În urmă cu câteva zile, premierul Marcel Ciolacu anunța că, în toamna acestui an, românii au toate șansele să scape de vizele pentru SUA, însă declarațiile sale sunt contrazise de Ambasadoarea Statelor Unite, Kathleen Kavalec.
Ciolacu detalia astfel la Antena 3 că este „ferm convins” că „în octombrie, cel târziu, nu o să mai avem vize cu Statele Unite, Visa Waiver”.
În declarația completă, Ciolacu afirma că „trebuie o mobilizare în continuare din partea românilor, să meargă să-şi reînnoiască vizele, care mai au o perioadă scurtă până expiră”, iar de aici se va ajunge la o rată mică de refuz și, implicit, la eliminarea vizelor chiar în acest an. Situația nu e chiar așa simplă însă, potrivit Ambasadoarei SUA.
Într-un interviu acordat PRO TV, Kathleen Kavalec a subliniat că „programul Viza Waiver presupune mai mulți pași, unii fiind acorduri guvernamentale, dar unul dintre elementele principale este rata de refuz a vizelor”, rată care se măsoară „de la an la an”.
„Probabil că el s-a referit la speranța că poate această rată de refuz va scădea suficient anul acesta. Nu vom ști însă asta până spre finalul anului, așa că mai avem de muncit în această privință pentru a vedea dacă vom reuși să progresăm.
Nu e o decizie politică, ci pur și simplu pe cifre. Așa că vreau să profit și să-i încurajez pe privitorii dumneavoastră: dacă aveți o viză, vă rog să vi-o reînnoiți pentru că asta ne va ajuta să ne atingem scopul, iar dacă nu aveți o viză atunci aplicați pentru una, pentru că dacă nu primim mai multe cereri, atunci ne va fi mult mai dificil să scădem acea rată de refuz”, a detaliat Ambasadoarea Kathleen Kavalec pentru sursa citată, punctând asupra faptului că „va dura câteva luni implementarea acestui program”, motiv pentru care eliminarea vizelor pentru români „probabil că nu se va întâmpla anul acesta”.
Totodată, Ambasadoarea Statelor Unite, Kathleen Kavalec, a răspuns la o întrebare directă: Care este cea mai fericită previziune? „Poate 2025, cel mai devreme, da”.
Bugetul de stat al României încasează tot mai mulți bani de la operatorii de jocuri de noroc, o arată statisticile anuale oficiale. Cel mai recent raport publicat de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) indică un total de 2.009.145.827 încasați de la companiile de profil în anul 2022 – mai exact, de la 356 organizatori de jocuri tip gambling și 464 operatori economici licențiați clasa a II-a (afiliați ai acestora, companii asociate industriei). Cu un an înainte, suma consemnată era de 1.090.205.214 lei, rezultând astfel un avans de 84%.
Ținând cont de evoluția sectorului de jocuri de noroc în anul 2023, inclusiv creșterile de taxe introduse de Guvern, este de așteptat ca viitorul raport ONJN, cel pentru anul trecut, să valideze acest trend de creștere al sumelor colectate din activitățile de divertisment de tip gambling. Sectorul include o multitudine de nișe – jocuri loto, jocuri de cazinou (inclusiv aparate de sloturi), pariuri sportive, jocuri de bingo și keno, jocuri de noroc tip tombole.
Contribuțiile sectorului de gambling în economia națională
Categoria de jocuri de noroc offline continuă să genereze activitate economică semnificativă. Prin sălile de jocuri, agențiile de pariuri sportive și cazinourile existente în România, mediul privat implicat în această industrie plătește lunar zeci de mii de salariați și închiriază numeroase locații, fiind astfel un chiriaș de top în sectorul imobiliar. Pe verticală, transmiterea de bani în economie este și mai relevantă, de la partea de publicitate până la diverși alți furnizori necesari pentru desfășurarea activităților curente.
Conform raportului ONJN, chiar dacă numărul de operatori de aparate de joc slot-machine (cunoscute drept păcănele) a scăzut cu 26 în anul 2022 (până la un total de 254 de operatori), totalul taxelor de licență plătite de aceștia a fost de 75.738.570 lei – o creștere de 76,9% față de anul 2021.
Aceeași sursă menționează taxe și pentru cazinouri terestre (1.607.775 lei taxe de licențiere și 3.289.755 lei taxe de autorizare), operatori de bingo (205.301 lei taxe de licențiere și 207.774 lei taxe de autorizare), operatori de pariuri în cotă fixă (6.183.930 lei taxe de licențiere și 15.458.302 lei taxe de autorizare) și cluburi de poker (828.623 lei taxe de licențiere și 228.799 lei taxe de autorizare). În privința agenților economici din sectorul de pariuri în cotă fixă, trebuie subliniat faptul că aceștia au achitat și o taxă de regularizare de 119.750.280 lei.
Jocurile de noroc la distanță – cea mai semnificativă evoluție
Cu 32 de operatori în 2022 (față de 30 în urmă cu un an), domeniul jocurilor de noroc la distanță a determinat încasări totale de taxe la bugetul de stat în creștere de 2,16 ori: de la 506.197.522 lei, la 1.096.178.065 lei. Și în acest caz, cele mai importante au fost taxele de regularizare (987.806.207 lei).
