PSD, supărat că PNL a comentat bugetul și a făcut vorbire de falsuri. Plângere penală pentru comunicarea și răspândirea în mod conștient de știri false care pun în pericol securitatea națională

Autor

-

13 august 2019

Partidul Social Democrat reacționează la acuzațiile pe care unii membri ai Partidului Național Liberal le-au făcut legat de rectificarea bugetară. Senatorul Florin Cîțu și europarlamentarul Rareș Bogdan sunt avertizați că pe numele lor va fi făcută o plângere penală, după ce aceștia au atras atenția că datele financiare ar fi fost falsificate.

„PSD condamnă modul în care PNL dezinformează în mod conștient populația cu privire la rectificarea bugetară. Declarațiile din ultima perioadă ale unor lideri PNL care acuză Guvernul că ar fi „falsificat” datele financiare și că ar fi „furat 10% din PIB” sunt de o gravitate deosebită și intră sub incidența prevederilor Codului Penal privind comunicarea și răspândirea în mod conștient de știri false care pun în pericol securitatea națională.

Aceste acuzații – lipsite de orice acoperire factuală și formulate în mod iresponsabil de către PNL împotriva Guvernului – pot afecta încrederea investitorilor și a cetățenilor în datele financiare oficiale, fapt ce poate genera un impact negativ asupra economiei naționale și a climatului social.

Estimarea Guvernului privind veniturile ce vor fi încasate până la finalul acestui an a fost prezentată într-un document oficial, autentic, asumat de întreaga echipă guvernamentală. Afirmația că acest document ar fi fost „falsificat” de un membru al guvernului este o minciună, un atac politic absurd ce nu poate fi probat în niciun fel de către reprezentanții PNL.

De asemenea, acuzația că „aproximativ 10% din PIB s-ar fi furat în ultimii doi ani și jumătate” și că banii ar fi ajuns la PSD și ALDE este contrazisă de toate rapoartele autorităților care au desfășurat controale asupra modului în care au fost cheltuiți banii publici. PNL dă dovada unui comportament ridicol și a unei grave inconștiențe privind implicațiile pe care un astfel de demers le poate avea.

Prin urmare, PSD anunță că va face o plângere penală împotriva reprezentanților PNL care au formulat și au răspândit în mod iresponsabil astfel de informații, cunoscând caracterul fals al acestora și efectele negative pe care le pot genera asupra economiei naționale”, se arată într-un comunicat PSD, făcut public de Știri pe Surse.

Agent de poliție judecat pentru o mită de 100 de euro!

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

13 august 2019

Procurorii au comunicat astăzi că la finalul lunii trecute au trimis în judecată doi inculpați, dintre care unul este polițist, pentru o mită din martie. Omul legii a „picat” pentru o mită de 100 de euro, bani solicitați pentru a închide ochii la câteva dintre contravențiile comise de un șofer.

„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș au dispus la data de 29.07.2019, prin rechizitoriu, trimiterea în judecată a unui inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită și fals intelectual, precum și a altui inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Din cuprinsul rechizitoriului rezultă că cel dintâi inculpat, în calitate de agent șef principal de poliție, în data de 08.03.2019, în jurul orei 02.00, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în autospeciala de poliție, pe raza județului Timiș, a oprit în trafic pe cel de al doilea inculpat și, întrucât a constatat comiterea de către acesta a unei contravenții (constând în deținerea certificatului de înmatriculare având inspecția periodică expirată), a primit de la acesta suma de 100 de euro cu titlu de mită pentru a-i aplica o sancțiune contravențională mai ușoară, atestând în mod nereal comiterea unei contravenții mai puțin grave în procesul verbal întocmit la data respectivă”, informează ministerul public.

Adio, dar rămân cu tine: tandemul Dăncilă- Tăriceanu în repriza a doua, Ponta pe tușă

Autor

Darius Martinescu

-

12 august 2019

Început de săptămână interesant pentru coaliția PSD- ALDE. După ceva tensiuni și declarații semi- belicoase, lunea acesta a adus pacea în sânul coaliției de la guvernare. Sau cel puțin așa susține premierul României. „Am hotărât continuarea guvernării PSD-ALDE, o guvernare importantă care mai are multe lucruri de făcut, multe proiecte de implementat pentru români şi care trebuie să asigure stabilitatea României în continuare”, a declarat, luni seară, după şedinţa CEx PSD, liderul partidului Viorica Dăncilă. PSD s-au reunit luni într-o şedinţă a Comitetului Executiv al partidului, unde pe agenda discuţiilor a fost incluă soarta coaliţiei de guvernare, în contextul în care, partenerii de la ALDE negociază cu Pro România pentru formarea unei noi alianţe politice. „Colegii au decis că nu este oportună cooptarea Pro România la guvernare, noi avem o alianţă, o alianţă puternică şi vrem să continuăm până în 2020. Am avut o discuţie cu Victor Ponta despre o eventuală susţinere a Partidului Social Democrat. S- au abordat noţiuni generale, nu punctual. Am văzut în rest declaraţiile domnului Ponta, declaraţii care au nemulţumit PSD şi aceste lucruri au condus la această reticenţă în a coopta Pro România la guvernare”, a mai precizat Viorica Dăncilă.

Fostul premier Tudose glumește pe seama dorinței ALDE de a avea mai mulți miniștri: „Dragă CeX, vezi cu alde ALDE ce faci!”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

12 august 2019

Comitetul Executiv Naţional al PSD care a fost programat pentru astăzi stârnește discuții nu doar în interiorul partidului. Pe surse, cei din PSD ar urma să discute și despre coaliția cu ALDE și cererile formațiunii politice, motiv pentru Mihai Tudose de a transmite un mesaj către PSD.

Fostul premier a scris pe Facebook câteva rânduri legate de ultimele discuții cu ALDE, mai ales în contextul în care au apărut speculații că liderul formațiunii ar vorbi uneori și în numele PRO România. „Aflăm de pe toate sursele media că azi la 17:00 faimosul CeX PSD discută, printre altele, solicitarea ALDE de repartizare a unor posturi în Guvernul Dăncilă… atât pentru ei (ALDE), cât și pentru PRO România… E noaptea minții… Că ALDE are și așa prea multe față de ceea ce reprezintă… e problema PSD! Dar că a devenit și pețitoarea PRO România parcă e cam muuuuult prea mult!!! Asta și în condițiile în care Victor Ponta a declarat ieri că NU se pune problema intrării la guvernare în Guvernul Dăncilă… Așa că, dragă CEX, vezi cu alde ALDE ce faci!”.

Premierul Dăncilă asigură că România are bani, inclusiv pentru investiții

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

12 august 2019

Viorica Dăncilă a anunțat cifrele rectificării bugetare și chiar a ținut să asigure că fiecare minister va avea tot ce îi trebuie din punct de vedere financiar.

„În ședința de guvern de astăzi, am adoptat proiectul rectificării bugetare, o rectificare pozitivă prin care asigurăm sumele necesare pentru plata salariilor, pensiilor și tuturor indemnizațiilor sociale, pentru buna funcționare a tuturor instituțiilor și pentru continuarea investițiilor în domeniile prioritare.

Educația va beneficia în continuare de fonduri mai mari cu 42,4% față de anul 2018. Vom continua programele începute în educație, inclusiv cel privind plata pentru rechizitele școlare pentru copiii din familii cu venituri reduse.

În domeniul Sănătății, fondurile vor fi utilizate în continuare pentru dotarea şi reabilitarea tuturor unităţilor sanitare din ţară, precum şi pentru continuarea programelor naţionale de sănătate, asigurarea medicamentelor compensate şi plata majorată a salariilor pentru cadrele medicale.

Totodată, alocăm prin această rectificare 500 de milioane de lei pentru refacerea infrastructurii afectate de inundații, alunecări de teren sau alte calamități naturale.

De asemenea, garantăm fondurile necesare pentru continuarea proiectelor de investiţii pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Pentru Guvernul României, aplicarea principiului coeziunii în dezvoltarea armonioasă a tuturor regiunilor ţării este esențială”, a scris Dăncilă pe Facebook.

Victor Ponta: „Ministrul de Finanțe se ocupă de bătălii politice cu aliații din ALDE și cu strategii prin care să o “împingă pe scări” pe Viorica Dăncilă. Noi o să plătim prețul ”

Autor

Ștefana Teodoreanu

-

12 august 2019

Liderul PRO România asigură că partidul pe care îl conduce este fidel doar românilor și nu se sfiește să critice jocurile de culise ale politicienilor, inclusiv cele în care sunt implicați și cei din ALDE. În acest sens, Victor Ponta scrie pe Facebook și spune oricui vrea să îl asculte că vrea să schimbe „ceea ce nu merge bine/ să construim proiecte bune și să dărâmăm ceea ce incompetența și ticăloșia au distrus în ultimii 3 ani/ nu am făcut ProRomania ca să obținem funcții și avantaje personale (dacă ne doream asta rămâneam la PSD și îl slujeam pe Dragnea cum au făcut alții)!”.

Totodată, Ponta explica ieri și ceea ce se întâmplă în peisajul politic autohton. „Consiliul Fiscal (condus acum de Daniel Daianu și Bogdan Cozmâncă – doi profesioniști care au ajutat enorm, alături de Florin Georgescu și Liviu Voinea la Programul Economic prin care USL a relansat economia dupa Criză) spune că lipsesc din Buget “decât”/ “doar” 11 miliarde de lei.

