Un angajat al Ministerului Apărării Naționale, cu gradul de maior, este inculpat într-un dosar instrumentat de procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, pentru luare de mită.
Pe numele său Marius Ilie Pîntea, maiorul este acuzat că, anul trecut, ar fi cerut și primit bani de la o persoană, care de asemenea este anchetată penal, pentru a-i facilita angajarea.
Totul a fost posibil, spun procurorii anticorupție, dată fiind funcția ocupată de Pîntea – cea de șef al Personalului S1 din cadrul Bazei 48 Comunicații și Tehnologia Informației – UM 01668 București. Cu toate acestea, angajarea nu a avut loc.
„În cursul lunii august 2023, inculpatul Pîntea Marius-Ilie, în calitate de Șef al Personalului S1 din cadrul Bazei 48 Comunicații și Tehnologia Informației, ar fi primit în numerar suma de 2.300 de euro de la o persoană (suspect în cauză), pentru ca acesta să-i faciliteze angajarea în cadrul unității militare respective pe un post de personal civil contractual.
Până în prezent persoana respectivă nu a fost angajată pe niciun post în cadrul unității militare unde își desfășoară activitatea inculpatul Pîntea Marius-Ilie”, precizează DNA.
Acum, date fiind acuzațiile, maiorul a fost plasat sub control judiciar, și nu are voie părăsească teritoriul României decât cu încuviințarea prealabilă a procurorilor și, de asemenea, nu are voie să comunice „direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar”.
USR, prin vocea deputatului Emanuel Ungureanu, solicită demiterea ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, pe care îl consideră vinovat moral pentru perpetuarea situației de la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” București.
În condițiile în care ieri două doctorițe de la „Sf. Pantelimon” au fost reținute, bănuindu-se că au ucis premeditat pacienții, Ungureanu subliniază că Rafila știa că la acest spital sunt probleme, a făcut un simulacru de contriol, după care medicul care sesizase neregulile a fost înlăturat din sistem.
Declarațiile au fost făcute la B1 TV, acolo unde deputatul USR Ungureanu a prezentat și un scurt istoric, din care reiese că ministrul Sănătății fusese informat, dar că ulterior acesta din urmă ar fi concluzionat că aspectele legate de decesele suspecte de la ATI nu se confirmau.
„Îngrozitor caz. Am mai vorbit acum patru luni despre asta. Eu am cerut acum câteva minute domnului Ciolacu demiterea domnului Rafila. Amintesc că acum patru luni un medic de la Spitalul „Sf Pantelimon” a trimis o scrisoare la Ministerul Sănătății, în care a reclamat că 17 oameni au murit în condiții suspecte într-un interval de 48 de ore. Domnul Rafila a trimis un simulacru de Corp de control cu niște oameni nespecializați în investigații de o asemenea anvergură.
A ieșit public, a acuzat-o de minciună pe doctorița care a arătat ororile care se comit acolo, a promis sancționarea acesteia și a trimis Corpul de control care a spus că acolo nu s-a întâmplat nimic grav, nimic în neregulă.
Au mai ieșit niște medici din partidul lui Rafila, de la PSD, și au declarat la fel că acolo e o ”reglare de conturi” între doctori și că medicul care a sesizat ororile trebuie să plece din sistem și a fost dat afară. Lumea uită că Rafila acum patru luni a primit sesizări privind Spitalul Pantelimon și le-a ignorat.
Deci domnul Rafila trebuie să-și asume răspunderea asupra acestei situații catastrofale despre care el a fost sesizat și să plece azi din fruntea Ministerului Sănătății, că el nu controlează nimic în acest sistem și, cel mai grav, a încercat să mușamalizeze bagatelizând o sesizare de o gravitate extremă”, a declarat ieri pentru sursa citată Emanuel Ungureanu.
Dacă ieri publicația Snoop a dezvăluit cât ne costă promovarea agresivă a viitoarei cărți semnate de președintele PNL Nicolae Ciucă, una dintre mâinile sale drepte consideră că volumul face toți banii.
Rareș Bogdan, mai precis, care a comparat cartea anunțată de Ciucă – „Un ostaș în slujba țării”, cu cărți cunoscute, consacrate, citite și apreciate de generații întregi. Carte care, musai, trebuie citită, firește!