Se poate observa astfel o evoluție puternică a mediului online de jocuri de noroc, în condițiile în care românii petrec tot mai mult timp pe internet și aleg să își desfășoare în zona digitală fel de fel de activități din viața de zi cu zi, inclusiv partea de divertisment.
Sectoarele de cazino online, pariuri online, poker online și bingo online sunt tot mai efervescente, pe măsură ce concurența în creștere îi determină pe operatori să ofere bonusuri de bun venit, rotiri gratuite la păcănele, chiar bonusuri fără depunere și alte avantaje pentru clienți noi și existenți, ca parte a politicilor de marketing. În mod evident, jocurile de noroc la distanță au avantajul de a putea fi accesate oriunde și oricând, inclusiv în variante demo, fără mize reale.
ONJN, rol major în desfășurarea activităților de gambling
Jocurile de noroc pe internet se pot desfășura 100% legal și sigur doar pe la cazinouri online licențiate de către ONJN. De fapt, în mod normal românii nu pot accesa platformele din alte state atunci când folosesc conexiuni din România, furnizorii servicii de internet blocând aceste website-uri, la solicitarea autorităților. ONJN autorizează și monitorizează jocurile de noroc tradiționale și online care au ca destinație jucătorii cu domiciliul fiscal în țara noastră.
Printre atribuțiile instituției se află inclusiv protecția consumatorilor și a grupurilor vulnerabile, aplicarea de măsuri pentru eliminarea activităților ilegale privind ordinea și securitatea publică, de exemplu fraude în domeniul jocurilor de noroc, furturi de identitate sau spălare de bani. În prezent, jocul responsabil este în centrul atenției, fiind un obiectiv asumat de toți operatorii de jocuri de noroc, prin mesaje de informare, instrumente practice și monitorizare, cu ajutorul tehnologiei de ultimă generație.
Înființată în anul 2000 prin reorganizarea fostului CONEL, Transelectrica este, la ora actuală, operatorul național de transport al energiei electrice din România. Deține monopolul pe piața energiei la capitolul transport și, astfel, face regulile. Transelectrica este și singura companie românească de stat listată la Bursă.
Așa începea articolul scris in Ziarul de Investigații din data de 20 septembrie 2019. Ai zice că după mai bine de patru ani lucrurile, năravurile s-au mai schimbat…Ei bine nu! Aceleași personaje, unele cu nume schimbate fac în continuare legea în Transelectrica. Sigur, din ”gașca” respectivă unii au părăsit locul, alții… le-au luat locul.
Fosta doamnă Teodoru, actuală Filipoiu
Doamna Alina Elena Filipoiu vrea să fie neapărat repusă în funcție. Într-o viață ideală ar fi simplu – examen pe competențe și totul se rezolvă! Nu știu dacă doamna Filipoiu are sau nu competențe în zona pe care și-o dorește atât de mult, dar pare că aceasta ar exercita presiuni asupra juristului Transelectrica Bacău – Cristian Lungu, ”să nu se implice prea mult” in dosarul nr 1134/110/2023 aflat pe rolul Judecătoriei Bacău, care are ca obiect anularea deciziei de reorganizare, reclamant fiind Filip Bogdan împotriva CN de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A.
Mai exact, dacă instanța ar decide anularea deciziei de reorganizare, doamna Alina Filipoiu revine în Directorat împreuna cu domnul Tătaru.
Împreună cu Alina Filipoiu, Florin Tătaru își asigură majoritatea probabil, pentru a putea servi interesele unui fost prim-ministru care ar aduce firme turcești să deruleze proiecte în energie!
În calitate de director cu drept de decizie și administrare a TRANSELECTRICA acesta deține informații de interes național din interiorul Companiei cu privire la noile schimbări legislative la care Transelectrica lucrează împreună cu ANRE, cu privire la reglementarea stocării energiei, consumuri previzionate, planuri de dezvoltare Transelectrica în rețea de care pot beneficia dezvoltatorii, bune practici de servicii de sistem ale Transelectrica, date de expirare a avizelor tehnice către grupuri din ”grupul fotbaliștilor” care dezvoltă afaceri în domeniul energiei. Dacă aceste informații ar ajunge în folosul diverselor companii nou aduse de fostul prim-ministru?!
Dar cred în cinstea și integritatea morală a domnului Tătaru și refuz să cred că ar putea fi posibil așa ceva. Până la proba contrarie!
Și pentru alte interese?
De asemenea, pare că Florin Tătaru ar avea intâlniri frecvente cu reprezentantii MASS ENERGY, societate controlată de omul de afaceri iordanian Ahmad Ismail Saleh, cel care a cumpărat de la statul român Complexul Energetic Mintia, un complex strategic având in vedere puterea centralelor de generare energie peste 7000 MW, pentru care Tătaru vine cu bune practici de sistem sau cu variante de stocare a acesteia, având în vedere că statul român înregistrează consumuri scăzute de energie și este obligat să închidă Hidroelectrica din când în când.
