Ministrul Sănătății vrea să elimine „monopolul CNAS”, iar banii din asigurările de sănătate obligatorii să meargă și în privat

Autor

16 februarie 2026

Alexandru Rogobete, ministrul PSD al Sănătății, a pus gând rău „monopolului CNAS” în ceea ce privește asigurările de sănătate obligatorii.

În prezent, Casa Națională de Asigurări de Sănătate este cea care „adună” sumele în discuție de la români, în mod automat, pentru servicii de multe ori discutabile, dacă nu chiar inexistente.

Iar cel care conduce Ministerul Sănătății a anunțat, pentru G4Media, că ia în calcul modificarea legislației, astfel încât banii din asigurările de sănătate obligatorii să meargă și la case private.

„Faptul că există un monopol prin CNAS înseamnă că nu putem vorbi de o competiție. (…) Indiferent câtă reformă facem, cea mai importantă reformă, din punctul meu de vedere, este reformarea modului în care sunt finanțate serviciile de sănătate și modul în care se realizează asigurările de sănătate în România. (…)

Fie că sunt în regim public, fie că sunt în regim privat, fie că sunt complementare, în regim public-privat, este evident că oamenii vor avea de unde să aleagă, nu neapărat în funcție de tarifare, ci în funcție de serviciile pe care acestea le oferă. Va apărea concurența între Case, care în orice sistem duce la dezvoltare”, a spus Rogobete, pentru sursa citată.

Și, firește, replica nu a întârziat să apară, chiar din partea șefului CNAS, care a admis că „uneori”, instituția pe care o conduce acordă „servicii sub standardele europene”.

Cu toate acestea, Horațiu Moldovan arată într-o postare pe Facebook că „adevărata reformă din sănătate nu este “spargerea monopolului CNAS”, ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate și cheltuirea corectă a banilor pentru pacienți”:

„Nu mi-a plăcut niciodată să îmi contrazic public colegii, cu atât mai puțin pe cei cu care avem obiective și realizări comune. Însă nu pot lăsa să se rostogolească în spațiul public idei periculoase pentru pacient.

Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România. Nimeni nu contestă faptul că pacienții se confruntă cu birocrație, timpi mari de așteptare și servicii uneori sub standardele europene. Dar întrebarea esențială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cum o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale.

Sistemul actual, bazat pe Casa Națională de Asigurări de Sănătate, are un mare avantaj: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toți pacienții, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate. Este un sistem solidar, în care cei sănătoși contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susțin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern.

Am două observații esențiale legate de direcția acestei reforme.
Prima: transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social. Însă acest lucru nu este adevărat în România de azi. Statul român plătește pensii, gestionează sistemul public de pensii și asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populație. Nu suntem într-o situație de colaps instituțional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate. Asadar, nici “spargerea monopolului CNAS”, după cum nici spargerea monopolului Casei Naționale de Pensii Publice nu reprezintă, sub nici o formă, pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecție socială din România.
A doua observație: este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populației. Dar tocmai aici este locul concurenței reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar și universal, iar concurența poate apărea peste acest nivel, prin polițe complementare, voluntare, servicii suplimentare și pachete extinse.

Propunerea de a introduce mai multe case de asigurări de sănătate, inclusiv private, pare atractivă la prima vedere. Se vorbește despre concurență, eficiență și libertatea pacientului de a alege. Dar experiența altor țări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecția pacienților, la creșterea costurilor administrative și la apariția unei sănătăți cu două viteze: una pentru cei cu bani și una pentru restul populației.

Într-un sistem concurențial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă și tentația de a atrage pacienți tineri și sănătoși și de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienți să fie împinși într-un sistem public subfinanțat.

Mai mult, un sistem cu mai multe case de asigurări nu înseamnă automat servicii mai bune. Înseamnă și costuri administrative mai mari, marketing, structuri paralele, sisteme informatice separate. Toți acești bani nu se duc la pacient, ci în birocrația sistemului.

Pe de altă parte, trebuie să fim onești: sistemul actual nu este perfect. Avem: birocrație excesivă; rezistență la schimbare; control insuficient al risipei și al fraudelor; un sistem informatic depășit.

Dar aceste probleme nu sunt cauzate de faptul că există o singură casă de asigurări. Ele sunt cauzate de mulți ani de management fără obiective corelate cu așteptările asiguraților, digitalizare precară și control disproporționat în raport cu nevoile reale din teren. Iar aceste probleme pot fi rezolvate fără a demonta întregul sistem. Am făcut în ultimele 10 luni și continuăm să facem pași importanți pentru a le remedia și a echilibra astfel sistemul.

Mai mult, există o problemă structural-funcțională: lipsa de autonomie reală a CNAS. În teorie, Casa Națională este o instituție autonomă. În practică, ea nu își poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale în funcție de nevoile reale ale pacienților, ci în funcție de deciziile și prioritățile Ministerului Sănătății.