Potrivit investigației Snoop, PNL a comunicat că din luna mai, a cheltuit „din subvenții acordate de la bugetul de stat” 510.000 de euro pe lună pentru 400 panouri stradale care promovează cartea lui Nicolae Ciucă, plus 450.000 de euro pentru producerea și montarea afișajului în toată țara. Iar „povestea” continuă până la finalul anului.
Întrebat dacă e legal ca PNL să dea 510.000 de euro în fiecare lună, până la finalul anului, din banii luați de la buget, pentru publicitatea cărții semnate de președintele său de partid, Rareș Bogdan consideră că „după mult timp, de la «Cățeluș cu părul creț» și «Capra cu trei iezi», de la «Aventurile lui Huckleberry Finn» și «Tom Sawyer», unii vor mai ține, în sfârșit, mâna pe o carte. Probabil, nici «Cireșarii» cele cinci volume sau «Winnetou» nu le-au mai avut în mână. Nu le cer să citească nici Goethe, nici Dante Alighieri, nici Cărtărescu, nici Bergler, nici Istoria Religiilor a lui Eliade, nici Giovanni Sartori”.
Totodată, Rareș Bogdan a ținut să sublinieze că „faptul că vorbim despre o carte pe mine mă bucură”. Despre carte se vorbește de vreo două luni și peste, dat fiind că, în campania electorală, Nicolae Ciucă anunța că va publica, în luna iunie, o carte la editura RAO.
A trecut luna iunie, a trecut și iulie, iar lansarea este promisă pentru această lună, august. Între timp, pe drumurile din țară au „răsărit” afișe cu Ciucă privind gânditor, dincolo de – vorba aceea – nori. Fix ca în poza care cel mai probabil va ilustra cartea „Un ostaș în slujba țării”.
Și, dat fiind „deranjul” articolului publicat pe Snoop, PNL a ținut să transmită că nu e nicio problemă. De niciun fel. Ba chiar s-a făcut o afacere bună de promovare a șefului de partid. Mai ales că și alte formațiuni politice au făcut la fel!
„Partidele politice beneficiază de subvenţie din partea bugetului de stat, potrivit legii. Fiecare partid îşi stabileşte priorităţile legate de promovarea activităţilor sale, în funcţie de canalele de comunicare de care este interesat (presă scrisă ori audiovizuală, mediul online, outdoor, pliante etc.).
De altfel, PNL – precum şi celelalte partide – foloseşte aceste fonduri pentru a promova activitatea partidului, conducerea formaţiunii, candidaţii, atât prin campanii de panotaj outdoor, cât şi alte metode. Toate partidele investesc sume din subvenţie pentru comunicare, presă şi propagandă şi se înscriu în firescul comunicării politice, cu respectarea legii.
Primul lider de partid care a beneficiat de o asemenea promovare a fost Cătălin Drulă, pe atunci preşedintele USR. În prezent, un alt lider de partid – George Simion, preşedintele AUR – îşi promovează, în acelaşi mod, un plan electoral prezentat în afara perioadei legale pentru acest tip de campanie.
Dintre formaţiunile politice, PSD a cheltuit cele mai mari sume pentru activităţi de promovare. Aşadar, acţiunile de promovare actuale reprezintă o activitate firească de informare a publicului despre activitatea PNL şi a preşedintelui partidului, realizate într-un mod perfect transparent şi legal.
Aceste panouri nu au fost destinate exclusiv promovării cărţii preşedintelui, fiind utilizate şi pentru evenimente precum Congresul Partidului Popular European şi pentru Ziua Partidului. (…) Credem că este extrem de utilă – pentru corecta informare a opiniei publice – o comparaţie a sumelor investite de PNL cu cele alocate de alte partide pentru întregul mix de comunicare. Manifestarea aceleiaşi transparenţe ar trebui să vină din partea tuturor partidelor. Spre deosebire de alte formaţiuni politice, PNL a răspuns întrebărilor venite din partea presei.
Scopul acestui comunicat este informarea corectă a opiniei publice şi combaterea intoxicărilor oponenţilor politici, care cheltuie sume exorbitante din subvenţia primită din bani publici pentru amplificarea acestor atacuri”, se arată într-un comunicat al PNL, citat de Agerpres.