In calitatea lui de Director cu drept de decizie și administrare a TRANSELECTRICA a inițiat și dus la bun sfârșit sponsorizări către diferite ONG-uri, biserici și asociații sportive din Satu Mare și Baia Mare. Sursele mele susțin că ar fi vorba despre o cupă de schi in luna aprilie la Baia Mare, sponsorizare inițiată și dusă la realizare prin susținerea exclusivă a Directorului Tătaru în valoare de 100.000 lei.
Pe măsură ce lucrurile vor evolua, și eu vă voi ține la curent.
Actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a găsit niște date publicate de Institutul Național de Statistică, raportate la luna martie a acestui an, și a zis să „dea de veste” pe Facebook.
Interesul lui Câciu este în domeniul piața forței de muncă, unde se exemplifică faptul că în luna martie 2004, „câștigul mediu brut pe economie a fost de 8.502 lei și cel net 5.185 lei”.
Iar în acest context, Adrian Câciu a transformat sumele în euro, subliniind că românii câștigă 1.000 de euro pe lună – și un pic peste, ceea ce „va deveni o normalitate”.
Pe lângă cuvintele scrise, Câciu a atașat și o fotografie postării, în care se detaliază că în martie câștigul salarial mediu brut a fost mai mare cu 6,4% decât în februarie, iar cel net – cu 6,3%. Totodată, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, respectiv luna martie, salariul mediu net a crescut cu 13,9%.
„Așa cum spuneam la începutul anului, salariul mediu net de peste 1.000 euro va deveni normalitate în 2024. Iată că cifrele de la Institutul Național de Statistica ne confirmă acest lucru:
Salariul mediu net a depășit 1.000 euro/ lună, ajungând la 1.043 eur în valoare nominală. Este acum momentul ca nivelul median al salariilor angajaților români să se ridice și el iar mijlocul scalei salariale să fie cât mai apropiat de media generală pe țară!
Toată lumea a înteles că, dacă dorim dezvoltare, avem nevoie de forță de muncă bine calificată și bine plătită!”, scrie Adrian Câciu pe Facebook.
PSD și PNL lucrează bine împreună ca o coaliție aflată la guvernare și își vor continua proiectele începute, a asigurat premierul Marcel Ciolacu aseară.
Declarațiile au fost făcute de acesta la Digi 24, Ciolacu asigurând că nu există tensiuni la nivelul conducerii celor două partide de guvernământ, dar nici între miniștrii cabinetului.
Cu toate acestea, liderul PSD a admis, fără a da nume, că „mai sunt doi – trei pe la PNL care țipă ei ca pițigoii”, opinând că situația „îl deranjează pe domnul Ciucă, pentru că dânsul trebuie să se impună în interiorul partidului”.
Cu toate acestea, premierul Ciolacu a asigurat că „nimeni nu vrea scandal”, deoarece „toată lumea aşteaptă performanţă guvernamentală şi administrativă”. Și, mai mult decât atât, liderul PSD crede că actuala coaliție „a trecut primul examen” atunci când s-a făcut rotația guvernamentală.
„Eu și domnul Ciucă am decis să avem stabilitate până la sfârșitul anului 2024. (…) Avem un guvern funcțional, în care nu sunt scandaluri, în care se lucrează. (…)
Avem un guvern cu miniștri PNL și PSD și avem alegeri cu candidați”, a subliniat Marcel Ciolacu pentru sursa citată, cu mențiunea că, momentan, nu sunt alte planuri. Abia în momentul în care vor fi încheiate alegerile din 9 iunie, coaliția se va întâlni să discute „dacă mergem împreună mai departe”.
Condamnare la închisoare cu suspendare pentru un șofer din județul Vâlcea, care, pentru a-și păstra permisul de conducere, a încercat să mituiască polițistul care îl oprise în trafic.
În vârstă de 63 de ani, inculpatul fusese tras pe dreapta pentru comiterea unei abateri la regimul rutier, însă oamenii legii aveau să constate că șoferul se afla sub influența alcoolului.
S-a întâmplat în ianuarie anul acesta, pe raza comunei Lăcusteni, județul Vâlcea, când agentul de poliție l-a oprit în trafic pe inculpatul în cauză, pentru că încălcase normele rutiere privind limita maximă de viteză autorizată pentru sectorul respectiv de drum.
Iar după ce agentul de poliție i-a comunicat inculpatului faptul că a comis două contravenții, iar pentru că a condus un autoturism pe drumurile publice sub efectul băuturilor alcoolice urmează să fie sancționat în consecință, inclusiv prin reținerea permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 de zile, inculpatul a încercat să scape de sancțiuni… cu 200 de euro.
Din ce detaliază Direcția Generală Anticorupție, dosarul a fost constituit ca urmare a denunțului formulat de către agentul de poliție din cadrul Postului de Poliție Grădiștea la DGA – SJA Vâlcea, ulterior ofițerii anticorupție înaintând cauza Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.
În fața anchetatorilor, omul legii a precizat că, pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu, respectiv pentru a nu întocmi proces-verbal de constatare a contravenției și pentru a nu aplica măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 90 de zile, inculpatul i-a oferit inițial o sumă de bani necuantificată, după care a insistat, oferind suma de 200 de euro.