Urmează la 1 Septembrie mărirea pensiilor și o campanie electorală în care toți candidații o să arunce cu promisiuni și cu bani care nu există/ deja deficitul bugetar pe primele 6 luni este mult mai mare decât în intreg anul 2015.

Ministrul de Finanțe se ocupă de bătălii politice cu aliații din ALDE și cu strategii prin care să o “împingă pe scări” pe Viorica Dăncilă ca să îi ia locul de lider al PSD (probabil ca să bată ultimul cui în coșciugul partidului)/ mă amuză cum toți cei migrați de la PDL, PRM sau PNL dau din gură toată ziua despre “NOI – pesediștii”/ și dupa aberația OUG 114/2018 (pe care el a semnat-o și prezentat-o triumfalist alături de Darius Vâlcov) acum vine iar cu infantila măsură de impozitare a bacsișului sau neconstituționala impozitare a unora dintre pensii.

România se împrumută miliarde de euro în fiecare lună cu dobânzi duble față de Ungaria, Bulgaria și chiar Grecia/ între timp se taie bani de la sănătate, educație, infrastructură și cofinanțarea proiectelor europene (adică exact de ce are nevoie România).

Guvernul nu se restructurează (că se supară baronii)/ administrația rămâne până acum (să nu piardă doamna Dăncilă voturile pe care nu le are)/ investiții nu se fac – ci doar datorii.

Și între timp Iohannis, Barna, Dăncilă se bat cine să fie președinte – ca Băsescu și Geoana în 2009 – adică cine să fie comandant pe “Titanic”!!! Dar noi toți – “pasagerii” români – ce vină avem? Că noi o să plătim prețul – ca în anul 2010!”, scrie Ponta pe pagina sa de Facebook.

Arad: o ceartă ce ne-a costat 10 milioane de lei

Autor

Anamaria Nedelcoff

-

10 august 2019

10 milioane de lei a plătit Ministerul Culturii pentru un monument ce ar fi trebuit să fie montat în inima Aradului, în semn de prețuire față de Marea Unire. La aproape 10 ani de când s-au dat banii, ia monumentul de unde nu-i. La Arad nu este. Se află, în schimb, în curtea celui care l-a sculptat, undeva pe lângă Călărași. Motivul? Sculptorul și Ministerul Culturii s-au certat și nimeni nu-l poate convinge pe artist să ducă lucrarea acolo unde îi este locul.

Ce face ministerul? E pregătit să dea alți bani – mulți – doar pentru transportul și montarea acestuia.

”Practic, în anul 2006 a fost câștigată competiția de proiecte de către sculptorul Florin Codre și s-a semnat în anul 2007 un contract cu ministerul Culturii pentru realizarea acestui obiectiv. Obiectivul a fost realizat în anul 2010, an în care i-a fost și plătită suma de 10 milioane de lei domnului Codre. În momentul de față, monumentul se află în custodia domnului Florin Codre, undeva în Călărași. Din câte am înțeles, pe o proprietate a dânsului”, precizează Daniel Breaz, ministrul Culturii și Identității Naționale.

Bâlbe

Sculptorul Florin Codre a fost dat în judecată, iar la mai bine de șase ani de la începerea procesului, Ministerul Culturii a obținut o sentință definitivă și executorie. Prin aceasta, monumentul trebuie luat de la Călărași și adus la Arad, unde va trebui să fie montat de sculptor.

De asemenea, fundația pentru monumentul de 300 de tone trebuie realizată de Ministerul Culturii. Totul se întâmplă abia acum, în 2019.

”Ministerul Culturii are responsabilitatea, pentru că este monumentul dânșilor. Evident că trebuia să fie amplasat în anul centenar 2018. Fundația trebuia realizată de către Ministerul Culturii, lucru pe care dânșii l-au conștientizat și înțeleg că l-au și bugetat în bugetul anului 2019. Amplasarea pe fundație trebuie să o facă artistul. După ce se realizează aceste două lucruri, Primăria trebuie să amenajeze zona, în relația directă cu artistul”, declară Gheorghe Falcă, fost primar al Aradului, care este familiarizat cu acest subiect.

Ministrul Culturii se declară optimist. Crede că în mandatul lui se va finaliza o problemă care trenează de ani buni. Ba, mai mult, el îl consideră vinovat pe sculptorul Florin Codre, care nu ar fi vrut să aducă lucrarea.

”Ministerul Culturii va achita toate aceste cheltuieli, iar pe urmă ne vom îndrepta împotriva domnului Codre pentru a recupera cheltuielile respective. În contractul Ministerului Culturii cu domnul Florin Codre era prevăzută realizarea acestui monument până la finalizare: adică începând de la fabricarea părților componente, realizarea părților componente ale monumentului, inclusiv transport, montaj al monumentului respectiv. Aici au fost problemele. Domnul Codre nu a mai dorit să execute aceste lucruri, adică montajul final, transportul din momentul de față ar trebui Călărași-Arad”, ne mai lămurește ministrul Breaz.

Sculptorul: ”O s-o pun altundeva, într-un loc tâmpit!”

Problema este că, din 2010 și până acum, locul în care trebuia să fie amplasat monumentul a tot fost schimbat. Lucrul acesta l-a supărat pe sculptor, care s-a dezis de lucrarea lui. Consideră că noul loc, lângă Consiliul Județean Arad, nu îi respectă lucrarea.

”Discuțiile mele cu monumentul ăsta de la Arad au fost foarte multe, pentru că eu am ținut morțiș să fie pus într-un anumit loc, care-i locul cel mai bun, cel mai semnificativ. E locul care corespunde cu epoca în care s-au produs evenimentele, pentru că arhitectura din jur e arhitectura epocii în care s-au produs evenimentele. Ei, ei nu vor să pună acolo, lucrarea este a lor, eu m-am dezis de lucrare. M-am dezis în sensul de autor, nu de obligațiile mele contractuale. O s-o pun altundeva, într-un loc tâmpit. Problema e că, mutându-l, i-ai știrbit prestigiul. I-ai știrbit importanța! L-ai ascuns! E un loc ocolit, e un loc ascuns, e un cotlon, e un cotlon al orașului. Deci pentru oraș e un eveniment neimportant Unirea, prin locul pe care l-au ales”, susține artistul Florin Codre.

O plată care a ajuns și la DNA

Referitor la plata integrală a monumentului înainte de finalizarea lucrărilor, ministrul Breaz invocă greaua moștenire pe care a descoperit-o la preluarea mandatului. Nu este vina lui, ci a funcționarilor și foștilor miniștri ai culturii. Mai mult, la DNA se află un dosar cu privire la acest subiect, fiind verificat modul în care au fost efectuate plățile înainte de finalizarea lucrării.

”A fost o plată efectuată în anul 2010. Cei care au făcut această plată, conform contractului, vor răspunde vizavi de ceea ce s-a întâmplat atunci cu siguranță. De ce au decis să plătească integral practic acea lucrare. Normal ar fi ca plata integrală să fie făcută după finalizarea și realizarea proiectului respectiv”, spune Daniel Breaz.

”Nu pot să mă apăr de prostie, de răutate!”

Varianta sculptorului este alta. El susține că finanțarea i-a fost oprită vreme de doi ani, timp în care lucrarea lui a fost scoasă afară de pe șantierul din China. Astfel, artistul a trebuit să o mai facă încă o dată.

”Acest monument a început să se facă și, când era aproape gata, aproape-aproape gata, s-a întrerupt finanțarea! Și atunci chinezii au pus buldozerul și au aruncat afară din incintă tot. Și a trebuit să îl mai fac încă o dată când am primit banii”

L-am întrebat de ce nu s-a apărat, întrucât există o hotărâre executorie care nu îi dă dreptate.

”Pentru că nu pot să mă apăr de prostie, de răutate! Tu nu înțelegi că eu sunt, eu am alte preocupări? Eu mă gândesc cum să fac un erou, înțelegi? Și dacă era mai șchiop, să fie mai deștept și mai frumos, ca ție să îți trezească mândrie și curaj. Mă simt degradat să stau să mă duc în tribunal să vorbesc eu… Ce să îi spun eu unui ministru? Tu nu vezi cum se schimbă miniștrii?”, este de părere Florin Codre.

Nefericire, bube și penalități

O altă problemă a apărut în momentul în care lucrarea a trebuit transportată din China în România. Și aici lipsa de comunicare și-a arătat roadele, iar sculptorul a trebuit să plătească din banii lui pentru a reuși să aducă monumentul în țară.

”În cazul meu s-a venit cu un contract care să mă șantajeze și mai mult! Dacă te interesează chestiile astea, du-te la ei, că mie îmi e… Îmi ies bube până la urmă! Eu sunt un sculptor! Nu sunt unul care fac străzi și d-astea!”, se enervează artistul.

Susține că acest monument i-a adus ”multă nefericire! Multă! E lucrarea cea mai importantă a vieții mele și mi-a adus multă nefericire, da! Multă! Ani de zile de chinuială! A trebuit să îmi vând o proprietate ca să pot să aduc lucrarea acasă”.

Și că la terminarea lucrării, a trimis-o pe adresa beneficiarului, adică a Primăriei Arad. Primăria Arad nu a primit-o. Atunci au trebuit refăcute toate actele, au mai durat alte nouă luni, iar Codre a plătit 140.000 de euro, ca s-o mute din port acasă la el. Astfel, Monumentul Marii Uniri stă în curtea lui Florin Codre de mai bine de cinci ani.