Două doctorițe de la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” București au fost reținute după decesele suspecte a mai multor pacienți, în timp ce o asistentă medicală este acuzată de mărturie mincinoasă, într-un dosar instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Cazurile care au atras atenția au avut loc la Secția de Anestezie – Terapie, unde în doar câteva zile – între 4 și 7 aprilie, nu mai puțin de 17 pacienți intubați și-au pierdut viața.
De altfel, cazurile au fost relatate în presă, fapt care l-a făcut pe Mihai Dimitriu (directorul medical al Spitalului „Sf. Pantelimon“) să îi acuze pe Victor Ciutacu (realizator al emisiunii „Punctul Culminant” la România TV) și Cătălin Antohe (redactor șef Cetățeanul.net) de „grup infracțional organizat”.
Deja procurorii demaraseră ancheta, dat fiind că exista chiar și o sesizare potrivit căreia pacienților le fusese redusă doza din medicamentul care îi ținea în viață pe cei 17 pacienți intubați.
Acum, oficial, ambele doctorițe sunt acuzat de omor calificat, fapte comise – spun procurorii – cu premeditare și profitând de starea vădită de vulnerabilitate a victimei.
„Având ca scop provocarea decesului unor pacienți care necesitau terapie intensivă, dar cu privire la care inculpatele apreciau că nu mai este oportună menținerea în viață, acestea au conceput și pus în executare un plan ce consta în reducerea bruscă a dozei de noradrenalină (substanță esențială în terapie intensivă, cu rol în menținerea tensiunii arteriale), cu consecința scăderii tensiunii arteriale, urmată de stop cardio-respirator.
În sensul celor arătate mai sus, la data de 26.03.2024, ora 16:45, cu premeditare și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (pacient în vârstă de 54 de ani, în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 49/29 mm/Hg), inculpata M.M.A. a încercat să suprime viaţa pacientului prin reducerea bruscă a dozei de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 15ml/h, la valoarea de 1ml/h (valoare minimală care a fost menţinută o perioadă considerabilă de timp), însă decesul victimei nu s-a produs ca urmare a intervenţiei unei asistente medicale care a suplinit deficitul de noradrenalină prin perfuzie.
La data de 04.04.2024, ora 13.17, inculpatele M.M.A. și P.M., profitând de starea de vădită vulnerabilitate a victimei (același pacient de 54 de ani, aflat în stare foarte gravă, instabil hemodinamic, având tensiunea arterială de 60/36 mm/Hg), acţionând cu intenţia de a suprima viaţa pacientului, i-au redus doza de noradrenalină administrată prin injectomat, de la valoarea de 20 ml/h, la valoarea de 1ml/h, fapt ce a condus, 58 de minute mai târziu, la instalarea stopului cardio-respirator, urmat de decesul pacientului declarat la ora 15.00.
La data de 07.08.2024, procurorii au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecta C.M., asistentă în cadrul Secției Anestezie și Terapie Intensivă a Spitalului Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” București, pentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată.
În sarcina acesteia s-a reținut că în datele de 26.04.2024, 06.06.2024 și 19.06.2024, fiind ascultată în calitate de martor cu privire la săvârșirea infracțiunii de omor ce face obiectul prezentei cauze, a dat declarații mincinoase și nu a spus tot ce știe cu privire la aspecte esențiale ale cauzei”, se arată în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Nu mai puțin de 23 de polițiști de frontieră sunt inculpați într-un dosar al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, procurorii indicând că aceștia s-ar face vinovați de dare de mită.
Faptele ar fi fost comise anul trecut, până în noiembrie, când s-au derulat percheziții în zeci de locații din țară, la acea vreme existând indicii privind infracțiuni de „luare de mită, dare de mită și abuz în serviciu, presupus a fi săvârșite, în perioada 2022 – 2023, de către mai mulți agenți de poliție de frontieră din cadrul Sectorului de Poliție de Frontieră Calafat”.
Ancheta a continuat cu reţinerea pentru 24 de ore a celor 23 de inculpaţi, care au fost mai apoi arestați preventiv ca urmare a deciziei Tribunalului Dolj. La nici o săptămână, cei 23 au fost puși în libertate și plasați sub control judiciar, după ce au atacat prima soluție la Curtea de Apel Craiova.