De multe ori, CNAS este obligată să plătească menținerea artificială în viață a unor structuri spitalicești care nu sunt necesare sau solicitate de pacienți, în loc să poată direcționa fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenție sau către spitale performante.

Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienții, ci ce dorește Ministerul Sănătății. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie. O reformă reală ar însemna: ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcție de nevoile pacienților; să poată redirecționa fondurile către serviciile cele mai solicitate și eficiente; să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătății și să devină cu adevărat o instituție autonomă.

În plus, în cadrul sistemului sanitar actual se pot face reforme concrete: digitalizarea completă a sistemului de sănătate; nu doar cel al CNAS, ci integrarea digitală a tuturor furnizorilor de servicii medicale din Romania, publici și privați deopotrivă; achiziții transparente de echipamente și materiale sanitare; finanțare bazată pe performanță, nu doar pe numărul de pacienți; control real al fraudelor și stoparea risipei; dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, care ar degreva pacienții de cheltuieli semnificative.

Reforma este necesară, dar trebuie să fie una responsabilă. Nu trebuie să schimbăm radical un sistem solidar doar pentru că funcționează imperfect. Trebuie să îl reparăm, să îl modernizăm și să îl facem mai eficient.
Pentru că, în sănătate, nu vorbim doar despre eficiență economică. Vorbim despre viețile oamenilor. Iar un sistem bun nu este doar cel care produce profit, ci cel care oferă acces corect și sigur la tratament pentru toți pacienții.

Dacă ne uităm atent la modelele europene, vedem că nu toate reformele înseamnă fragmentarea fondului social de sănătate. Avem și modelul francez, unul dintre cele mai stabile și respectate sisteme din Europa, unde există un singur asigurător social, iar concurența apare în zona asigurărilor complementare, așa-numitele „mutuelle”.

Acest model păstrează esența solidarității: fondul social rămâne public, universal și orientat către nevoile tuturor cetățenilor, nu către profit. În același timp, permite concurență și opțiuni suplimentare acolo unde este firesc, adică în zona serviciilor complementare, nu în pachetul de bază.

Pentru România, o astfel de direcție ar fi mai realistă și mai sigură decât “spargerea” fondului social la mai multe case de asigurări. Nu avem nevoie să fragmentăm solidaritatea, ci să o facem mai eficientă. Adevărata reformă nu este să înlocuim CNAS, ci să o facem cu adevărat autonomă, eficientă și orientată către pacient, iar concurența să o încurajăm acolo unde nu pune în pericol accesul universal la servicii medicale.

În același timp, trebuie să spunem clar unde sunt problemele reale. O parte importantă din banii CNAS ajung în spitale, iar acolo, de multe ori, vedem achiziții de echipamente și materiale sanitare la prețuri supraevaluate sau prost justificate. Aceasta nu este o problemă a modelului de asigurare, ci o problemă de management și control în sistemul spitalicesc.

O reformă reală ar însemna ca Ministerul Sănătății să stopeze acest flagel al achizițiilor ineficiente și netransparente. Tot o reformă reală ar fi ca ministerul să se concentreze pe ceea ce ține cu adevărat de atribuțiile sale: pregătirea și instruirea cadrelor medicale, managementul adecvat al resurselor umane din sănătate, pornind de la programul de lucru al medicilor până la flexibilizarea resurselor umane din sănătate, organizarea corectă a gărzilor și plata lor în mod echitabil.

Dacă rezolvăm aceste probleme de management, control și organizare, vom face un pas mult mai mare spre un sistem de sănătate funcțional decât prin schimbarea arhitecturii fondului social de asigurări de sănătate.

Să ne focusăm, așadar, pe ceea ce pacienții au nevoie cu adevărat: acces la servicii medicale și de laborator, medicamente, materiale sanitare, și nu în ultimul rând, empatie, respect şi predictibilitate!”, transmite pe Facebook șeful CNAS.

Medic cardiolog de la „Sf. Spiridon” Iaşi, trimis în judecată pentru luare de mită

Autor

Ștefana Teodoreanu

16 februarie 2026

Un medic cardiolog de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi a fost trimis în judecată pentru luare de mită, într-un dosar instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Iaşi.

În cauză inculpate sunt și alte două persoane, respectiv cei care i-au dat mita medicului cardiolog, acțiuni care datează din anul 2022.

Zilele trecute, procurorii au finalizat un dosar de mică corupție, prin rechizitoriul transmis Tribunalului Iași fiind trimiși în judecată unul dintre medicii cardiologi care profesează la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf. Spiridon” Iaşi, precum și doi pacienți ai acestuia.

Mai precis, acuzațiile sunt de dare și luare de mită, „pentru activitățile prestate” de cadrul medical. Pe surse, numele doctorului ar fi Ovidiu Mitu, acesta devenind inculpat după ancheta în cazul stimulatoarelor cardiace luate de pe cadavre.