În replică, fostul primar al Aradului spune că nu putea primi monumentul, pentru că nu era proprietatea instituției. Opera de artă aparține Ministerului Culturii.

Ce se va întâmpla în continuare? Monumentul ar trebui montat în lunile care urmează. Încă nu se știe cât va costa această nouă aventură. O spune chiar ministrul Culturii.

”Este studiu de fezabilitate, vom plăti toate aceste lucrări, inclusiv până la finalizarea montajului, după care ne vom îndrepta, având cheltuielile finale, împotriva domnului Codre, pentru a recupera banii ce au fost investiți acum de Ministerul Culturii. Nu pot să vă spun exact cât vor costa toate aceste lucrări, dar după ce vom finaliza vom avea clar toate cheltuielile, facturile ce le plătim și atunci vom avea o sumă finală”, declară Daniel Breaz.

Îl faci pe Iohannis să câștige alegerile, iei și tu căruțe de bani de la stat

Autor

Anamaria Nedelcoff

-

9 august 2019

Îi mai țineți minte pe tinerii care au lucrat la imaginea online a președintelui Klaus Iohannis? Unul dintre ei se numește Radu Negulescu și a reușit, de la momentul învestirii președintelui în funcție, să-și aducă firma pe culmile succesului.

Zeci de milioane de lei câștigă, anual, firma Trencadis Corp condusă de Radu Negulescu. De la stat, evident.

Coincidență sau nu, succesul i-a surâs tânărului antreprenor fix din momentul în care acesta a cunoscut ”niște oameni din PNL”, după cum singur povestea în urmă cu niște ani, într-un interviu pentru Bussiness Magazin.

”În acest punct vine aproape natural întrebarea: cum a ajuns însă un tânăr de 27 de ani din Baia Mare să coordoneze campania la nivel naţional a candidatului ACL? Radu Negulescu sintetizează simplu decizia de a se alătura campaniei:

„Eu ştiam nişte oameni la PNL, făcusem anterior joburi de tehnologie pentru ei – site, manual de identitate şi alte proiecte. M-au întrebat dacă ne putem ocupa de campania online, am acceptat, am fost numit coordonator pe zona online şi creativă“.

Asociat în Trencadis Corp este și Carlo Robert Burci, fiul controversatului om de afaceri Cristi Burci.

Dar să revenim la contracte. Ne vom referi la cele mai mari, desfășurate cu instituții importante ale statului.

Peste 13 milioane, fără TVA, de la STS

Cel mai recent contract câștigat de firma administrată de cei care l-au făcut președinte pe Iohannis în online este cu Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Atribuit la data de 10 iunie 2019, obiectul contractului cu numărul 795620 îl reprezintă furnizarea echipamentelor de comunicații și licențe pentru implementarea proiectului ”Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă”.

”Contractul are ca obiect furnizarea de echipamente de comunicații de date securizate, concentratoare de comunicații, soluție integrată de management și echipamente hardware și licențe pentru backbone și rețeaua de distribuție”, se arată în textul licitației.

Valoarea? Nu mai puțin de 13.398.372 de lei, fără TVA. Tot de la STS, în luna septembrie a anului trecut, Trencadis Corp a obținut 133.980 de lei, pentru două routere.

Totodată, în luna februarie a acestui an, Trencadis Corp a mai câștigat o licitație organizată de Apele Române. Valoarea nu este atât de mare ca în contractele citate anterior, se ridică doar la 398.670 de lei, fără TVA.

Bani buni de la Ministerul Fondurilor Europene și ANRE

Tot în luna februarie a acestui an, firma condusă de Radu Negulescu și Carlo Roberto Burci a obținut, de la Ministerul Fondurilor Europene, nu mai puțin de 6.392.000 de lei, fără TVA.

Pentru ce? ”Achiziția constă în furnizarea echipamentului în vederea suplimentării echipamentelor de stocare de la nivelul infrastructurii nodului Central SMIS, necesare deservirii sistemelor informatice susținute”, se justifică reprezentanții Ministerului Fondurilor Europene.

În luna mai a acestui an, Trencadis Corp SRL a mai câștigat un contract de aproape două milioane de lei, de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei. A avut nevoie de o aplicație și de niște servere pe care să poată fi desfășurată aceasta.

În toamna anului trecut, aceeași firmă a câștigat o licitație pentru vinderea și implementarea unui sistem informatic, necesar celor de la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Valoarea contractului este de 1.730.100 de lei, fără TVA.

În primăvara anului trecut, tot ONRC a plătit 1.889.312 lei, fără TVA, pentru ”Achiziția de servicii de suport și mentenanță software care asigură adaptarea legislative pentru serviciile electronice specializate de tip e-Guvernare în vederea asigurării integrării serviciilor specializate de la ghișeu cu serviciile online oferite prin intermediul portalului ONRC”. Desigur, tot lui Trencadis Corp SRL.

Și, cum toamna se numără banii, Trencadis Corp a mai pus mâna pe un contract de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. 9.926.400 de lei, fătă TVA, pentru mentenanța unui software.

Romatsa, Ministerul Dezvoltării Regionale, Consiliul Județean Maramureș ori alte instituții de stat de prin țară au tot acordat contracte societății Trencadis Corp SRL de-a lungul anilor.

În 2018, societatea avea 48 de angajați, iar cifra de afaceri se ridica la aproape 27 de milioane de lei, în timp ce profitul net se apropia de două milioane de lei.

Senatorul Melcilor: Cum arde Nicolae Moga gazul degeaba în Parlament

Autor

Darius Martinescu

-

9 august 2019

40.000 de lei pe lună. Atât consumă un parlamentar român în ziua de azi. Totul pe bani publici. În timp ce bolnavii din spitale nu au bani de medicamente, aleșii se lăfăie făcând… nimic. De fapt fac ceva “important”, își umplu buzunarele cu bani publici. Exemplu de caz, senatorul Nicolae Moga.

Tripleta Mazare- Constantinescu- Strutinsky a luat de mult calea pușcăriei, ilegalitățile însă continuă pe liloral. Pesediști cu ștate vechi s-au reșapat, protejați până acum de umbrela lui Dragnea. Litoralul, până nu demult fieful PSD, ascunde încă multe afaceri dubioase ale aleșilor social-democrați. “Ziarul de Investigații” demarează o campanie de prezentare a ce au fost și ce sunt actualii aleși locali constănțeni. Cu bune, dar mai ales cu rele, că doar toți parlamentarii sunt plătiți din banii nostri și avem măcar dreptul de a știi ce fac ei la muncă. Azi subiectul este Senatorul Nicolae Moga, care la locul de muncă numit Parlament nu a făcut de peste trei ani NIMIC.

Trei ani, zero declarații

Dacă consultăm fișa online a senatorului Moga, după trei ani de zăcut în Parlament, situația stă cam așa: zero declarații politice, zero interpelări la adresa primului ministru (Sărutmâna, doamna Veorica, o să aveți o scamă pe umăr), o moțiune, șase intrebări, 26 de luări de cuvânt în plen și 55 inițiative legislative. Mult, puțin, dumneavoastră judecați. Mai menționăm că omul este membru, din septembrie 2017, în cadrul Comisiei speciale comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. Care justiție știm bine cât de chinuită este și de ce.

Frăția inelului. Cu multe zerouri

Deși a stat departe de opinia publică, mai ales în perioada când Tripleta Mazare- Constantinescu- Strutinsky a intrat în vizorul DNA, senatorul Moga a prosperat binișor din afacerile locale. Una din firmele controlate de acesta, Tracon SRL îi aduce bani frumoși în fiecare an, plus alte venituri din afaceri hoteliere în stațiunea Mamaia Nord. Societatea Tracon SRL are sediul social în Brăila, pe strada Vapoarelor. Firma a fost înfiinţată în anul 1991 şi are ca obiect de activitate „lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale“. Asociaţii societăţii erau Mihai Manea şi Nicolae Moga, senator PSD de Constanţa. În anul 2011, societatea deţinută de Nicolae Moga deschidea pe litoralul românesc, mai exact în nordul staţiunii Mamaia, unul dintre cele mai luxoase hoteluri, Arena Regia. Tracon SRL investise, la acea dată, peste 35 de milioane de euro, după cum anunţase directorul societăţii şi fost prefect al judeţului Brăila. Afacerile familiei au mers și mai bine în anii trecuți, dar Camera de Conturi Constanța a intrat pe fir și a mai tăiat din încasările lui Moga. Afacerile hoteliere erau completate de o altă combinație bănoasă, de această dată pe banul public.

Controlăm, dar nu declarăm

Camera de Conturi Constanța a emis în urmă cu doi ani o decizie privind constatarea unor deficiențe la Regia Autonomă de Transport în Comun Constanța (RATC). SC Clean Control SRL ITC, firma responsabilă cu controlul călătorilor, a fost acuzată de multiple nereguli în exercitarea serviciului. Și ghici cine o controla? Dl senator Moga. La acea dată Curtea de Conturi a stabilit că, a fost încălcată legea 215/2001 a administrației publice locale. S-a stabilit că Regia nu a emis facturi, potrivit Codului Fiscal, având în vedere faptul că RATC este persoană impozabilă, ce are obligația de a emite facturi și, totodată, a solicitat subvenția de la Primăria Constanța fără transmiterea de documente justificative și fără încheierea unui contract ce trebuia să cuprindă, printre altele, categoriile de persoane care beneficiază de serviciul public subvenționat de transport. În cele din urmă afacerea s-a mușamalizat iar firma de control a RATC și-a declarat falimentul. În prezent controalele sunt efectuate de Poliția Locală Constanța împreună cu angajații RATC.