Având în vedere probele, bărbatul a decis să admită că a încercat să mituiasă polițistul, astfel că a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, care va fi analizat la Tribunalul Vâlcea. În acord, procurorii au stabilit „o pedeapsă de 1 an și 4 luni închisoare, cu suspendarea executării acesteia pe un termen de supraveghere de 2 ani și va presta o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile. De asemenea, prin acordul de recunoaștere a vinovăției s-a dispus și confiscarea sumei de 200 de euro de la inculpat”.
Caracatița din jurul primarului general al Capitalei s-a întins din ce în ce mai mult în administrația publică și ajunge la zeci oameni de încredere care se bucură de locuri călduțe pe funcții publice bine garnisite. Surse din Primăria Capitalei ne-au ajutat să surprindem rețeaua formată de oameni loiali ai lui Nicușor Dan, construită cu migală în cei patru ani de mandat. Mulți dintre ei au fost aduși în primărie pe filiera „mentorului” său Ludovic Orban.
Potrivit surselor noastre, caracatița s-ar fi construit după teoria șirului. Nu cel din matematică, familiar lui Nicușor Dan, ci mai degrabă pe teoria șirului PCR (pile-cunoștințe-relații).
Ecuațiile necunoscute din Primăria Captalei
Ludovic Orban, fostul președinte PNL îl susține pe Nicușor Dan la alegerile de la Primăria Municipiului București;
Nicușor Dan își aduce șefa de campanie, Diana Pungă, pe funcția de administrator public, în același timp o împuternicește să se ocupe de tot ce înseamnă activitatea ASPA – Autoritatea pentru Supravegherea și Protecția Animalelor București (funcție deținută până la incidentul cu femeia ucisă de câini pe Lacul Morii);
La rândul lui, Radu Costinel a fost fanul lui Eduard ValentinStroe pentru funcția de director general la Poliția Locală București. Acesta își achită promisiunea față de primarul general și față de Costinel Radu și își „câștigă” funcția de director general prin aplicarea controversatei amenzi de 35 de milioane de euro, din zona retrocedată IOR imediat după numirea în funcție. Vom reveni cu detalii incendiare!
O dată cu descălecarea lui Eduard Valentin Stroe la Poliția Locală București, a început o adevărată epurare a funcționarilor publici de acolo, concomitent cu aducerea
Comisia Europeană a realizat recent un sondaj în rândul tinerilor, din care rezultă că România este țara în care a fost înregistrată cea mai mare intenție de vot pentru alegerile europarlamentare.
Rezultatele au fost citate de B1 TV, postul de televiziune precizând că România este țara cu cea mai mare intenție de vot în rândul tinerilor la alegerile europarlamentare, aceștia situându-se totodată pe primul loc în UE și la implicare civică.
Cu toate acestea, sursa menționată arată că sondajul a fost efectuat avându-se în vedere respondenți cu vârste cuprinse între 15 și 30 de ani, care, în procent de 78% au spus că vor merge să voteze la scrutinul din 9 iunie.
Or, în România, dreptul de a vota îl au tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani, sondajul relevând că mai bine de 6 din 10 dintre cetățenii europeni tineri și-au exprimat intenția de a vota la alegerile europarlamentare din 9 iunie, în timp ce 13% au indicat că nu vor vota chiar dacă sunt eligibili.
România este urmată în top de Portugalia (77%), Malta (47%), Letonia (46%) și Luxemburg (41%). În ceea ce privește implicarea civică, aceeași sursă arată că 57% dintre tinerii români chestionați au indicat că au făcut demersuri pentru a schimba societatea, cum ar fi să semneze o petiție, să participe la o manifestație sau să transmită o scrisoare către un politician, în ultimul an.
Sentință definitivă pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosarul fostului agent șef adjunct de poliție în cadrul IPJ Buzău – Serviciul Rutier – Biroul Drumuri Naționale și Europene, acuzat în 2020 de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual.
Pedeapsa aplicată acestuia a fost de 3 ani de închisoare cu suspendare, aceeași pedeapsă fiind aplicată și unei inculpate din același dosar, judecată pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și complicitate la fals intelectual.
În cauză a existat și o condamnare cu executare, în condițiile în care în cazul acestui de-al treilea inculpat s-a reținut că are „trecut infracțional”, sentința fiind de 4 ani și 8 luni închisoare pentru instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și instigare la fals.
Concret, CA Ploiești a decis, prin sentință definitivă, să admită apelurile procurorilor, dar și ale inculpaților din dosar, apeluri care vizau hotărârea de fond a Judecătoriei Râmnicu-Sărat, însă aceasta nu a fost o veste bună pentru toți cei implicați:
„Suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale rezultante aplicate inculpatei Rotaru Mădălina, de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Impune inculpatei obligația sa frecventeze un curs de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Buzau sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. Pe durata termenului de supraveghere, inculpata Rotaru Mădălina va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 60 de zile la Primăria oraşului Râmnicu Sărat sau la Primăria comunei Valea Râmnicului, în afară de situaţia în care din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă.