Mai precis, pe parcursul cercetărilor în acel dosar, medicul Ovidiu Mitu a fost filmat în cabinetul său de la Spitalul „Sf. Spiridon” în timp ce lua mită de la unii bolnavi.

„Inculpatul M.O., în calitate de medic care îşi desfăşura activitatea în cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţe „Sf Spiridon” din Iaşi, în data de 14.11.2022, cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu materializate prin acordarea de consultații de specialitate pacientei B.A., a primit de la aceasta, în cabinetul de la Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon” Iași, suma de 200 de lei, cu titlu de mită pentru activitățile prestate şi în data de 05.12.2022, tot cu ocazia exercitării atribuțiilor de serviciu materializate prin acordarea de consultații de specialitate pacientului P.N., a primit de la aceasta, în cabinetul de la Spitalul Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon” Iași, o bancnotă de 100 lei, cu titlu de mită pentru activitățile prestate”, precizează procurorii ieșeni.

Rareș Bogdan revine: „Sper ca Ilie Bolojan să aibă un plan B sau ca planul A să se bazeze pe o strategie bine calculată”

Autor

Ștefana Teodoreanu

15 februarie 2026

Poate vă era dor de europarlamentarul Rareș Bogdan, trecut pe „linie moartă” o perioadă de amicii din PNL.

Cunoscut strict pentru faptul că tăia pensiile speciale în 30 de zile cu ocazia alegerilor europarlamentare din 2019, Rareș Bogdan părea că a făcut un pas în spate. Dar nu vă faceți griji.

De ceva vreme se „ascut cuțitele” în PNL, persona non grata fiind premierul Ilie Bolojan, care pare că nu mai e dorit nici de subordonații săi pe linie politică. Așa că nimic nu era mai potrivit decât să apară contestatari asumați din interiorul PNL, inclusiv Rareș Bogdan.

Nu e ca și când cuvântul sau opiniile lui Rareș Bogdan sunt cele mai de încredere, însă, în lipsă de alte voci peneliste… Probabil ca europarlamentarul aflat la al doilea mandat să își fi dus la îndeplinire toate promisiunile făcute în campanii, dat fiind că, în ultima vreme, unica sa preocupare e să sară cu critici la șeful său de partid, Ilie Bolojan.

Iar cea mai recentă ieșire publică a acestuia a fost pe Facebook – unde altundeva, într-o postare la care „liberalul”, ca de obicei, „a limitat cine poate adăuga comentarii”. A strâns totuși 179 de reacții și 47 de distribuiri. Păcat că cele mai multe reacții sunt cu „râs”, semn că nici cei care îi urmăresc pagina lui Rareș Bogdan nu au cum să îl ia în serios.

Aceasta în condițiile în care postarea europarlamentarului are loc în contextul în care, totuși, Ilie Bolojan, cel căruia îi sunt dedicate rândurile, nu este tocmai favoritul românilor. Ilie Bolojan pe care europarlamentarul PNL evită să îl numească „președinte al PNL”:

„Să revenim la economia real liberală, altfel ne ducem în cap!
Premierul României evită cuvântul „criză economică”. Înțeleg de ce. Oficial, două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului înseamnă recesiune tehnică. Iar criza este provocată adesea de șocuri externe, cum a fost în perioada 2008-2009, în timp ce acum, problemele vin din interior.

Cotentextul internațional ne-ar ajuta dacă ne-am pricepe să jucăm. Revenind la probleme: creșterea de taxe și tăierile fără logică, cu efect devastator asupra populației și investitorilor. Sper ca Ilie Bolojan să aibă un plan B sau ca planul A să se bazeze pe o strategie bine calculată, pentru că cifrele arată foarte prost.

Mă întreb, însă, cum să faci aceleași greșeli și să te aștepți la rezultate diferite? Tăierile și creșterea TVA din 2010, despre care FMI a recunoscut că au fost erori, le repetăm în 2025 și ne felicităm că am salvat economia? Anul trecut, deficitul bugetar a scăzut cu 6 miliarde de lei, sub țintă, iar pentru a atinge în 2026 ținta de 6%, ar trebui reduse 16 miliarde. De unde??

Bazându-se pe tăieri și creșterea TVA, premierul n-a făcut mare brânză. Cum, oare, sfetnicii care îi spuneau fostului premier să nu crească taxele le-au indicat premierului liberal drept soluție? Și tot ei, probabil, afirmă că scăderea consumului este normală. Nu, domnilor!

Normalitatea este să ajuți antreprenorii să crească, să le oferi facilități fiscale, să nu-i împingi către munca la negru! Să reduci cota pentru sectoare cu efect de multiplicare (construcții, energie eficientă), să reduci impozite pe contul de investiții ca să ții capitalul în țară, să producă! Un regim mai prietenos pentru firmele mici, scăderea costului muncii, stabilitate și predictibilitate fiscală!

Creșterea taxelor înseamnă nenorocire! Sufoci economia, cea care plătește taxe? Pe cine ajută închiderile de firme – unele deschise de români întorși în țară, care acum își blestemă zilele – dacă încasările scad? Dimpotrivă, trebuie mai multe firme pe piață, deoarece ele înseamnă concurență, iar de aici scad și prețurile. Elementar!!