Afară e vopsit gardul, înăuntru-i leopardul

Senatorul Moga a ținut mereu la imagine, chit că niciodată nu a finalizat nimic din ce a promis. Ultima promisiune furnizată alegătorilor constănțeni vizează construirea unui spital regional. Care spital regional se construiește la Constanța de vreo 15 ani, dar numai pe hârtie. “În județul Constanța era mai mult decât necesar construirea unui spital datorită faptului că vara noi suntem capitala României și avem aici circa un milion, un milion și jumătate de turiști, și gestionăm totul cu un singur spital județean. În timpul sezonului estival, Unitatea de Primiri Urgențe din cadrul Spitalului Județean Constanța se confruntă cu 500 de intervenții pe zi. Nu mai stau cu frica că nu o să avem sursele de finanțare. Proiect, locație, execuție – este treaba Ministerului Apărării Naționale. Îmi doresc ca spitalul militar regional să se facă în Constanța, dar nu depinde de mine. Noi avem un spital militar regional în Constanța, care are 200 de paturi, iar în septembrie anul acesta a împlinit 187 de ani. Spitalul acesta l-am gândit să aibă minimum 500 de paturi.”, a mai spus Nicolae Moga. Asta la sfârșitul anului trecut. De făcut nu s- a făcut nimic.

Senator, cel mai călduț angajat la stat

Anul trecut cei mai importanți aleși ai României și-au dublat bugetul că de, se spetesc cu munca. De la un fond de 200 milioane lei pe an, cei care ard gazul în fiecare zi la fostă Casă a Poporului au sărit dintr-o semnătură la peste 400 milioane lei. Astfel, un parlamentar ajunge la o îndemnizație de 13.000 de lei brut, plus o sumă forfetară de 20.000 de lei, diurne, dar și decontări pentru cazare și transport. În total, un senator sau deputat încasează aproximativ 40.000 de lei lunar.

O capitală falimentară. Unde sunt banii?

Autor

Anamaria Nedelcoff

-

9 august 2019

Gabriela Firea, primarul general al Bucureștiului, anunța la început de iunie situația dezastruoasă în care se află instituția pe care o conduce, primăriile de sector, precum și multe primării din țară. A folosit un cuvânt tare: FALIMENT.

Așa au început tăierile din bugetele instituțiilor aflate în subordinea primăriei. Apoi s-a trecut la împrumuri pentru asigurarea funcționării unor companii necesare pentru bucureșteni, dar și la satisfacerea unor capricii, cu tot falimentul nedeclarat pe masă: finanțarea companiilor municipale cu mulți bani, companii municipale care au fost declarate ilegale de către instanțele de judecată.

”Atât Primăria Capitalei, cât și primăriile de sector, cât și multe municipii și orașe din țară au un buget mult mai mic decât cel care s-a promis și s-a prognozat. El a fost unul pe hârtie. Îmi pare rău că ai mei colegi primari m-au lăsat singură anul trecut, să mă bat cu știți dumneavoastră cine (cu Liviu Dragnea, liderul PSD de la acea vreme – n.r.), pentru că probabil unii s-au bucurat că s-au tăiat bani de la Primăria Capitalei. Acum toți sunt în faliment nedeclarat”, susținea Gabriela Firea.

Întrebată ce înseamnă acest ”faliment nedeclarat”, primarul Capitalei a precizat că „în momentul în care nu mai poţi să îţi asiguri funcţionarea, activitatea curentă, să îţi plăteşti subvenţiile pentru utilităţile publice”.

Ordin pe unitate: să se taie din bani!

Odată cu aceste ieșiri publice, s-a trecut și la fapte. Tot la început de iunie, administratorul public al Bucureștiului, Sorin Chiriță, a transmis o scrisoare tuturor direcțiilor din Primăria Capitalei, instituțiilor subordonate, precum și companiilor municipale. În acea scrisoare li se cerea entităților amintite să taie din cheltuieli și să facă investiții doar dacă acestea sunt strict necesare.

”Având în vedere situația efectiv realizată în primele 5 luni ale anului 2019, când se constată o diminuare cu 15% a veniturilor bugetare locale, urmare a încasărilor din cotele defalcate din impozitul pe venit în scădere semnificativă față de aceeași perioada a anului 2018, ce ar presupune prin extrapolare la întregul an 2019, dacă se va menține acest trend nefavorabil, la o diminuare drastică a veniturilor bugetare cu minim 35%. Municipiul București se confruntă cu o situație extrem de dificilă, cauzată de scăderea majoră a încasărilor din cote defalcate din impozitul pe venit”, se arată în scrisoarea prezentată în exclusvitate de hotnews.ro

Totodată, potrivit acelui document, se mai cer următoarele:

– să reanalizeze toate categoriile de cheltuieli pentru care au fost prevăzute fonduri în bugetele aprobate, atât cheltuielile care derivă din angajamentele deja încheiate, cât mai ales cele care urmează a fi inițiate/angajate pentru noile proiecte care au fost prevăzute în bugete a se realiza în lunile următoare, astfel încât să fie create premisele realizării unei economii a cheltuielilor totale de 30%-35% care să conducă la finele anului bugetar la încadrarea în nivelul estimat al veniturilor totale.

– încheierea unor noi angajamente legale care pot crea obligații prezente și viitoare pe seama fondurilor publice să fie abordată cu prudență, în sensul identificării acelor cheltuieli care pot fi limitate, suspendate, amânate (fără generarea unor costuri adiacente), astfel încât să fie create premisele încadrării cheltuielilor totale consolidate în nivelul estimat la această dată al realizării veniturilor bugetare locale, al cărui grad de încasare la finele anului, dacă condițiile și trendul actual nu se modifică, se estimează a fi de 60% – 75% din cel programat,

– la solicitarea lunară a creditelor bugetare și de angajament să se aibă în vedere numai cheltuielile posibil de efectuat/plătit până la finele anului pentru asigurarea continuității activității, iar pentru proiectele noi, solicitarea va fi însoțită de justificări privind necesitatea și oportunitatea realizării acestora, prezentând și eventualele consecințe negative a nerealizării acestora;

– să prioritizeze fondurile actuale la secțiunea de funcționare pentru cheltuielile curente derivate din angajamentele legale existente;

– să achite și să identifice plățile restante generatoare de costuri adiacente (dobânzi, penalități întârziere);

– să reanalizeze și să revizuiască toate obiectivele propuse la aprobarea bugetelor;

Aproape 1,4 miliarde de euro este bugetul estimat în 2019 pentru Primăria Bucureștiului. Din aceștia, 370 de milioane de euro sunt prevăzute pentru lucrările din infrastructură și pentru marile proiecte de investiții.

Alte 340 de milioane de euro costă subvențiile pentru căldură și transport public, în timp ce 128 de milioane de euro merg spre programele de asistență socială și 85 de milioane de euro sunt alocate pentru spitale.

Împrumut de 100 milioane de euro pentru RADET

În ședința de Consiliu General de la sfârșitul lunii mai, consilierii au aprobat un proiect ce prevede un împrumut de aproape 100 de milioane de euro, pe perioada a 20 de ani.

„Se aprobă contractarea de la Ministerul Finanțelor Publice a unui împrumut din venituri din privatizare în valoare de 462.661.949 lei, cu o maturitate de maximum 20 de ani. Contractarea împrumutului se face pentru plata subvențiilor restante aferente furnizării energiei termice către populație”, scrie în hotărârea de Consiliu General.

De ce atâția bani? În expunerea de motive se arată că Direcția Generală Economică precizează că restanțele pentru plata subvențiilor aferente furnizării energiei termice către populație se ridică la suma de 462.661.948,66 lei.

”În caz de neplată imediată generează riscul iminent al sistării furnizării agentului termic și a apei calde către aproximativ 562.000 de apartamente, școli, grădinițe, spitale și instituții publice, respectiv aproximativ 1.140.000 de persoane”, se mai arată în documentul citat.

Faliment și pierderi

În data de 17 aprilie 2019, Tribunalul București a decis falimentul RADET, la mai bine de doi ani de la momentul intrării în insolvență. În tot acest timp, societatea a adunat datorii care se ridică la aproape 3,9 miliarde de lei către ELCEN, firma care produce energia termică.

La câteva zile de la decizia instanței, în 23 aprilie, reprezentanții Primăriei Capitalei au anunțat că în lunile următoare, întreaga activitate a RADET va fi preluată de Compania Municipală Termoenergetica. Totodată, la Curtea de Apel a Municipiului București a fost admisă cererea de suspendare provizorie a executării sentinței de deschidere a falimentului RADET.

În anul 2017, valoarea pierderilor de energie termică și apă de adaos s-a ridicat la aproximativ 80 de milioane de lei. Mai mult, tot anul trecut au fost doar câteva zile în care nu au fost înregistrate avarii în rețea.

Ne declarăm în faliment, dar nu renunțăm la companiile municipale

Cele mai controversate acțiuni ale primarului Firea sunt cele legate de finanțarea continuă a companiilor municipale, declarate ILEGALE de către instanțele judecătorești.

Anul trecut, în luna noiembrie, judecătorii au decis că cele 22 de companii municipale au fost înfiinţate cu încălcarea legii, pentru că hotărârile de Consiliu au fost votate cu majoritate simplă (50% plus 1 din voturile consilierilor), în loc să fie luate cu majoritate de două treimi.