Condamnă pe inculpatul VIȘAN IONUȚ COSMIN, la 2 ani și 8 luni închisoare. Condamnă pe inculpatul VIȘAN IONUȚ COSMIN la 1 an închisoare. Contopeşte pedeapsa principală de 2 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. 1) C.p. cu pedeapsa principală de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de 321 alin. 1) C.p., inculpatul VIȘAN IONUȚ COSMIN la pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 8 luni închisoare, adăugându-se o treime din pedeapsa de 1 an închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa principală rezultantă de 3 ani închisoare.
Suspendă sub supraveghere executarea pedepsei principale rezultante aplicate inculpatului Vişan Ionuţ Cosmin, de 3 ani închisoare, pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani. Impune inculpatului obligația sa frecventeze un curs de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Buzau sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate. Pe durata termenului de supraveghere, inculpatul Vişan Ionuţ Cosmin va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o durată de 120 de zile, la Primăria oraşului Râmnicu Sărat sau la Primăria comunei Valea Râmnicului, în afară de situaţia în care din cauza stării de sănătate nu poate presta această muncă.
Din pedeapsa complementară rezultantă aplicată inculpatului Manea Ninel, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a) ?și b) Cod penal, aplicată pe o durată de 5 (cinci) ani, se scade pedeapsa complementară executată până la data prezentei, în temeiul sentinței penale nr. 44/14.05.2020 pronun?ate de Tribunalul Buzău în dosar 2275/114/2019 definitivă la 07.07.2020, prin decizia penală nr. 568/07.07.2020 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în dosar 2275/114/2019.
Deduce din pedeapsa principală rezultantă aplicată inculpatului Manea Ninel, durata prevenţiei, din data de 06.05.2019, din data de 07.10.2020, până în data de 12.05.2021, inclusiv şi din data de 07.10.2021, până în data de10.02.2022, inclusiv. Ia act că, la data pronunţării deciziei, inculpatul Manea Ninel nu se află sub imperiul niciunei măsuri preventive în prezenta cauză. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii”.
Ancheta a demarat însă în 2019, după ce în luna mai a acelui an, agentul de poliție, în timp ce își desfășura activitatea pe linia respectării regimului de viteză, a înregistrat cu aparatul radar un motociclu care se deplasa în interiorul localității cu viteza de 124 km/h, limita legală fiind de 50 km/h. Polițistul a oprit motociclul, care era condus de cel de-al doilea inculpat, acesta din urmă solicitându-i omului legii să aplice sancțiunea contravențională concubinei sale, care se afla alături de el.
Și, dt fiind că se cunoșteau, polițistul a acceptat și a întocmit un proces-verbal de sancționare contravențională în care a descris o altă situație decât cea constatată.
La acel moment, se preciza că agentul „i-a aplicat sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 1.305 lei și sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile” inculpatei, „aducând astfel un prejudiciu și o vătămare a drepturilor inculpatei în cauză și, totodată, un folos necuvenit obținut de persoana care conducea, în fapt, vehiculul.
Această situație a fost înlesnită de inculpată, care a acceptat să înmâneze permisul de conducere agentului de poliție și să semneze procesul verbal de contravenție, deși acesta cuprindea aspecte nereale, menționând în mod expres în cuprinsul documentului că nu are obiecțiuni cu privire la cele consemnate”.
Un nou sondaj Avangarde vizavi de numele viitorului primar general al Capitalei – efectuat la nivelul cetățenilor din Sectorul 1 – arată că Gabriela Firea ar obține 30% dintre voturi, Nicușor Dan – 29%, Cristian Popescu Piedone – 17%, iar Sebastian Burduja – 8,9%.
Sondaj care este calificat de Popescu Piedone, candidat în cursă din partea PUSL, ca fiind „otrăvit”. Afirmația a fost făcută de acesta aseară, la Antena 3, edilul Sectorului 5 subliniind că unii candidați își comandă sondaje în care să „dea bine”, în condițiile în care, din perspectiva sa, lupta se va da între doi candidați: Popescu Piedone și Burduja.
„Ei comandă anumite sondaje. De aici începe jocul psihologic. (…) Vorbesc de acele sondaje otrăvite (…).
Doamna Firea și Nicușor Dan au fost primari. Unul a fost învins. Unul spun că a găsit primăria în faliment, altul că a scos-o. Eu aș întreba, primăria e în faliment?”, a spus Popescu Piedone, citat de Știri pe Surse.
De altfel, edilul Sectorului 5 a explicat pe larg și pe pagina sa de Facebook că este vorba despre nimic altceva decât bani „cheltuiți pe minciuni electorale și pe sondaje mincinoase”. Iar „rețeta” este simplă: „Când strada îți este potrivnică, plătești cât câștigă un român în doi ani și îți comanzi un sondaj mincinos care să te arate popular în oraș”.
„Când majoritatea cetățenilor nu te plac, plătești pe activități electorale cât câștigă un român salariat în zeci de ani de muncă! În zodia asta electorală, cine are bani doldora de cheltuit… cheltuie și se pozează în personaj agreat de oameni!
Într-o singură lună, independentul Nicușor Dan a cheltuit 180 de mii de euro DOAR pentru panourile publicitare care au împânzit Bucureștiul cu poza lui! (Vorbesc doar despre suma declarată de el!). În plus, DOAR ca să își facă publicitate electorală pe diverse site-uri online, independentul Nicușor Dan a plătit CÂTE 1.000 de euro, în fiecare zi! (Vorbesc doar despre suma declarată de el!).
