: „Vom strânge semnături pentru candidatul nostru comun și vom vota cu Dan Barna”

Rămâi conectat

Ultimul articol

Decizie grea! PNL trebuie să numească un ministru la Educație, după demisia lui Daniel...

Jurnalist sub control judiciar, pentru propagandă legionară

Cazul Sebastian Ioan Hotca și dublul standard administrativ sub Ilie Bolojan