Mai mult, în luna iunie a acestui an , Curtea de Apel București a respins cererea de revizuire a deciziei prin care s-a stabilit că toate companiile municipale au fost înfiinţate cu încălcarea legii, anunţă preşedinta USR Bucureşti.

Și ce dacă? Șefii Primăriei București au decis că acestea trebuie să primească bani. Mulți. Nu mai puțin de 1 miliard de lei a fost aprobat de consilierii municipiului București pentru bugetele a 19 companii municipale.

Mai bine de 300 de milioane de lei se duc pe salariile celor aproape 6.500 de angajați, prevăzuți în organigrame până la finalul acestui an. Totodată, salariile celor care fac parte din consiliile de administrație ale acestor companii se ridică la suma de 10 milioane de lei.

Bugetul Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă nu a fost aprobat din cauza unui vot lipsă.

Care sunt companiile municipale

Compania Municipală Pază și Securitate București S.A.

Buget Venituri: 43.729.000 lei;

Buget Cheltuieli: 43.662.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 40.385.000 lei.

Cheltuielile cu CA: 646.000 lei

Număr angajați: 1.300 agenți de pază plus personal TESA și personal de conducere;

Cheltuieli investiții: 10.000.000 lei;

Pierdere 2018 – 6.700.000 milioane lei;

”La estimarea veniturilor în suma de 43.729.000 lei s-a avut în vedere încheierea contractelor de prestări servicii de pază și protecție cu instituțiile publice aflate în subordinea Primăriei Municipiului București (Administraţia Străzilor, Administrația Grădina Zoologică, Centrul de Protecție a Plantelor, Direcţia Generală de Asistenţă Socială, Palatele Brâncovenești, Autoritatea Națională pentru Cetățenie, Centrul Cultural EXPOARTE, Trustul de Clădiri Metropolitane, Teatrul C.I. Nottara, Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic, Arena Națională, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, Teatrul Tineretului Metropolis, Administrația Fondului Imobiliar, Opera Comică pentru Copii, Centrul Cultural Lumina, ARCUB, Clubul Sportiv al Municipiului București, ALPAB, Spitalul Filantropia, Spitalul Ion Stoia, Spitalul Carol Davila, Spitalul Gomoiu, Spitalul Colentina, Spitalul Colțea, ASSMB – SEDIU și Spitalul Panduri, Spitalul Sfântul Ștefan, Spitalul Victor Babeș, Spitalul Burghele, Spitalul Malaxa), cu companii din Holding (Compania Municipală Eco-Igienizare, Compania Municipală Parking etc), precum și preluarea activităților de Pază și Protecție, respectiv Transport de Valori de la SOCIETATEA DE TRANSPORT BUCUREȘTI STB S.A..Tariful recomandat este în suma de 17,50 lei/ora”, se arată în proiectul de buget pe anul 2019.

Compania Municipală Protecție Civilă și Voluntariat București S.A.

Buget Venituri: 12.520.000 lei;

Buget Cheltuieli: 11.991.930 lei;

Cheltuieli cu personalul: 6.979.920 lei. Din aceștia, 266.000 de lei reprezintă salariile directorilor, iar 355.000 lei ajung la cei din CA.

Număr de angajați: 59. Până la finalul anului, la această companie vor fi 302 salariați.

Cheltuieli investiții: 13.365.790 lei;

Pierdere 2018 – 2.832.250 lei.

Compania Municipală Agrement București S.A.

Buget Venituri: 17.760.000 lei;

Buget Cheltuieli: 17.605.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 7.790.000 lei, din care cheltuielile pentru directori și CA se ridică la suma de 990.000 lei;

Salariați: 110.

Cheltuieli investiții: 470.000 lei

Profit pe anul trecut: 75.000 lei.

Compania Municipală Imobiliara București S.A.

Buget Venituri: 8.898.460 lei;

Buget Cheltuieli: 8.686.220 lei;

Cheltuieli cu personalul: 6.206.640 lei, din care 468.000 lei pentru CA;

Număr mediu salariați: 51. Până la finalul anului vor mai fi angajați încă nouă oameni;

Cheltuieli investiții: 42.483.760 lei;

Pierdere: 1.763.290 lei;

Compania Municipală Întreținerea Arborilor și Spațiului Verde București S.A.

Buget Venituri: 16.616.800 lei;

Buget Cheltuieli: 15.211.630 lei;

Cheltuieli cu personalul: 9.668.880 lei, din care 557.000 lei pentru CA și 249.000 lei pentru directori;

Salariați: 124. Până la sfârșitul anului, organigrama completă va cuprinde 253 de salariați.

Cheltuieli investiții: 57.614.760 lei;

Profit pe anul trecut: 1.262.850 lei.

Compania Municipală Managementul Transportului București S.A.

Buget Venituri: 19.298.000 lei;

Buget Cheltuieli: 10.985.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 9.200.000 lei, din care 1,4 milioane merg la CA;

Salariați: 35. Până la finele anului vor fi 87;

Cheltuieli investiții:72.402.000 lei;

Pierdere: 1.760.000 lei.

Compania Municipală Parking S.A.

Buget Venituri: 23.006.000 lei;

Buget Cheltuieli: 22.914.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 16.566.000 lei, din care 688.000 lei pentru CA și 360.000 lei pentru directori;

Salariați: 190, până la finele anului ar urma să fie 210.

Cheltuieli investiții: 173.330.000 lei din majorări de capital;

Pierdere: 2.119.000 lei.

”În prezent compania are aprobată o majorare de capital social de 150.000.000 lei pentru achiziționarea unui teren și construirea de parcări de tip Park and Ride în 8 zone de acces în Municipiul București: Militari, Pallady, Pipera-A3, DN1 – Nord, IMGB, Colentina, Chitila și Sos. Alexandriei. Totodată, compania dorește achiziționarea unui număr de 2-4 terenuri centrale pentru realizarea de parcări supraterane, însă începerea exploatării acestora este estimată pentru anul 2020”, se arată în proiectul de buget.

Compania Municipală Managementul Traficului București S.A.

Buget Venituri: 100.910.000 lei;

Buget Cheltuieli: 91.453.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 29.000.000 lei, din care 500.000 lei pentru CA și 340.000 directori;

Salariați prognozați: 259;

Cheltuieli investiții: 4.412.000 lei

Profit contabil 2018: 5.500.000 lei.

Compania Municipală Iluminat Public București S.A.

Buget venituri: 75.138.000 lei;

Buget cheltuieli: 75.035.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 11.909.000 lei, din care 410.000 lei pentru CA și 252.000 lei pentru directori;

Salariați : 120, iar până la finalul anului, numărul de salariați prognozat este de 165.

Cheltuieli investiții: 10.915.000 lei;

Pierdere 2018: 4.700.000 lei.

Compania Municipală Eco Igienizare București S.A.

Buget venituri: 29.100.000 lei;

Buget cheltuieli: 27.738.790 lei;

Cheltuieli cu personalul: 13.803.000 lei, din care 513.000 lei pentru CA și 253.000 lei pentru directori;

Salariați : 180, iar numărul de salariați prognozat până la finalul 2019 va fi de 219

Cheltuieli investiții: 5.900.000 lei;

Pierdere 2018: 1.724.000 lei.

Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje București S.A.

Buget venituri: 343.673.030 lei;

Buget cheltuieli: 329.718.660 lei;

Cheltuieli cu personalul: 53.155.850 lei, din care 389.000 lei pentru CA și 233.000 lei pentru directori;

Numărul de angajați prognozați până la finalul anului: 443.

Cheltuieli investiții: 70.012.370 lei;

Pierdere 2018: 4.949.240 lei.

Compania Municipală Medicală București S.A.

Venituri: 41.087.000 lei;

Cheltuieli: 41.045.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 28.088.000 lei, din care 450.000 lei pentru CA și 252.000 lei pentru directori;

Număr salariați: 330, iar cel prognozat până la finalul 2019: 754

Cheltuieli investiții: 0 lei.

Pierdere: 3.023.000 lei.

Compania Municipală Consolidări București S.A.

Venituri: 214.700.000 lei;

Cheltuieli: 210.000.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 79.272.000 lei, din care pentru salariile CA 514.000 lei;

Număr salariați: 1.100, iar numărul de salariați prognozat până la finalul 2019: 1.500;

Cheltuieli investiții: 19.860.190 lei;

Profit pe anul 2018: 5.923.200 lei.

Compania Municipală Sport Pentru Toți București S.A.

Venituri: 19.950.000 lei;

Cheltuieli: 18.887.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 9.384.000 lei, din care 462.000 lei pentru CA și 215.000 lei pentru directori;

Număr mediu angajați/prognozaţi până la finalul anului: 108;

Cheltuieli investiții: 1.501.000 lei;

Pierdere 2018: 525.300 lei.

Compania Municipală Parcuri și Grădini București S.A.

Buget venituri: 33.233.000 lei;

Buget cheltuieli: 31.566.000 lei;

Cheltuieli cu personalul: 23.507.760 lei, din care 649.000 lei pentru CA și 286.000 lei pentru directori;

Număr mediu salariați: 352;

Număr salariați prognozat până la finalul 2019: 420;

Cheltuieli investiții: 28.178.200 lei;

Profit 2018: 5.571.560 lei.

Compania Municipală Publicitate și Afișaj București S.A.