După un deceniu de creștere, piața imobiliară intră în colaps. Datoriile dezvoltatorilor au ajuns la 35 miliarde lei (dublu față de acum 10 ani), iar stocurile de apartamente nevândute au depășit 10 miliarde. În București, peste 2.300 de dezvoltatori se află în risc major de insolvență. Efectul în cascadă? Devastator!

Economia României nu se va însănătoși decât stimulând inițiativa privată, nu pedepsind-o. Iei 10 piei tot de pe calul care trage? Suntem liberali, economia nu se poate însănătoși decât prin măsuri liberale. Iar cheia este asta: reguli simple, taxe mici, cadru prietenos cu mediul privat. Egal investitori, egal capital, egal încasări.

Deficitul poate scădea fără taxe, este un lucru demonstrat! Malta, Bulgaria, Canada (exemplul clasic, de manual, dar manualul corect, nu cele din care îi citea Eugen Varga lui Stalin). Acest model de guvernare nu este liberal, ci mai degrabă socialist.

Dar… văd că un cor de lăudători de profesie încearcă să ne convingă că „e bine că e rău”. Că ar trebui să ne bucurăm, deoarece „se poate și mai rău”. Nu îi enumăr, din decență, și pentru nu a-i supune oprobriului public și rușinii de a da ochii cu vecinii și propria lor familie.
Oamenii sunt speriați și nu mai văd nici măcar luminița de la capătul tunelului lui Ciorbea!

Să revenim la guvernare liberală! Gata cu suprataxarea, suprareglementarea, statul trebuie să facă niște pași înapoi. Lasă-i să respire, domnule! Nu mai forța inflație pentru întreținerea iluziei monetare!
Nu mai anunța tăieri ca să obligi companiile să-și modifice comportamentul! Ai aflat că vine recesiunea și brusc ai anunțat investiții? Păi ce facem aici, construim Canalul Dunăre-Marea Neagră? Hei-rup?

Nu putem continua doar prin antagonizarea societății și găsirea de vinovați de serviciu într-un domeniu sau altul care să devină ținta nemulțumirilor unei populații disperate.

România are nevoie de proiecte mari și de investitori de calibru. Nu de micromanagement, de prea multe ori absurd. Trebuie să atragem în România marile fonduri atât în piața de capital, cât și specializate pe infrastructură, JP Morgan, Blackrock, Meridian, Moubadala, Vanguard si altele. Trebuie invitați în România și discutat și negociat cu ei, aceștia au capacitatea necesară și voința, plus experiența necesară de a se implica în Proiecte Mari.

Energia, Agricultura, Resursele Minerale plus marile proiecte de infrastructură, aeroporturi, spitale, școli, căi ferate. România nu joacă deloc cartea independenței energetice și nici atuul unui jucător european în zona de exporturi pe gaz, energie electrică si metale rare. E nevoie să construim coridoare de interconexiune energetică cu țările din regiune, în special Balcani, dar și spre Nordul Europei, plus Ungaria și Austria.

Se pare ca deja suntem pierzători și pe oportunitatea reconstrucției Ucrainei și Siriei după războaie. Pe americani, în loc să îi atragem și să îi curtăm și căutăm, îi înjurăm și îi sfidăm. Chiar nu se înțelege că Donald Trump și republicanii conduc încă cel puțin 3 ani cea mai mare economie a lumii și cel mai important generator global de securitate? România nu își permite să joace astăzi doar cartea parteneriatelor europene. Europa este casa noastră, dar ne trebuie și amplitudine!

Politica bazata doar pe “cut cost”, fără investiții și “think big”, e ca bolnavul netratat după operație sau pur și simplu abandonat pe masa de operație. Noi suntem exact în situația în care ne batem în piept că operația a reușit. Dar dacă bolnavul nu supraviețuiește?”, încheie europarlamentarul postarea.

Lăsați, domnule Rareș Bogdan. Suntem cu toții lămuriți vizavi de priceperea și bunele dumneavoastră intenții…

Judecătoarea „m-a sunat Lia” a ieșit oficial la pensie la 51 de ani

Autor

Ștefana Teodoreanu

13 februarie 2026

Ionela „m-a sunat Lia” Tudor, din cadrul Curții de Apel București este, de acum, oficial, judecător pensionar.

Proaspăta pensionară a fost una dintre cele două doamne vicepreședinți ai instanței care, în decembrie, a apărut la stânga șefei CA București, Liana Arsenie, în mascarada de conferință de presă de după apariția documentarului „Justiție capturată” al Recorder.

Viața merge înainte și după documentarele Recorder, inclusiv când vine vorba de pensionări după o lungă și grea carieră de judecător, la o vârstă… venerabilă.