Iar măsura a fost menținută succesiv. Ultima oară, instanța a analizat măsura preventivă luna trecută, menținând-o. Inculpații au atacat soluția, însă Curtea de Apel Craiova le-a respins contestațiile „ca nefondate”.
Aceasta în condițiile în care, precizează Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Dolj, cei 23 de agenți de poliție de frontieră din cadrul ITPF Giurgiu – STPF Calafat sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată.
„În perioada martie – noiembrie 2023, în calitate de agenți de poliție de frontieră din cadrul ITPF Giurgiu – Sectorul Poliției de Frontieră Calafat – Punctul de Trecere a Frontierei Calafat – Compartimentul Ture Serviciu, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpații au remis colaboratorilor autorizați în cauză, superiori ierarhic, diverse sume de bani și alte bunuri pentru ca aceștia să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, în sensul de a nu exercita în mod judicios atribuțiile de verificare și control asupra activității lor, respectiv să nu ia măsurile legale în consecință.
Concret, pentru a-i determina pe conducătorii auto să le ofere sume de bani sau foloase materiale, poliţiştii de frontieră invocau diverse nereguli constatate la documentele persoanelor şi ale vehiculelor, lipsa unor autorizaţii, facturi şi acte de însoţire sau nerespectarea regimului de transport persoane şi marfă, fapte ce ar atrage implicit efectuarea unor verificări suplimentare în punctul de frontieră, descărcarea, inventarierea şi chiar confiscarea mărfurilor transportate, verificarea amănunţită a pasagerilor şi aplicarea unor sancţiuni contravenţionale, iar după primirea sumelor de bani ori alte bunuri, nu se mai dispuneau măsurile legale sau sancţiunile invocate iniţial şi se permitea intrarea în România fără efectuarea altor activităţi suplimentare”, detaliază DGA.
Fost ministru al Muncii în mai multe legislaturi – inclusiv în Guvernele Ciucă și Ciolacu, Marius Constantin Budăi acuză partenerii actuali de coaliție că ar face înțelegeri „pe sub masă” cu USR.
Vechea „dragoste” dintre PNL și USR, sfârșită brusc și cu scandal în vremea când Florin Cîțu era „the man”, adică președinte al liberalilor și premier, ar mocni încă, atrage atenția Budăi, care consideră că cele două formațiuni „își doresc să revină într-o alianță de dreapta, o alianță a sărăciei”.
Momentan, nici liderul PNL Nicolae Ciucă și nici șefa USR Elena Lasconi nu au dezvăluit că ar fi avut vreo întâlnire sau vreo discuție serioasă privind viitorul guvern, însă Marius Budăi consideră că „înțepăturile” din spațiul public sunt doar de fațadă, iar în realitate este vorba despre o „încercare disperată pentru refacerea polului sărăciei (dreptei) în Romania”.
Afirmațiile au fost postate pe Facebook, unde Budăi și-a pus și o posă sugestivă – purtând un tricou pe care scrie procentul de 9,4%, adică „procentul cinic cu plata pensiilor”.
„Înțelegem din spațiul public că cele două partide, care au mai guvernat împreună, și mă refer aici la PNL și USR își doresc să revină într-o alianță de dreapta, o alianță a sărăciei pe care cetățenii români nu o vor uita ușor. Încă nu au creionat nimic, dar dumnealor se ceartă, deja, pe cine să conducă această alianță a sărăciei. Am un deja-vu cu certurile dumnealor, dumneavoastră nu?
Libera asociere este garantată în România și este dreptul dumnealor la asociere, dar am și eu dreptul să aduc aminte cetățenilor români ce au însemnat pentru noi aceste „elemente de dreapta” promovatoare de sărăcie pentru cei mulți și adepți ai lui „NU AM” și „VOM VEDEA”.