Restul costurilor cu stafful de campanie (carburant, mâncare, corturi publicitare, utilități, chirii, materiale electorale printate, etc) NU le pun la socoteală! Adunăm, așadar, ce a declarat independentul: 180 mii euro panotaj stradal, plus 30 mii euro, publicitate online timp de o lună! Rezultă 210.000 DE EURO CHELTUIȚI DOAR ÎNTR-O SINGURĂ LUNĂ!
Merită? Păi… Nicușor Dan încasează, din salariul de primar, cam 4 mii de euro pe lună! Înmulțit cu 12 luni, înseamnă 48 de mii de euro pe an! Înmulțit cu 4 ani de mandat, înseamnă 192.000 de euro! CONCLUZIE: într-o singură lună electorală, independentul Nicușor Dan a cheltuit cu 18.000 de euro mai mult decât încasează din salariu într-un mandat întreg de 4 ani!
Candidatul AUR, aflat pe poziția a… zecea a listei de partid pentru europarlamentare, este alt exemplu! Vreo 350 de mii de euro, citesc în presă, că vrea candidatul să cheltuiască pentru a convinge românii că este competent și că merită să fie ales europarlamentar! Ei bine, DOAR suma aceasta, 350.000 de euro, vehiculată de candidatul AUR pentru cheltuieli electorale în luna asta de campanie… poate fi obținută de un român salariat, plătit cu 1.000 de euro net pe lună, abia în… 30 de ani!
Dacă se cheltuie mult sau puțin, dacă sunt bani justificați în interesul cetățenilor… analizați voi, oameni buni! Da, și eu am cheltuit bani! Și eu cheltui bani! Dar… nici pe sfert cât independentul Nicușor, că partidul meu nu își permite acest lux!
Iar candidații noștri de la europarlamentare… nu cheltuiesc împreună cât vrea să cheltuiască SINGUR respectivul candidat AUR! Așadar, oameni buni, MERGEM ÎNAINTE, FĂRĂ SĂ COMANDĂM SONDAJE MINCINOASE! Mergem înainte și facem imposibilul posibil!”, asigură Cristian Popescu Piedone.
La Complexul Multifuncțional Caraiman, șefă de Secretariat-Registratură este Ioana Voicu, așa cum reiese din informațiile de pe site-ul instituției. În ultimii 4 ani a schimbat patru directori făcând orice era nevoie pentru a-și mențină poziția și salariul, deși calitatea muncii prestate în fața unui calculator este aproape nulă. Și pentru că nu și-a mai dorit să vândă la tejgheaua magazinului cu de toate unde, fiind asociată împreună cu soțul la S.C InterCom Leo SRL București, conform declarației de avere, doamna Ioana Voicu a aspirat la mai mult de atât.
Cu gramatica limbii române care lasă de dorit, la vorbit dar mai ales la scris, a absolvit “pe genunchi” la Universitatea Biottera din București, alimentație publică la o vârstă înaintată. Plecată din subsol, de la Arhiva instituției unde punea dosarele în rafturi și hârtia în imprimantă, brusc, a ajuns peste noapte șefă la Serviciul Registratură – Secretariat a unității medicale unde toate actele și documentele trec prin mâna ei. Ioana Voicu are în coordonare și dispeceratul medical al flotei ambulanțelor din cadrul serviciului Ambulanța socială Caraiman. Și cum mai are câțiva ani până la pensie s-a gândit să ”mai dea un tun” și să-și angajeze pe lângă neamuri și alte cunoștinșe și odrasla, pe nume Adriana Mouelhi Voicu, fără experiență, ca medic la Radiologie (cu un salariu de peste 10.000 lei pe lună) obținând la concursul de angajare 80 de puncte în condițiile în care ceilalți participanți au luat puțin peste 50 de puncte la proba scrisă. Din asta reiese că doamna Voicu este extrem de calificată!
O altă ciudățenie … contracandidatul fiicei Voicu s-a înscris în acceși zi cu Adriana dar nu s-a mai prezentat la concurs lăsându-i culoarul liber acesteia. Probabil o fi auzit ce se vorbea pe la colțuri, și anume că, concursul era deja câștigat…dar, desigur, acestea erau doar niște zvonuri, nu ai cum să măsluiești un concurs!
Adriana Mouelhi Voicu
Adriana Mouelhi Voicu
Fiica doamnei Voicu, după ce și-a terminat Rezidențiatul la Spitalul Militar în urma examenului de specialitate absolvit în anul 2023, nu a avut post repartizat, și pentru că era mult prea greu să obțină un post la Spitalul Militar sau la vreun alt spital de stat, mama Voicu s-a activat și pare că i-a asigurat un loc de muncă la stat, lângă ea.
I-a făcut cadou un post unde e cald și bine iar fata sa nu fie deranjată, sperând că nimeni nu o să-și dea seama că e fiica mamei Voicu. Mai ales că după căsătorie poartă numele soțului și se numește Adriana Mouelhi. Noroc cu Facebook că recunoaște apartenența maternă a doamnei doctor.