Ieri, președintele Nicușor Dan a semnat decretul de pensionare a judecătoarei Ionela Tudor, celebră nu neapărat prin soluțiile date ca magistrat, ci prin replica „m-a sunat Lia, mă duc să vorbesc”, spusă în timpul conferinței de presă a CA București, prima și ultima, după multă vreme.

„Lia”, în cazul în care poate cineva nu știe, este Lia Savonea, fost cadru al instanței, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, dar încă persoana care conduce Înalta Curte de Casație și Justiție, ca președinte suprem.

Așa cum se arată pe site-ul Administrației Prezidențiale, unul dintre decretele semnate ieri de șeful statului este cel „privind eliberarea din funcția de judecător a doamnei Tudor Ionela, judecător la Curtea de Apel București, președinte al Secției a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, delegată în funcția de vicepreședinte al acestei instanțe – pensionare, la data de 15 februarie 2026”.

Anterior, pe 5 februarie, Secția pentru judecători a CSM discutase vizavi de cererea doamnei de pensionare, începând cu data de 10 februarie.

În hotărârea de admitere a cererii se arăta că Ionela Tudor „are o vechime în magistratură de 25 de ani, anterior datei de 01.01.2024. Se constată că doamna judecător Tudor Ionela are vârsta de 51 de ani, 2 luni și 12 zile, precum și o vechime în magistratură de 28 de ani și 29 de zile, din care 6 ani, 5 luni și 1 zi în profesia de avocat și 21 de ani, 7 luni și 28 de zile în funcția de judecător, calculate la data întocmirii referatului direcției de resort”.

„M-a sunat sună Lia” conducea Secția a X-a a CA București din aprilie 2024 când, în februarie anul trecut, a fost delegată prima oară ca vicepreședintă, inițial pentru 6 luni.

Iar funcția de conducere nu îi era străină doamnei. În 2013, pe când soluționa dosare la Tribunalul Ialomița, aceasta a fost delegată ca președinte al Secției civile. Apoi, la niciun an, în aprilie 2014, a fost numită în acea funcție pe o perioadă de 3 ani.

În 2016, aceasta încerca pentru prima oară să ajungă la Capitală, solicitând transferul la Tribunalul București. Și, după o primă cerere respinsă, la distanță de o lună, în noiembrie 2016, i-a fost admisă a doua cerere de transfer.

De la Tribunalul București, Ionela Tudor a făcut chiar un ocol la CSM, unde a fost detașată în 2019, pentru o perioadă.

Însă experiența nu s-a finalizat chiar bine, dat fiind că, la niciun an, se încetase detașarea, în hotărâre reținându-se că „doamna judecător Ionela Tudor a adoptat în exercitarea atribuțiilor de serviciu o conduită care evidențiază faptul că nu are în vedere în mod determinant buna desfășurare a activităților specifice instituției în cadrul căreia a fost detașată”.

Bucureștean plasat sub control judiciar după ce l-a amenințat cu moartea pe actorul Victor Rebengiuc

Autor

Ștefana Teodoreanu

13 februarie 2026

Din spatele tastelor, cu identitatea ascunsă, un bucureștean s-a simțit suficient de puternic încât să îl amenințe cu moartea pe actorul Victor Rebengiuc, în decembrie 2024.

Ieri însă, bucureșteanul, care are 46 de ani, a fost săltat de mascați, iar după audieri a fost plasat sub control judiciar.

Sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, polițiștii Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigații Criminale Central au descins ieri într-un apartament din Capitală, domiciliul a doi gemeni de 46 de ani, care locuiesc cu mama lor.

Profil de suveranist adevărat, cu atât mai mult cu cât perchezițiile au avut loc în contextul în care cei doi sunt acuzaţi că l-au ameninţat pe actorul Victor Rebengiuc. Se întâmpla la final de 2024, după ce artistul anunțase că va participa la un miting pro-european organizat în Piața Universității.

Aduși la audieri, la intrarea în sediul poliției, gemenii suveraniști l-au catalogat drept „slugă plătită” inclusiv pe reporterul PROTV, iar ulterior, când au ieșit, au declarat că a fost „neelegant din partea domnului Rebengiuc să le facă plângere pentru un fleac”.

„Un fleac”: „Ești un boșorog retardat, depășit și bolnav de comunism, care vede comuniști peste tot. Are, n-are legătură, tot la comuniști ajungi.

Lăsați-ne în pace, să votăm pe cine vrem și pe cine e normal, altfel băgăm toporul în capetele alea seci. Ai făcut destul rău acestei țări și acestui popor. Retrage-te, nu mai face politică, altfel poporul mânios te va linșa, te va sfâșia și va da cu piciorul în rămășițele sângerânde ale actorului neamului, care crede că are un cuvânt de spus în politică.

Se profită de prostia ta și nici măcar nu îți dai seama”, era mesajul de amenințare pe care Victor Rebengiuc l-a citit reporterilor de pe telefonul mobil în decembrie 2024, la un miting din Piața Universității.