În goana lor disperată pentru a guverna dezastruos pentru poporul român, nu au ratat nicio categorie socială sau de vârstă. Astfel:
la preluarea guvernării au avut o Lege pentru majorarea alocațiilor pentru copii – NU AU respectat legea, au promulgat termene și au dat „promulgarea – promulgării”, iar la final alocațiile tot nu au fost majorate așa cum se prevedea inițial;
au fost singura guvernare care nu au majorat pensiile absolut deloc și printr-un exces de cinism le spuneau cetățenilor români că trebuie să muncească până la finalul vieții;
mai mult, au condamnat seniorii României la sărăcie pentru următorii 50 de ani prin introducerea acelui procent cinic cu plata pensiilor de 9,4% și a trebuit să revenim, noi #PSD, la guvernare și să purtăm discuții repetate cu Comisia Europeană pentru eliminare;
au fost promotorii sărăciei în muncă prin punctul de vedere negativ, trimis oficial de Guvernul României către Comisia Europeană, asupra adoptării Directivei Europene privind instituirea salariului minim european. Am revenit noi #PSD la guvernare și am schimbat și acest lucru și cu Marcel Ciolacu premier vom implementa aceasta Directivă. Tot în această notă, au fost guvernul care a majorat salariul minim în România cu cea mai mică valoare;
de persoanele cu dizabilități nu s-au ocupat absolut deloc;
nu au „omis” nici mediul de afaceri – după exact un an de pandemie, România era, conform unui clasament întocmit la acea vreme de FMI, doar pe locul 129 în lume, în urma Congo și Afganistan, la sprijin direct acordat de stat economiei – am revenit ,noi #PSD, la guvernare și am îndreptat și acest aspect;
au avut, totuși, și ceva pe plus… ACHIZIȚII PUBLICE LA PRETURI EXORBITANTE ÎN PANDEMIE (ex. măști, izolate, vaccinuri etc.). Și dacă vorbim de pandemie, să nu uităm de măsurile aberante de a ne închide părinții și bunicii în case, de a închide piețele agroalimentare cu produse românești, dar a lăsa supermarketurile deschise si, cireașa de pe tort, petrecerea din biroul premierului.
Să mai spunem că de fiecare dată când au fost la guvernare a însemnat cădere economică și întregim tabloul sărăciei, pardon, „dreptei” în Romania”, atrage atenția Budăi.
Control judiciar dispus de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Oradea, pe numele unuia dintre directorii Administrației Naționale a Apelor Române (ANAR).
Pe numele său Dorel Marcel Dume, directorul acum inculpat este acuzat de mai multe fapte de corupție, anume că făcea afaceri cu instituția de stat, prin interpuși.
Faptele imputate acestuia s-ar fi derulat ani de zile, spun procurorii anticorupție, până în toamna anului 2022, astfel că acesta și-ar fi „tras” pentru sine un avantaj de aproape 3 milioane de lei.
Dume este în prezent director tehnic exploatare, mentenanță a ISNGA și investiții al ABA Crișuri, însă de-a lungul timpului, a deținut și alte funcții de conducere (director general ABA Crișuri, director general adjunct ANAR, șef al Serviciului de Gospodărire Ape în cadrul ABA Crișuri), iar „în perioada decembrie 2017 – noiembrie 2022, (…) ar fi înființat și administrat, prin interpuși, mai multe societăți comerciale și ar fi efectuat prin intermediul acestora operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția și atribuțiile sale, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite”.
Și, potrivit DNA, „societățile care ar fi fost administrate în fapt de inculpatul Dume Dorel Marcel ar fi încheiat mai multe contracte cu Administrația Națională Apele Române și Administrația Bazinală de Apă Crișuri prin care au furnizat bunuri și servicii, ceea ce ar fi dus la obținerea pentru sine și pentru societățile în cauză de foloase necuvenite în cuantum total de 2.981.664 lei.
Ulterior, o parte din bani, peste un milion de lei, au fost retrași, direct sau prin interpuși, de inculpat din conturile deschise de societățile comerciale la diferite bănci”.
Activitatea directorului s-a oprit însă definitiv zilele acestea, dat fiind că procurorii i-au interzis să desfăşoare vreo activitate de conducere în cadrul ABA Crișuri sau ANAR, ca măsură a controlului judiciar. Totodată, Dume are și obligația de a nu comunica „direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar”.