Buget venituri: 10.009.620 lei;

Buget cheltuieli: 9.849.270 lei;

Cheltuieli cu personalul: 3.607.310 lei, din care 518.000 lei pentru CA și 266.000 lei pentru directori;

Număr mediu salariați: 24;

Număr salariați prognozat până la finalul 2019: 32;

Cheltuieli investiții: 3.565.110 lei;

Pierdere 2018: 837.000 lei.

Compania Municipală Tehnologia Informației

Buget venituri: 4.793.450 lei;

Buget cheltuieli: 4.788.440 lei;

Cheltuieli cu personalul: 4.129.440 lei, din care 394.000 lei pentru CA;

Număr mediu salariați: 14;

Număr salariați prognozat până la finalul 2019: 54;

Cheltuieli investiții: 3.565.110 lei;

Pierdere 2018: 1.416.420 lei.

Mihai Chirica, boierul Moldovei

Autor

Anamaria Nedelcoff

-

9 august 2019

Terapia cu funcții publice face bine, atât la bulendre, cât și la avere. Este cazul lui Mihai Chirica, primarul Iașiului. De la un inginer mediocru, care lucra la o firmă de construcții, a ajuns șef peste dulcele târg al Ieșilor. Nu și-a uitat originea, cel puțin din punct de vedere al recunoștinței față de cei care l-au propulsat, prin diferite tertipuri și negocieri cu ușile închise: firma la care a fost angajat este, acum, preferata contractelor cu statul din inima Moldovei.

Aventura lui Mihai Chirica în ”lumea bună” începe în anii 2000, când la putere era Constantin Simirad, fost primar al Iașiului. Poate că norocul a început să îi surâdă fix în momentul în care a fost fotografiat, în poziție umilă, în timp ce supraveghea modul în care firma Conest (la care era angajat inginer) lucra la casa lui Simirad.

Conest, firma de casă a Primăriei Iași

Cum a ajuns Mihai Chirica (de care râdeau colegii pentru celebra înscenare a unei spargeri eșuate la o magazine cu vopseluri din gestiunea sa) să fie desemnat diriginte de șantier la construcția vilei lui Simirad, rămâne un mister pentru noi.

În esență, este mâna dumnezeiască pusă pe creștetul nealintat de soartă al viitorului boier al Moldovei, care povestea, nu mai devreme de anul trecut, cum este un urmaș al Doinei Cornea și povestea prin emisiuni cum se lasă și el răstignit pe cruce, ca Iisus, în lupta cu PSD. Desigur, în timp ce consilierii locali ai PSD votează fix cum vrea Chirica în ședințele de consiliu local.

Dar să revenim la începuturi. În 2002, la puțină vreme după ce inginerul Chirica a terminat de construit casa lui Simirad, a fost adus de acesta din urmă în funcția de inspector al Direcției Tehnice din Primăria Iași.

Trecerea de la privat la stat a declanșat în Mihai Chirica o explozie de competență. Adunând toată priceperea posibilă la un loc, în doar cinci luni a devenit directorul general al Direcției Tehnice din cadrul Primăriei Iași. Totul, fără experiență în conducere, fără cursuri de specialitate de management.

O ironie a sorții, pe care nici cei din DNA nu pot (inca? sau deloc?) s-o descifreze, face ca firma Conest să înceapă să câștige pe bandă rulantă contracte în Iași. Iată că sunt 17 ani de când firma la care a fost angajat actualul primar al Iașiului face legea în construcții.

”Beneficiind de o relație foarte bună cu primăria dar și cu alte instituții, CONEST a depășit în 2015 IASICON-ul în postura de constructorul nr. 1 al Iașului”, scriau, în luna februarie a acestui an, jurnaliștii de la topiași.ro.

De neclintit

Timp de 10 ani, Mihai Chirica a fost de neclintit din funcția de director tehnic. Presa vremii e plină de articole în care se vorbea despre contractele ce curgeau gârlă pentru Conest ori despre terenurile bine cotate, vândute aceleiași firme la prețuri de lumea a treia. În tot acest timp, boierul nostru locuia într-un imobil al cărui proprietar era chiar Conest. Plătea chirie, desigur, așa a susținut Chirica în toți acești ani.

I-a fost greu lui Mihai Chirica în acea funcție. Soarta l-a obligat ca, rând pe rând, să boteze și să cunune mai pe toți cei care făceau afaceri cu Primăria Iași, pornind de la patroni ai firmelor de taxi care obțineau licențe chiar de la el, până la cei care mulgeau banii ieșenilor, prestând transport public cu niște sicrie pe roți, aduse la Iași din orașe europene care deciseseră să le arunce la fier vechi.

Marele baron Gheorghe Nichita, fost primar al Iașiului (da, cel care transformase Poliția Locală în serviciul de supraveghere al amantei) a fost și el orbit de performanțele directorului tehnic al primăriei.

Casele s-au înmulțit ca ciupercile după ploaie

În acea perioadă, lui Mihai Chirica i-au crescut aripile. Odată cu ele, au apărut și casele. Discret. Un unchi devine deodată proprietar pe un imobil al primăriei, care se transformă subit într-o casă cu etaj. Mai apoi apare o altă casă, plus un apartament. Dar nu pe numele lui, pentru că e prea mult să tot schimbi declarațiile de avere de la o lună la alta.

Funcționarul Chirica rămăsese sărac în acte, însă metamorfoza era evidentă. Costume mai pe măsura lui, pantofi frumoși, butoni de firmă, părul aranjat. Începuse să devină un simbol, se transforma, încet, într-un produs de marketing. Au apărut afacerile prin interpuși: cafenele selecte ori firma de administrare a scărilor de bloc, Urbica, concurența directă a firmei primăriei.

Funcția publică a născut și dorința de afirmare în plan politic. Astfel, Mihai Chirica se înscrie în PSD Iași, iar Gheorghe Nichita îl numește direct șef de organizație peste municipiu.

2012 este anul cand devine viceprimar PSD. Altă ligă, aceleași metehne. Începe să se viseze primar.

În paralel cu visul de preamărire politică a mai apărut o casă, pe numele firmei fratelui, cu activitate aproape 0, cu zero angajați. Casa, estimată la vreun sfert de million de euro, despre care însuși muncitorul său frate, angajat pe un salariu modest la Antibiotice, habar nu avea.

Scoateri din decor și recompense

În 2015 dispare din peisaj baronul Nichita. DNA îl scoate din decor, iar Chirica devine primar interimar.

Prima recompensă se îndreaptă spre Simirad. Îl aduce la primărie în funcția de consilier la cabinet.

Tot atunci apare încă o casă, pe care o trece pe numele copiilor din a doua căsătorie.

În 2016 este ales primar pe listele PSD. A fost pus candidat de către Liviu Dragnea, peste voința filialei locale a PSD, care îl considera vinovat pe Chirica de faptul că Nichita fost scos din peisaj de procurorii DNA.

La opt luni de la alegeri, primarul Iașiului o ia razna. Lovește în Dragnea din toate pozițiile, are apariții la televiziunile naționale, în timp ce trece prin consiliul local mânării imobiliare de răsunet. Toate, cu ajutorul consilierilor locali PSD.

În Primăria Iași, 20 de oameni încep să se ocupe doar de imaginea lui Mihai Chirica. Apar topuri mincinoase comandate, preluate pe nemestecate de media locală și națională. Amețeala puterii își pune accentul și apar marile derapaje verbale: se declară descendent al lui Ștefan cel Mare, se aseamănă cu Napoleon, se lasă răstignit pe cruce la Iisus Hristos, se declară urmaș al Doinei Cornea și spune, convins, că Iașiul este ”Dubaiul Estului”.

În antiteză cu imaginea coafată și dată cu mult fond de ten, Iașiul devine cel mai poluat oraș al României și este fruntaș în top orașe poluate în Europa. Sub mandatul său nu începe nicio investiție majoră. Pe linia absorbției fondurilor europene e praf. Are buget de investiții de câteva ori mai mic față de Cluj și Oradea, dar nu reușește să îl cheltuiască nici măcar pe jumătate.

Bebeluș de 11 luni, afacerist de mic

În 2019 apare o altă casă, ce aparține tot Conestului. Aici, Chirica locuiește cu cea de-a treia soție. Este cumpărată la un preț ridicol de mic, pe numele noii soacre.

”Ultima vilă din Platoul Însorit, în care Mihai Chirica locuiește de ani de zile, este luată cu rate la dezvoltator pe firma soacrei sale, Lacta Han Prod. Contractul e din 2017, se va încheia în noiembrie 2020, vila costând 80.000 de euro, unul dintre cele mai bune prețuri de pe piață. Soacra plătește 1.700 euro/lună pentru ginerele său. Primarul practic primește toate vilele pe gratis, el având pe numele său doar un apartament și două terenuri, nefolosite vreodată.

Unchiul Vasile i-a donat 39.000 euro, bani cu care și-a cumpărat prima vilă.

Fratele Ioan i-a ținut pe firma Eurodesign Consulting o mașină Skoda Octavia și, mai nou, o vilă de 200.000 de euro la Frasin.

Iar soacra, Maria Popa, prin firma sa, Lacta Han Prod, a cumpărat familiei un Mercedes GLE, dar și o jumătate de duplex pe Platoul Însorit.