Și, chiar dacă a durat mai bine de un an de când actorul Rebengiuc a făcut plângere, ieri Parchetul General anunța primele informații concrete din dosar:

„Din probatoriul administrat până în prezent în cauză a rezultat că, la data de 5 decembrie 2024, după ce persoana vătămată și-ar fi anunțat participarea, în aceeași zi, la o manifestație civică organizată în Piața Universității, exprimându-și public opțiunea de vot, aceasta ar fi primit, prin intermediul mesageriei unei platforme de socializare, un mesaj de amenințare transmis de utilizatorul unui cont.

Amenințarea viza săvârșirea unei infracțiuni grave, respectiv lovirea cu un topor la nivelul zonei vitale a capului, fapt de natură a crea persoanei vătămate o stare de temere”.

Ieri, după acțiune, Victor Rebenciuc a subliniat, la Antena 3, că are încredere în Poliţia Română, precizând totodată că a mai primit mesaje jignitoare chiar și de ziua sa de naștere. Au fost, din fericire, și oameni care și-au arătat aprecierea, iar zilele trecute, Teatrul Bulandra a dedicat o seară specială actorului, la împlinirea vârstei de 93 de ani.

„Atunci când există o păstrare a ordinii în lumea asta, când toţi înţeleg că libertatea are limitele ei, că nu poţi să faci orice, nu poţi să ameninţi oamenii aşa. Cu ce putere, de unde drept să ameninţi tu oamenii care îşi manifestă părerile lor personale?!?

Când lumea vede că nu este pedepsită, îşi permite să te înjure, să te blesteme, să te minimalizeze.

Chiar şi acum, de ziua mea, când am împlinit 93 de ani, am găsit destule mesaje dintr-astea jignitoare, dar nu le mai dau atenţie, nu mă mai interesează, nu mă ating pe mine.

Dar există proşti care se ocupă cu chestia asta şi se simt satisfăcuţi, probabil, că te ameninţă şi se bucură. Poate îşi găsesc alt mod de a se bucura. Poliţia Română lucrează, fiţi liniştiţi”, a declarat actorul pentru sursa citată.

Primar PNL, către premierul PNL: „Ilie Bolojan, fă ceva dacă ești bărbat!”

Autor

Ștefana Teodoreanu

12 februarie 2026

Un primar PNL din județul Maramureș pare că pune la îndoială capacitățile șefului cel mare al formațiunii, Ilie Bolojan, care conduce și guvernul, în forma sa actuală.

Vladimir Petruț, care conduce localitatea Cavinic din anul 2016, s-a remarcat de-a lungul vremii drept critic acerb al premierului pe rețelele sociale, aceasta întâmplându-se inclusiv ieri.

După noua amânare a Curții Constituționale a României pe sesizarea privind Legea pensionării magistraților, primarul din Cavnic n-a mai „răbdat”:

„Ilie Bolojan, fă ceva dacă ești bărbat!”, a transmis Vladimir Petruț într-un video, pe pagina sa de Facebook.

„Ilie Bolojan nu vrea sau nu poate?”, este textul care însoțește filmarea cu pricina, în care edilul PNL atrage atenția că poziția CCR de ieri a arătat cine conduce, de fapt, România.

„Ei conduc cu adevărat România. Nici Guvernul, nici Parlamentul, nici președintele. CCR-ul în România taie și spânzură. Pe mine chiar nu mă interesează ce decizie dădeau cei de la CCR, dar trebuia să dea o decizie.

Faptul că amână la nesfârșit arată foarte clar țara în care triăm. Pentru unii se poate, pentru alții nu. Asta-i țara noastră.

Ilie Bolojan, fă ceva dacă ești bărbat! Modifică legea, găsește soluții! Pentru oamenii săraci și simpli, legea se aplică pe loc. Pentru șmecheri, trebuie să aștepte!

Asta-i România noastră! De aceea românii nu mai suportă. Ilie Bolojan, fă ce trebuie!”, este îndemnul primarului liberal.

Peste 12.000 kg de portocale, pline de pesticide, importate din Egipt în România

Autor

Ștefana Teodoreanu

12 februarie 2026

Percheziții în această dimineață în municipiul București și în județele Ilfov și Ialomița, într-un dosar în care sunt cercetate inclusiv infracțiuni care pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Pe scurt, polițiștii anchetează cum au ajuns ca peste 12.000 kg de portocale, pline de pesticide, să fie importate din Egipt în România.

Ancheta este coordonată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București, care au dispus efectuarea de percheziții într-un dosar penal privind infracțiuni de evaziune fiscală, falsificare sau substituire de alimente ori alte produse și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Astfel, polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au pus în executare opt mandate de percheziție domiciliară în municipiul București și în județele Ilfov și Ialomița, fiind identificate și ridicate mai multe bunuri.

În acelai timp, 12 persoane – doi suspecți și zece martori – urmează să fie conduse la audieri, pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.