Daniel Băluță, primarul Sectorului 4, se pregătește să avanseze în ierarhia PSD. Recent, acesta și-a dat demisia din funcția de președinte al PSD Sector 4 și și-a anunțat candidatura pentru funcția de prim-vicepreședinte al partidului, poziție pentru care are toate șansele de a fi validat.
Pe 9 august, în cadrul Consiliului Politic Național (CPN), social-democrații vor desemna candidații pentru conducerea partidului, pentru alegerile prezidențiale și vor stabili regulile pentru Congresul din 24 august.
La acest Congres, Daniel Băluță ar putea să ocupe locul Gabrielei Firea ca prim-vicepreședinte, în timp ce Sorin Grindeanu își va păstra poziția.
În prezent, Gabriela Firea și Sorin Grindeanu sunt prim-vicepreședinți ai PSD, însă plecarea Gabrielei Firea la Bruxelles va diminua implicarea sa în politica internă a partidului.
De asemenea, Daniel Băluță ar putea prelua șefia PSD București, funcție deținută în prezent de Gabriela Firea, dar acest lucru va fi stabilit de votul colegilor.
Totodată, PSD va crea patru noi posturi de vicepreședinți, care, conform surselor, vor fi ocupate de Alfred Simonis, Gheorghe Șoldan și Rareș Hopincă. Europarlamentarul Mihai Tudose, care a refuzat o posibilă funcție de comisar, ar putea să preia conducerea Consiliului Național de la Vasile Dîncu.
„Am stabilit, pentru a nu modifica statutul în ceea ce privește candidaturile, ca acestea să fie pe bază de moțiuni. Candidatura președintelui va include și lista vicepreședinților. Vom modifica doar un aspect la începutul Congresului, ca procedură legală, mărind numărul de vicepreședinți de la patru, pe domenii de activitate la opt pe domenii de activitate și opt pentru fiecare regiune de dezvoltare a României”, a declarat Marcel Ciolacu la Consiliul Politic Național al PSD.
Liderul senatorilor liberali, Daniel Fenechiu, nu exclude o posibilă alianță cu USR, chiar dacă, personal cel puțin – consideră că e „un partid de 8%”.
Totul în numele „interesului național”, având în vedere criticile aduse PNL de către proaspăta președintă a USR, Elena Lasconi.
Lasconi a subliniat că se poate o alianță cu PNL, care însă este un partid care are nevoie de „igienizare” internă. Și, după aceste afirmații, mare zarvă politică a ai fost. Spre exemplu, Fenechiu a subliniat aseară, la B1 TV, că „obrăznicie poate e un termen prea dur, dar aia e zona declarației”.
Cu toate acestea, este loc de bună-ziua, pentru că, a subliniat senatorul, „PNL e un partid care, tehnic, poate face majoritate cu oricine”. „Oricine”, la acest moment, este PSD, partener al coaliției de guvernare. Dar pe viitor, dacă „românii stabilesc prin vot că majoritatea e PNL – USR, e o perspectivă care nu poate fi ignorată”.
„Suntem într-o perioadă preelectorală, în care partidele urmează să-și valideze candidații și se fac declarații, majoritatea sunt declarații de intenție. Eu am văzut declarația domnului Ciucă într-o altă cheie: când și noi, și PSD am recunoscut că această coaliției a avut menirea de a asigura stabilitatea României, guvernarea a arătat că ne înțelegem pentru a da o foaie de parcurs României, dar pe varianta de reforme și pe trendul pe care ne-am dori să mergem, avem în continuare viziuni diferite.
Domnul Ciucă s-a exprimat la modul că dacă ar exista o guvernare de dreapta care să aibă o viziune mai concentrată pe un anumit tip de reforme, mai ales economice, cu siguranță n-ar refuza așa ceva, că în ultimă instanță lupta dintre stânga și dreapta. (…)
Teoretic guvernele, majoritățile se creează în funcție de orientarea politică. Dacă românii în decembrie stabilesc prin vot că majoritatea în Parlament e PNL – USR, cu siguranță e o perspectivă care nu poate fi ignorată și e evident că s-ar merge pe un asemenea tip de majoritate.