De fapt, aceasta-i acum dezvăluirea: casa în care locuiește primarul Mihai Chirica a fost cumpărată, în rate, de soacra sa, Maria Popa. Vânzător: firma de construcții Conest”, scriau jurnaliștii de la reporteris.ro

În iunie 2019, o anchetă a celor de la reporteris.ro devoalează cea mai mare aroganță: bebelușul de 11 ani al lui Mihai Chirica are și el un imobil cumpărat cu banii jos, cu un alt sfert de milion de euro.

”Primarul abia și-a terminat vila secretă, de 200.000 de euro, de la Frasin, și a trecut la o nouă achiziție exorbitantă. A cumpărat 836 mp pe Sărărie, la 100 m de Bolta Rece, una din puținele suprafețe atât de mari care mai pot fi găsite în zona de case Centru-Copou.

Tranzacția s-a făcut pe numele fiului său, care la acea dată avea 11 luni. Curator a fost mama primarului, de 74 de ani, și care are o pensie cumulată cu soțul său de 500 de euro.

Copilul apare în autorizația de demolare a imobilului de pe această proprietate, o scăpare a celor din Primăria Iași, firul de la care a plecat investigația REPORTER. Chirica a refuzat să explice de unde are cei 250.000 de euro, iar mama sa a încercat să-l acopere: „Am strâns din pensie”.

Achizițiile din ultimul deceniu ale lui Chirica se ridică la o valoare reală, în momentul achizițiilor de aproape 700.000 de euro, iar valoarea de piață, în acest moment, depășește 1 milion de euro. În tot acest timp, veniturile primarului au fost de 10 ori mai mici.

Pe Sărărie, primarul va demola tot, după ce-a plătit 250.000 de euro, și va construi o nouă vilă, însemnând alte zeci sau sute de mii de euro. Trecerea unei afaceri de un sfert de milion de euro pe numele unui copil de 1 an îl face pe Mihai Chirica să fie un caz unic în rândul baronilor locali din România”, scrie jurnalistul Gabriel Gachi, editorul coordonator al publicației reporteris.ro

Ce spune Chirica despre casele lui

Într-un interviu ”servit” unei publicații locale, primarul Iașiului încearcă să se justifice. Totul e pentru binele copiilor și niciodată nu a avut în gând să își ascundă averea. E corect și transparent ca apa de izvor.

”Toată averea mea a făcut dintotdeauna obiectul unei prezentări publice şi nu am făcut o împărţire a averii după criterii subiective, legate de ascunderea ei sau alte chestiuni de această natură. Pur şi simplu, bunurile pe care eu le-am deţinut şi le deţin ca şi bunuri personale sunt trecute în fişa de avere. Apartamentul din Iaşi, de pe Bulevardul Independenţei, terenul de la Bârnova şi terenul de la Neagra Şarului, din judeţul Suceava, aceste bunuri vin din anii 2004, 2008, 2011, înainte de a fi în funcţie de demnitate publică. Casa în care locuiesc fetele mele provine dintr-o căsătorie anterioară şi făcut obiectul unei hotărâri judecătoreşti de partaj, iar eu, în consens cu fosta soţie, am decis să o dăm celor doi copii ai noştri, celor două fete. În ceea ce priveşte ultima declaraţie de avere, a fost la fel, foarte transparentă, pentru că sursele de venit au fost declarate în perioada 2017-2018 şi bunul cumpărat cu banii deţinuţi a fost trecut în declaraţia de avere din 2019, aşa cum s-a prezentat în perioada prevăzută de lege. Deci 2017, 2018 ca sursă de venit şi 2019 ca şi bunuri achiziţionate şi nu a fost decât una dintre cele mai transparente modalităţi de punere a averii pe masă, cum se spune, pentru un demnitar public. Mai ales că am şi depus şi am obţinut certificat de urbanism pentru demolarea casei existente pe acel teren, nici pe departe o vilă, şi am cerut publicarea certificatului de demolare pentru că aşa mi s-a părut corect”, a declarat Mihai Chirica jurnaliștilor de la ”Ziarul Evenimentul” din Iași.

Totuși, de ce a trecut casele pe numele copiilor?

”Pentru că ele au fost achiziţionate prin decizia părinţilor ca să rămână copiilor, pentru că a făcut obiectul unui partaj pentru divorţ… Fosta soţie s-a recăsătorit şi bunurile au rămas protejate ca şi bunuri ale copiilor, pentru că şi eu sunt o persoană vulnerabilă în faţa divinităţii şi trebuia să am conştiinţa împăcată că în urma mea nu îmi rămân copiii pe drumuri, motiv pentru care am renunţat la partea care mi se cuvenea în favoarea copiilor, ceea ce mi se pare corect din punct de vedere al unui părinte”, mai spune Chirica.

Eșecuri marca Mihai Chirica

În Iași se circulă la orele de vârf bară la bară, în fiecare zi, an de an, chiar dacă Mihai Chirica se laudă cu implementarea unui sistem de management al traficului, care a costat nu mai puțin de 10 milioane de euro.

Ce s-a întâmplat de la implementarea lui? Timpi crescuți de așteptare în trafic, deoarece proiectul tehnic avizat de Comisia de Circulație din cadrul primăriei a fost făcut pe genunchi.

”Sistemul integrat de management al traficului a costat aproximativ 71 milioane lei. Primăria a decontat din fonduri UE aproximativ 25 milioane de lei. Așadar, 46 milioane de lei au fost cheltuiți de la bugetul local pentru implementarea sistemului de management al traficului. 10 milioane de euro pentru un proiect care conduce la poluare, timpi crescuți de așteptare în trafic și nervi”, susține deputatul PNL Marius Bodea.

Cel mai grav este că acest sistem a transformat Iașiul într-unul dintre cele mai poluate orașe ale Europei.

”Din momentul implementării sistemului de management al traficului, la toate stațiile de măsurare a calității aerului din oraș au crescut valorile care indică poluarea cu PM10 – particulele de praf în suspensie. În 2016 au fost înregistrate 70 de depăşiri, în 2017 calitatea aerului a înregistratat valori de peste 5 ori peste limita maximă admisă ajungând până la 183 de depășiri la particulele de praf în suspensie. În lunile ianuarie – martie 2018, în Iaşi s-au înregistrat 60 de depăşiri la poluarea aerului cu particulele în suspensie, PM10, în cele 4 staţii din municipiu care măsoară calitatea aerului. Acest lucru este alarmant, în condiţiile în care maxima admisă anuală de către Comisia Europeană este de 35 depăşiri”, declara același în vara anului trecut.

Apoi Chirica, mai ales că se trage din Ștefan cel Mare, cum singur povestea în conferințele de presă, a vrut să cinstească trecutul României Mari. Și a reușit. A reușit să facă de râs toată Moldova, să o înscrie în primele pagini ale ziarelor naționale.

A hotărât să construiască un catarg de câteva zeci de metri, în vârful căruia să fluture, mândru, drapelul național. Toată această aventură a costat bugetul Iașiului aproape 800.000 de lei, cam cât o vilă cochetă undeva prin Spania, la malul mării. La asta mai adăugăm că anul trecut, Chirica a avut Unirea lui, refuzând să colaboreze cu șeful Consiliului Județean, Maricel Popa, din cauză că sunt certați.

Tichilești: Viața ultimilor bolnavi de lepră din România

Autor

Anamaria Nedelcoff

-

9 august 2019

Județul Tulcea, Dobrogea, România lui 2019. La 96 de kilometri de Tulcea se află Tichilești, unde există singurul spital din Uniunea Europeană în care mai sunt bolnavi de lepră. Ni se arată suferința: una îngrozitoare, departe de ochii lumii obișnuite, trăită în tăcere. Ne izbim de ani în care izolarea a fost stăpână, dar și de resemnare, seninătate și încredere într-o viață mai bună.

Doar nouă pacienți mai sunt internați în Leprozeria Tichilești. Pe vremuri au fost aproape 200. Rând pe rând, oamenii s-au stins, lăsând în urmă o viață plină de dureri fizice incredibile, vise neîmplinite și o dorință de libertate de nestăvilit.

Leprozeria Tichilești a fost înființată la începutul anilor 1900. Aici au fost aduși cu forța bolnavii de lepră din toate colțurile țării și chiar din afara ei. Din rațiuni de sănătate publică, justificau reprezentanții statului de atunci, care erau convinși că lepra se transmite printr-o simplă strângere de mână.

Oamenii de aici nu au avut de ales. Și-au construit propriile vieți, așa cum au putut, printre durerile trupești pe care nu le poți cuprinde, acum, cu mintea, în toată oroarea lor. Au avut și copii, unii dintre aceștia ducând moștenirea înfricoșătoare a leprei mai departe.

Cum se vede libertatea

Vasile Olescu are 64 de ani. S-a născut în Leprozeria din Tichilești și, după ce și-a petrecut tinerețea cum a vrut, a revenit aici: boala l-a luat și pe el ostatic, la o vârstă la care cei mai mulți dintre noi ne facem planuri cu privire la carieră, familie, vacanțe.

”Sunt născut, crescut aici, din doi părinți bolnavi. Ei s-au găsit aici, aici s-au cuplat, aici și-au făcut neamuri, aici și-au făcut case, mese și tot ceea ce. Aici și-au petrecut până în ultimele clipe de viață. Aici a fost viața lor. Aici a fost viața lor, ei știind că din altă parte, alte surse nu au unde să mai meargă și unde să se ducă”

Părinții lui Vasile erau adolescenți când au fost aduși în Tichilești. Tatăl avea 14 ani, iar mama 16. Boala n-a ținut cont de vârstă și le-a distrus trupurile tinere.