„Din datele și probele administrate în cauză, a rezultat presupunerea rezonabilă că bănuiții, în calitate de reprezentanți ai unei societăți comerciale, ar fi oferit spre vânzare aproximativ 12.400 de kg de portocale importate din Egipt, produse ale căror date de proveniență ar fi fost falsificate, prin înlocuirea ambalajelor și etichetelor, astfel încât să fie schimbată țara de origine din Egipt în Grecia.

Mărfurile ar fi fost substituite pentru a ascunde un conținut ridicat de pesticide, peste limita maximă admisă de lege, dar și pentru a putea fi comercializate către populație. Produsele ar fi fost distribuite prin intermediul unui lanț de hypermarketuri, iar veniturile obținute nu ar fi fost înregistrate în evidențele contabile ale firmei furnizoare”, precizează anchetatorii.

Ministrul Proiectelor Europene nu știe dacă România a pierdut sau nu 231 de milioane de euro

Autor

Ștefana Teodoreanu

12 februarie 2026

Cel care conduce Ministerul Investițiilor și Proiectelor, pe numele său Dragos Pîslaru, a făcut ieri o dovadă clară a priceperii sale în domeniu.

După încă o amânare a judecătorilor constituționali privind sesizarea pe Legea pensiilor magistraților, Pîslaru, ex-europarlamentar USR-PLUS, a vrut să pară priceput, dar a cam dat-o „în gard”.

Pe scurt, Dragoș Pîslaru nu știe exact dacă România a pierdut sau va pierde 231 de milioane de euro, bani europeni nerambursabili, după o nouă amânare pe sesizarea de neconstituționalitate a Legii pensionării magistraților.

Într-o postare pe Facebook, după ce aflat că Plenul Curții Constituționale se va întruni altă dată pentru a discuta despre sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, Pîslaru a dat dovadă cel puțin de nepricepere.

Dacă nu chiar a dovedit că nu prea are ce căuta în fruntea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, adică ar fi cel mai în măsură să fie la curent cu banii nerambursabili care vin de la Uniunea Europeană către România.

„A cincea amânare consecutivă la CCR. România a pierdut oficial 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ICCJ”, scria ieri Pîslaru pe pagina sa de Facebook. Sau cine se ocupă de administrarea paginii, însă oricum ar fi, cuvântul de ministru e cuvânt de ministru.

Panica vizavi de faptul că am pierdut deja o sumă considerabilă, ca urmare a neîndeplinirii jalonului din Planul Național de Redresare și Reziliență ar fi, așadar, îndreptățită. Numai că, ulterior, după aproape o oră, timp în care postarea a suferit o modificare, Pîslaru a revenit, definitiv:

„A cincea amânare consecutivă la CCR. România, cel mai probabil, va pierde 231 milioane de euro, bani europeni nerambursabili, din cauza unui nou tertip al ICCJ”.

Deci, până la urmă, nu e chiar panică… Deși nu are rost să continuăm, dată fiind gafa lui Pîslaru, postarea avea totuși și o explicație:

„România este singura țară din lume unde iei o pensie specială, salariu de judecător CCR și intri și în concediu paternal.
În ciuda tuturor eforturilor Guvernului si prim-ministrului Ilie Bolojan, astăzi (miercuri, 11 februarie) au câștigat ei, cei care au fugit de la ședințe de frică să nu își piardă privilegiile.
E o zi neagră pentru toți cei care vor o justiție dreaptă și necoruptă.
E o zi neagră pentru toți cei care își doresc o Românie modernă și europeană”.

Acum, că o fi o zi neagră, că nu o fi… Că e iarnă afară, că nu o fi… mai bine ne uităm pe geam, clar nu putem să ne bazăm pe ceea ce scrie ministrul. Cert este că ieri, CCR a ajuns la a cincea amânare a unei pronunțări privind sesizarea ÎCCJ referitoare la reforma pensiilor magistraţilor.

Ieri, toți cei 9 judecători constituționali au fost prezenți, fiind amânate discuțiile dată fiind solicitarea Înaltei Curți de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene pe reforma pensiilor magistraților.

„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie”, se arată într-un comunicat al CCR.

Însă în ședința de săptămâna viitoare nu înseamnă că se va da, în sfârșit o soluție. Este posibil ca judecătorii Curții să decidă sesizarea CJUE, aceasta însemnând că vor trebuie să aștepte răspunsul Curții Europene.

Abia apoi, în funcție de ce spun judecătorii europeni, vor putea da o decizie privind soarta pensiilor magistraților. Firește, cei 9 ar putea decide pe 18 februarie să se pronunțe totuși pe excepția de neconstituționalitate.

20 de autoturisme de lux, dobândite prin fraudă în România, descoperite într-o localitate rurală din Italia

Autor

Ștefana Teodoreanu

11 februarie 2026

O nouă captură a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, într-un dosar în care sunt cercetate mai multe persoane care, prin fraudă, au dobândit zeci de autotusirme de lux.