Dacă românii vor dori în continuare un guvern dreapta-stânga, de stabilitate, un guvern pe modelul celui care a fost (…). În campanie se va vorbi de proiecte, reforme, măsuri economice și altele și se va vedea un anumit tip de compatibilitate între partide. Atunci românii se vor putea pronunța”, a explicat Daniel Fenechiu pentru sursa citată.
Consiliul Concurenței a efectuat inspecții inopinate la mai multe unități care execută reparații auto decontate în baza asigurării obligatorii de răspundere civilă (RCA), în urma unor sesizări primite de la o societate implicată.
Și, pentru că erau indicii legate de „o posibilă practică de concurență neloială privind exploatarea poziției superioare de negociere a service-urilor auto în relația comercială cu o companie de asigurări, în cazul decontării reparațiilor efectuate pe baza polițelor RCA”, nu mai puțin de opt unități de profil au intrat în vizorul instituției.
Analiza a fost declanșată ca urmare a sesizării transmise de Asigurarea Românească Asirom Vienna Insurance Group SA, și, potrivit Consiliului Concurenței, companiile la care s-au desfășurat inspecții inopinate sunt Adely Trans Company SRL, Ali Car Reparatii Auto SRL, Prof’s Solution Service SRL, Top Lac Service Cotroceni SRL, Auto Klasen SRL, Auto Hoff Technology SRL, Top Lac Auto Service SRL și Damar Colision SRL.
După cum a explicat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței demersurile trebuie să stabilească „dacă unele service-uri auto impun tarife nejustificat de mari, pe care companiile de asigurare sunt obligate legal să le plătească, tarife care, ulterior, conduc la cresterea prețului poliței RCA”.
Aceasta în condițiile în care, potrivit prevederilor legale, asigurătorul RCA are obligaţia de a despăgubi partea afectată pentru prejudiciile suferite în urma unui accident prin achitarea reparațiilor efectuate de service-urile auto, iar perceperea unor prețuri/ tarife nejustificat de mari pentru executarea lucrărilor de reparație a autovehiculelor avariate infuențează prima de asigurare achitată de asigurat.
„Inspecțiile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel București și sunt justificate de necesitatea obținerii tuturor informațiilor și documentelor necesare clarificării posibilei practici de concurență neloială.
Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunțare în ceea ce privește vinovăția companiilor. În situația în care Consiliul Concurenței va constata încălcarea regulilor de concurență loială, companiile implicate riscă o amendă de până la 500.000 lei, iar autoritatea poate dispune măsuri pentru interzicerea săvârșirii faptei.
În cazul în care persoanele fizice sau juridice recunosc săvârșirea practicii de concurență neloială, pot obține reduceri substanțiale ale amenzilor”,mai precizează Consiliul Concurenței.
Un administrator al unei societăți comerciale din Alba Iulia a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare, după ce instanțele au ajuns la concluzia că acesta a dat mită pentru deszăpezirea ilegală a unui sector de drum de pe Transalpina.
Dosarul se tot judecă din 2021, până la pronunțarea acestei hotărâri definitive. Astfel, Curtea de Apel Alba Iulia a analizat o hotărâre din noiembrie anul trecut, potrivit căreia inculpatul în cauză a fost condamnat la 5 ani închisoare cu executare, dat fiind că acesta nu era la prima faptă penală.
Potrivit acuzațiilor, faptele datau din luna martie 2020, când, precizează Direcția Generală Anticorupție, „inculpatul a dat, printr-un intermediar, suma de 8.000 de lei unui al inculpat, funcționar public din cadrul Secției Drumuri Naționale Alba, pentru a efectua un act în legătură cu atribuțiile sale de serviciu, respectiv de a dispus efectuarea deszăpezirii pe un sector de drum închis circulației rutiere (un sector de drum pe drumul cunoscut sub denumirea „Transalpina”), facilitând transportul de material lemnos pe acel sector de drum”.
Mai mult, funcționarul public în cauză, angajat la acea vreme în cadrul Secției Drumuri Naționale Alba – Districtul Șugag, a fost condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare în urmă cu mai bine de trei ani – în primăvara anului 2021, după ce a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.
Însă dosarul administratorului s-a judecat câțiva ani, dat fiind că prima soluție a fost inițial anulată. Inițial, în luna mai 2022, Tribunalul Alba a dispus condamnarea inculpatului – încă de atunci recidivist, la 6 ani închisoare, în regim de detenţie.