Aici, lumea lui și a celorlalți pacienți se împarte simplu: Tichilești și ceva ce au doar alții: libertate. Libertatea nu există cu adevărat în acest colț de țară, ce pare atât de liniștit. Lepra le-a furat viața, visurile, sănătatea și i-a obligat să trăiască după cum a dictat ea, nu după pofta inimii lor.

Vasile Olescu ne spune că ”am făcut în libertate școlile, după aia am plecat fiecare în domeniu, în meseria lui”.

Îl rugăm să ne explice cum vede el libertatea asta.

”De la poartă în sus, afară… Se numește libertate. Iar aici e un simplu spital. Îs pacienți numiți. Aici a fost casa lor, a fiecărui pacient. Că aici au fost ca pacienți. Nu ca bolnavi, ci ca pacienți considerați”, încearcă să ne lămurească bărbatul.

”Au fost foarte mutilați din cauza bolii”

De la Vasile Olescu ajungem la casa în care locuiește Domnica Mișcov. Are 74 de ani. Este și ea unul dintre copiii Tichileștiului. Părinții ei au fost aduși la 12 și 14 ani în spital. Au crescut, și-au încropit o viață, o căsuță, o familie și, în ciuda bolii, au cerut dreptate pentru copiii lor: dreptul de a învăța la școală mai departe. Să fie copiii mai mult decât i-a lăsat lăsat lepra pe ei, părinții, să fie. Tatăl ei nu a apucat niciodată să-și vadă fiica: a orbit cu puțin timp înainte ca ea să vină pe lume.

”Eu am ținut foarte mult la părinții mei. Nu mi-am ascuns niciodată originea. Adică cum pot să îi neg pe cei care m-au adus pe lume? Pe cei care m-au iubit? Aducând un copil pe lume, s-au gândit: dom`le, noi suntem niște nenorociți, dar totuși de acest copil noi trebuie să ne ocupăm. Și îi mulțumesc lui Dumnezeu! I-am respectat, i-am iubit”, povestește, cu emoție, Domnica Mișcov.

A fost alături de părinții ei până la final. Călin și Ioana Mișcov au fost oameni buni, luminoși, de ispravă, pe care și-i amintesc cu drag și angajații spitalului. Ne zâmbesc din tablourile aflate în holul de lângă cabinetul medicului, de parcă nu ar fi avut o viață atât de dureroasă.

”Au fost foarte mutilați din cauza bolii, fiind aduși deci de foarte mici și în perioada aceea nu apăruse tratamentul care a făcut minuni – Promina, pe vremea aceea. Au avut o boală nervoasă. Forma nervoasă – pierderea simțului periferic, mâinile picioarele. Mama mea și-a distrus picioarele când a făcut căsuța aceasta, în `50. Deci toată ziua a umblat cu o scândurică în care era un cui. Nu a simțit. Seara, când și-a dat jos încălțămintea, talpa era făcută ferfeniță. De atunci, până a terminat viața pe pământ, acolo nu s-a mai vindecat, pentru că rănile de lepră nu se închid. Au fost distruși complet de boală”, susține fiica lor.

Acum locuiește în căsuța mică, construită de mâinile ciuntite de lepră ale părinților ei. Locuința se numește ”Casa Mama Ioana”, în memoria femeii cu zâmbet blând. Totul îi amintește Domnicăi de ei, de părinți, de mama care a închis ochii ultima și care, cu o zi înainte, a rugat-o să aibă grijă de casă și de pisică.

Unii au avut o viață înainte de lepră

Aurelian Tuță va împlini anul acesta 75 de ani. Este internat de peste 40 de ani în Leprozeria Tichilești. Înainte de apariția leprei a avut o viață. O viață în care era mecanic agricol și își creștea cei cinci copii. A aflat că este bolnav în ziua în care, în plină campanie de treierat, s-a ars și nu a simțit. Medicii i-au zis că e lepră și l-au trimis la Tichilești. Cu toate astea, a mai muncit câțiva ani și a ascuns faptul că e bolnav.

”Ce făceam eu cu colegii? Luam fieșcare, eram 12 inși. Scoteam din traistă: și noi, și ăla și ăla. Unul avea tocană de legume, unul un salam sau ce aveam, mâncam frățește. Păi, dacă ei știau că eu sunt lepros, eu mâncam de unul singur. Nu mai era, viață nu mai era!”, este de părere Aurelian Tuță.

A vrut să-și pună fiecare copil la casa lui. I-a și reușit. N-a vrut să se spună despre ei că au un tată lepros, care nu a făcut nimic pentru copii.

În încheiere, ne spune că viața lui s-a dus repede. Ar fi vrut să facă multe, să muncească mai mult, să fie alături de familie, să își vadă nepoții crescând. Lepra i-a furat viața și familia. Însă Aurel nu e supărat pe Dumnezeu: ”El, Drăguțul, a vrut să îmi dea o povață. Și tot o încurajare. De ce? Dar nu L-am înjurat niciodată”.

Internată de 73 de ani

Cea mai veche pacientă din Tichilești a împlinit anul acesta 91 de ani. Este internată aici de 73 de ani și îți spune că da, la 18 ani, când a fost adusă în spital, a plâns. Iar apoi și-a descoperit credința. E convinsă că Dumnezeu este cel care a permis să se îmbolnăvească de lepră.

”Dumnezeu care ne-a creat nu greșește în tot ce face, chiar dacă noi suntem așa cum suntem. Dumnezeu mi-a dat mie lepra și m-a adus aici în `46, pe 16 mai. Am împlinit 73 de ani de când sunt în Tichilești. Am plâns așa, puțin timp, am plâns. Dar Domnul Iisus s-a îndurat de mine și în 46 m-a adus pe mine aici”, ne spune Eufimia Dumitru.

Cum e să lucrezi 20 de ani în leprozerie

Nici pentru angajații de aici nu a fost foarte ușor. Unii dintre ei și-au petrecut întreaga tinerețe în Tichilești, alături de bolnavii care le-au fost lecții de viață, pe care i-au prețuit și i-au iubit. Este și cazul Mihaelei Trandafir, care este asistentă medicală în Leprozeria Tichilești de peste 20 de ani.

Unul dintre oamenii de aici i-a fost mai mult decât pacient. I-a fost ca un bunic și tare mult și-a dorit s-o vadă îmbrăcată în mireasă.

”Am avut un pacient care a făcut un AVC chiar pe tura mea. Îmi era ca și un bunic. Un om minunat. Un om minunat, cu o poveste de viață înfricoșătoare. El venea de peste drum, din Lărgeanca. S-a căsătorit aici, nu a avut copii și pur și simplu m-a iubit. Îmi spunea nepoata lui. Când m-am căsătorit și am făcut nunta, a fost atât de impresionat și mi-a zis: ”Când vei fi mireasă, să vii la mine să te văd!” Și m-am dus la el și m-a văzut”, ne povestește, zâmbind printre lacrimi.

Ani mai târziu, bătrânul i-a murit în brațe.

România nu mai are lepră

Medicamentele care au dus la vindecarea leprei au apărut abia în anii 80. Medicii susțin că această boală nu se transmite, iar boala este complet vindecată. Aici, acum, la noi în România.

”Trebuie să spunem clar, cert, că această boală nu se transmite. Avem personal care este de zeci de ani în această incintă și care asistă pacienți de lepră. Absolut nimeni de la ei din familie, inclusiv ei, nu au făcut această boală. În momentul de față spunem clar și concis că lepra nu mai există. Este complet eradicată. Boala, în momentul de față, este complet vindecată!”, declară medicul Dinu Rădulescu.

Chiar dacă acum lepra este complet vindecată, oamenii de aici nu pot fi mutați în altă parte ori trimiși acasă, pentru că zecile de ani petrecute aici nu i-au lăsat să aibă o viață a lor, normală, în ceea ce ei numesc cu atâta patimă LIBERTATE.

Ziarul de Investigații

PSD, supărat că PNL a comentat bugetul și a făcut vorbire de falsuri. Plângere penală pentru comunicarea și răspândirea în mod conștient de știri false care pun în pericol securitatea națională

Agent de poliție judecat pentru o mită de 100 de euro!

Adio, dar rămân cu tine: tandemul Dăncilă- Tăriceanu în repriza a doua, Ponta pe tușă

Fostul premier Tudose glumește pe seama dorinței ALDE de a avea mai mulți miniștri: „Dragă CeX, vezi cu alde ALDE ce faci!”

Premierul Dăncilă asigură că România are bani, inclusiv pentru investiții

Victor Ponta: „Ministrul de Finanțe se ocupă de bătălii politice cu aliații din ALDE și cu strategii prin care să o “împingă pe scări” pe Viorica Dăncilă. Noi o să plătim prețul ”

Arad: o ceartă ce ne-a costat 10 milioane de lei

Îl faci pe Iohannis să câștige alegerile, iei și tu căruțe de bani de la stat

Senatorul Melcilor: Cum arde Nicolae Moga gazul degeaba în Parlament

O capitală falimentară. Unde sunt banii?

Mihai Chirica, boierul Moldovei

Tichilești: Viața ultimilor bolnavi de lepră din România

Rămâi conectat

Ultimul articol

Ciucu a găsit la Primăria Capitalei un „buget „mâncat” de subvenții”

Urmează o nouă demisie în Guvern? Daniel David: „Am tot amânat plecarea de foarte...

Nicușor Dan vrea referendum în Justiție; CSM avertizează că nu va tolera „nicio formă...