Anca Vasilesu Otrok
Trei ani și jumătate nu a mișcat nimeni un pai la Complexul Multifuncțional Caraiman și brusc cu o lună înainte de alegeri s-a declanșat forfota. Conducerea instituției cârmuită de Anca Vasilesu Otrok, ”plantată” de primarul penal de la Protecția Copilului la șefia Complexului Multifuncțional Caraiman ca să facă jocurile în alegeri a intrat în ”fibrilații”. Și uite așa “gașca de fete” cu girul viitoarei pensionare, directorul adjunct, medicul Iuliana Mirela Balteș, organizează pe repede înainte alte concursuri de angajare, de frică că o să piardă Clotilde alegerile și rămân pilele și cunoștințele fără serviciu. Ca să nu bată la ochi după organizarea concursului cu dedicație pentru fata doamnei Voicu Ioana, tot pe repede înainte se mai scot și alte posturi la concurs tot cu dedicație. Pare că e vizat un post și pentru ginerele doamnei Ioana Voicu, soțul Adrianei Voicu Mouelhi. Să vedem cine o să iasă câștigători și acolo.
O familie numeroasă
Adriana Mouelhi Voicu si Mama Voicu
După cum se vede treaba este imposibil să te angajezi sau să promovezi în instituțile publice fără să ai o Ioana Voicu. Femeia care nu a venit singură la Caraiman ci cu tot NEAMUL. Familia Voicu este numeroasă în administrația publică, în special în Caraiman. Vorbim de cumnata angajată în cadrul Serviciului Îngrijiri persoane vârstnice la domiciliu, doi veri angajați în cadrul serviciului Administrativ și o nepoată kinetoterapeut angajată la Ambulanța Caraiman, încă o rudă dispecer la Ambulanță. Și acum fiica, medic specialist în cadrul cabinetului Radiologie și Imagistică Medicală, probabil urmează și ginerele. În total 7 membri din cadrul familiei Voicu. Cu siguranță, vorbim și de o extindere a familiei Voicu și la Primăria Municipiului București unde soțul Voicu Ion lucrează ca pompier.
Și pentru că existau suspiciuni de fraudare a concursului susținut în data 9 Aprilie 2024 vizate fiind cele două posturi de medici probabil cu dedicație pentru fiica șefei de la Departamentul Secretariat- Registratură de la Complexul Multifuncțional Caraiman cât și pentru ginerele său, soțul Adrianei, am mers pe firul evenimentelor.
Noi am urmat calea legală
În data de 3 Aprilie 2024, am solicitat un punct de vedere la Primaria Sectorului 1 pentru ocuparea posturilor vacante unice de natură contractuală:
-un post medic specialist în cadrul Cabinetului Obstetrică – Ginecologie;
-un post medic specialist în cadrul Cabinetului Imagistică – Medicală;
Am cerut să ni se comunice informații cu privire și la componența comisiei de examinare și componența comisiei de soluționare a contestațiilor.
În ziua concursului pe 9 Aprilie a.c. am publicat articolul “Suspiciuni de fraudă la Primăria Sectorului 1. Aceeași transparență cu care ne-a obișnuit primărița de sectorul 1” descriind exact ceea ce urma să se întâmple. Instituția organizând un concurs de fațadă deși în toată instituția se vorbea pe la colțuri că Ioana Voicu o să-și angajeze fata și ginerele. Pe 15 Aprilie a.c. am primit răspuns din partea Primăriei Sectorului 1 având numărul de înregistrare H/172/323/15.04.2024 prin care se specifica faptul că TOTUL a fost organizat conform legii.
“ La nivelul Primăriei Sectorului 1 respectăm cu strictețe prevederile Legii 544/2001 și asigurăm, cu respectarea termenelor legale, accesul cetățenilor, presei și societății civile la informațiile de interes public, bineînțeles cu limitările impuse de art.12 din acest act normativ și de alte prevederi legale, în care sunt stabilite foarte clar excepțiile de la liberul acces la informații. În concret, referitor la concursul de angajare la care faceți referire de la Complexul Multifuncțional Caraiman, constituirea atât a comisiei de concurs, cât și a comisiei de soluționare a contestațiilor s-a realizat prin act administrativ, cu respectarea strictă a prevederilor art.19 din H.G. nr.1336/2022 pentru aprobarea Regulamentului – Cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice. Comisia de concurs este alcătuită din 3 membri, dintre care o persoană este președinte și ocupă funcție de conducere, iar ceilalți membrii au funcții de execuție de medici primari. Comisia de soluționare a contestațiilor este alcătuită din 3 membri, dintre care o persoană este președinte și ocupă funcția de execuție de medic primar, iar ceilalți membrii ai comisiei ocupă funcții de execuție de medic primar, respectiv de medic specialist. Menționăm faptul că v-am furnizat cu maximă transparență toate informațiile referitoare la aceste comisii care se încadrează în categoria informațiilor publice, potrivit Legii 544/2001. Componența nominală a celor două comisii nu v-o putem pune la dispoziție, pentru că, potrivit art.12, alin.1, lit.d) din Legea 544/2001: “Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1 şi, respectiv, la art. 11^1,… informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii.