A urmat calea de atac, iar la începutul anului trecut, pe 13 ianuarie, CA Alba Iulia a admis „apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și inculpatul Nistor Emil împotriva sentinței penale”, dispunând „rejudecarea cauzei privind pe inculpatul Nistor Emil (…) trimis în judecată prin rechizitoriul nr.214/P/07.07.2021 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, de către Tribunalul Alba, începând cu faza camerei preliminare”.
Dar și apoi, în noiembrie 2023, Tribunalul Alba l-a găsit vinovat pe administratorul-inculpat, astfel că acesta a fost condamnat „la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită. Revocă suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 zile închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 95/F/12.10.2017 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, definitivă prin decizia penală nr.137/A/26.01.2018 a Curţii de Apel Cluj.
Adaugă la pedeapsa de 3 ani închisoare stabilită prin sentința penală nr. 95/F/12.10.2017 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, definitivă prin decizia penală nr.137/A/26.01.2018 a Curţii de Apel Cluj, pedeapsa stabilită prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare, în regim de detenţie. Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în valoare de 1.250 lei”.
A urmat din nou calea de atac, iar CA Alba Iulia a admis apelul inculpatului, fără însă ca aceasta să îl absolve de vină:
„Desființează sentința penală atacată doar în ce priveşte pedeapsa complementară de 1 an stabilită prin sentinţa penală nr. 95/2017 a Tribunalului Bistriţa Năsăud şi procedând la o nouă judecată, în aceste limite:
Constată ca fiind executată pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.66 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 1 an aplicată prin sentinţa penală nr. 95/2017 a Tribunalului Bistriţa Năsăud în dosar nr. 89/112/2014. Menţine pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a, b Cod penal pe o perioadă de 3 ani aplicată prin sentinţa penală atacată. Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate. Definitivă”.
Fost ministru PSD al Justiției în câteva mandate – ultimul, până la căderea Guvernului Dăncilă, Ana Birchall și-a anunțat candidatura ca independent în cursa pentru prezidențiale.
Însă, ca independent, nu e ajunge voința, ci trebuie și „putință”. Adică vizibilitate și sprijin real din partea alegătorilor.
Iar Ana Birchall se plânge că este boicotată, nefiind promovată așa cum merită. Așa că își face pe Facebookul său personal o semi-campanie, mai ales că, până să ajungă un nume pe un buletin de vot la prezidențiale, are nevoie de semnături.
Aceasta duupă ce zilele acestea, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat că a publicat modelele listelor susţinătorilor la alegerile prezidenţiale şi la cele pentru Senat şi Camera Deputaţilor.
„Ca să pot candida la președinția României, trebuie să depun 200.000 de semnături”, scrie Birchall pe Facebook, remarcând că „e un număr foarte mare pentru un candidat independent, nu și pentru un partid care are organizații în toate județele și, în două zile, au listele semnate, cu vii, cu morți, cu plecați, nu contează”. Dar, atenționează aceasta, ea vrea „semnături pe bune”:
„Vă rog să mă ajutați să strâng semnăturile, să le arătăm că suntem mulți și că nu mai vrem să alegem și în acest an răul cel mai mic.
Tot ce trebuie să faceți este să: Descărcați lista de aici: https://www.anapresedinte.ro/document.pdf., semnați lista, (cu pix albastru), implicați-vă familia, prietenii și cunoștințele. Trimiteți poze cu lista completată la adresa de email: ana@anapresedinte.ro. Menționați adresa de unde un curier poate ridica lista completată.
Vă mulțumesc. Ne facem bine, Ana Birchall. Rog share! Să spargem boicotul media la care sunt supusă!”.
Un polițist din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Brașov a fost desemnat câștigător al Galei „Omul anului” din acest an.
Pe numele său Dani Cek,...
Mandat de arestare pentru 30 de zile - este măsura luată de judecători în ceea ce îl privește pe un ofițer angajat al Școlii...
Utilizăm cookie-urile pentru a vă oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru. De asemenea, utilizăm cookie-uri pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, pentru a îmbunătăţi experienţa de navigare si integrarile cu reţele de socializare.DA, ACCEPTPolitica cookies