Totodată, o furnizare cu nume și prenume a componenței celor două comisii nu este posibilă, pentru că s-ar încălca Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. “Comisia de concurs este alcătuită din 3 membri, dintre care o persoană este președinte și ocupă funcție de conducere, iar ceilalți membrii au funcții de execuție de medici primari.”
Prostie administrativă sau rea intenție?
Din răspunsul oferit nu reiese dacă președintele comisiei este medic primar, se precizează că ocupă o funcție de conducere. Ori singurul medic cu funcție de conducere, este Directorul Adjunct, dr. Iuliana Mirela Balteș. Printr-o simplă verificare în Registrul medicilor am descoperit că doamna dr Iuliana Mirela Balteș NU este medic primar, ci medic specialist și deși legea stabilește că președintele comisiei de examinare trebuie să fie medic primar. Dr Iuliana Mirela Balteș NU este medic primar, deci NU ar fi trebuit să fie președintele comisiei de examinare. Nu poate stabili bibliografia, tematica de concurs, subiecte, bareme de corectare, planul de interviu având o altă specialitate decât cele scoase la concurs. Cine o protejează pe protejata tuturor mandatelor? Și de ce? Jocurile cui le face Iuliana Mirela Balteș care refuză să iasă la pensie? Iar tinerii medici pregătiți cu studii în management medical nu au nicio șansă.
Încă de la început am fost atent pe acest așa zis concurs de angajare. Totul a fost bine calculat de către organizatori. La final, ceilalți medici doritori și înscriși nu au avut nicio șansă. Conform GDPR, Primăria Sectorului 1 nu a putut preciza numele celor care s-au înscris la concurs. Celor înscriși le-au fost acordate numere în locul numelor, legal. Iar numerele câștigătoare au fost 3217, fiica mamei Voicu și 3521 un medic de 53 de puncte la proba scrisă și cel mai probabil o altă protejată a conducerii medicale a clinicii Caraiman. Vom reveni cu amănunte.
Medicul Adriana Voicu Mouelhi este în perioadă de probă 90 de zile.
Există numeroase indicii că procesul de angajare și concursul organizat nu a respectat prevederile legale, inclusiv nepotrivirea președintelui comisiei de concurs cu cerințele legale și lipsa transparenței în componența comisiilor.
Există suspiciuni puternice de fraudă și corupție în procesul de angajare și concursul organizat, în special atunci când rezultatele par să favorizeze persoanele conectate la conducerea instituției. Conducerea instituției pare să fie complice sau cel puțin pare să tolereze aceste practici ilegale, ceea ce ridică întrebări cu privire la integritatea și responsabilitatea lor. Sau poate toate astea au fost niște ciudate coincidențe și toți sunt cinstiți și corecți!
Dumitru Sechelariu, fost primar al Municipiului Bacău în perioada 1996 – 2000, a fost trecut pe lista de candidați la alegerile locale din acest an.
Poate nu ar fi tocmai o știre, însă Sechelariu a murit acum 11 ani, în 2013, eroarea, care aparține Biroului Electoral de Circumscripție Municipal Bacău, fiind în ceea ce privește prenumele candidatului real.
Potrivit Ziarului de Bacău, Biroul Electoral l-a încurcat pe Dumitru Sechelariu cu fratele lui, Sergiu Sechelariu, care și-a înscris candidatura la alegerile locale din partea Partidului Verde.
Iar eroarea a apărut în momentul în care Biroul Electoral de Circumscripție Municipal Bacău a publicat o hotărâre prin care a fost adoptată ordinea pe buletinele de vot la alegerile din 9 iunie. Astfel, la poziția a 4-a apare Dumitru Sechelariu, în loc de Sergiu Sechelariu.
Ulterior, BECM a revenit cu o nouă hotărâre care a reparat greșeala: „Observând că în corpul Hotărârii nr.30/10.05.2024 privind stabilirea ordinii de înscriere pe buletinele de vot utilizate pentru alegerea primarului și a consiliului local s-a strecurat o eroare materială și anume: numele Sechelariu Dumitru, în loc de Sechelariu Sergiu așa cum este corect”, se explică în document.
Dumitru Sechelariu a câștigat în 1996 primul mandat candidând ca independent, iar al doilea, sub sigla PSD. A murit 16 februarie 2013, la 54 de ani, la Viena, din cauza unui cancer pulmonar. Cât despre Sergiu Sechelariu, acesta a fost senator în legislatura 2000 – 2004, ales în județul Bacău. Sergiu Sechelariu nu și-a dus mandatul până la capăt, demisionând pe 14 ianuarie 2001.
După succesul pe care l-au avut grație sprijinului PSD la adoptarea moțiunii simple împotriva ministrei USR Diana Buzoianu, parlamentarii AUR au trecut și la...
Angajații CT Bus - compania de transport care operează în municipiul Constanța, sunt, pentru a doua zi consecutiv, în grevă.
Ieri, compania anunța că este...
Răzvan Alexandru Cuc, fost ministru PSD al Transporturilor în guvernele Grindeanu și Tudose, a fost reținut ieri de procurorii anticorupție, într-un dosar de dare...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