Săptămâna trecută, anchetatorii români, în colaborare cu autoritățile italiene, au descoperit nu mai puțin de 20 de autoturisme de lux achiziționate de gruparea infracțională urmărită.

Constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave sunt faptele anchetate de procurorii DIICOT – Structura Centrală într-un dosar demarat încă de anul trecut, în care mai multe persoane sunt acuzate că au achiziționat, în sistem leasing, o serie de autoturisme de lux cu utilizarea unor acte de identitate și situații financiare falsificate.

În 2025, au fost identificate și ridicate o serie de astfel de autoturisme și, mergând pe fir, săptămâna trecută a fost făcută o captură similară și în Italia.

Astfel, arată procurorii români, „cu sprijinul autorităților italiene, au descoperit, într-un garaj situat într-o localitate rurală din Italia, 20 de autoturisme de lux, în valoare de aproximativ 1, 7 milioane euro.

Actele de urmărire penală au fost realizate împreună cu polițiști ai Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București și Serviciului de Investigare a Criminalității Economice Sector 2 din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, autovehiculele urmând să fie restituite persoanelor juridice vătămate.

Acțiunea a beneficiat de sprijinul Biroului Atașatului de Afaceri Interne de pe lângă Ambasada României în Republica Italiană și al Serviciului pentru Cooperare Internațională de Poliție – Italia, Comandamentul Provincial Carabinieri Bergamo”.

Primele date din anchetă au fost făcute publice însă în noiembrie 2025. La acel moment, procurorii precizau că „în cursul anului 2024, pe raza municipiului București s-a constituit o grupare de criminalitate organizată, care a acționat atât în capitală, cât și pe teritoriul județului Iași, în scopul obținerii unor importante beneficii materiale provenite din contractarea de credite pe baza unor documente falsificate, precum și din achiziționarea unor autoturisme prin contracte de leasing încheiate cu utilizarea unor acte de identitate și situații financiare falsificate.

Grupul infracțional organizat, format din 14 suspecți și coordonat de un lider (urmărit internațional), a înființat sau preluat mai multe societăți comerciale cu un istoric bun de creditare.

Ulterior, membrii grupului au falsificat situațiile financiare ale acestor firme, în vederea obținerii de finanțări bancare și a achiziționării de autoturisme de lux, prin contracte de leasing încheiate pe baza unor documente falsificate.
Prejudiciul produs persoanelor vătămate este estimat la circa 35.000.000 lei ( aproximativ 7,1 milioane euro)”.

Și atunci fuseseră efectuate percheziții, însă în România, ocazie cu care a fost dispusă reținerea a 3 inculpați și plasarea sub controlul judiciar față de un al patrulea inculpat, toți cercetați constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave.

„În urma perchezițiilor efectuate au fost găsite și ridicate mai multe înscrisuri cu valoare probatorie printre care și documente de identitate false, 7 servere, 6 unități PC, ⁠5 laptopuri, 18 hard disk-uri interne și externe, stick-uri de memorie, un token, ștampile, sumele de aproximativ 10.000 euro și 16.000 lei, mai multe comprimate, diferite cantități de substanțe vegetale și pulverulente, precum și alte mijloace de probă.

A fost luată măsura sechestrului asigurător asupra unor lingouri din aur în greutate de 2 kilograme, precum și asupra conturilor bancare și bunurilor (mobile și imobile) aparținând inculpaților și suspecților cercetați în cauză.

O parte dintre autoturismele achiziționate în sistem leasing, pe baza unor documente false, au fost restituite persoanelor vătămate, iar alte două automobile de lux, dobândite în aceleași condiții, au fost depistate pe teritoriul Germaniei”, precizau procurorii DIICOT.

Ancheta a continuat, iar pe 27 noiembrie, procurorii au dispus măsura sechestrului asigurător asupra a alte 7 autoturisme de lux, în valoare de aproximativ 1, 5 milioane euro, cu precizarea că „autovehiculele au fost identificate și ridicate pe parcursul unei percheziții domiciliare efectuate pe raza județului Iași”.

Ministrul Culturii i-a catalogat drept „proști” pe actorii care-i cereau demisia

Autor

Ștefana Teodoreanu

11 februarie 2026

Actorii din cadrul Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București au protestat ieri în stradă, după o idee anunțată de ministrul Culturii, care îi viza.

Și, prezent în mijlocul acestora, ministrul Andras Demeter (UDMR), a fost înregistrat când îi făcea „proști” pe actorii care-i cereau demisia.

Actorii au primit un program-pilot cu „instrucţiuni privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă pentru personalul de execuţie din instituţiile publice de spectacol sau concert” și, date fiind cele expuse în acel act, au ieșit în fața Teatrului Național.

Mai precis, Ministerul Culturii a propus normarea timpului de muncă pentru artiști, așa că actorii care au ieșit ieri în stradă au afișat mesaje precum „Sunt artist, creez liber, nu în program fix” sau „Constrângerea și supunerea omoară libertatea de expresie”.

La manifestație a venit și ministrul Culturii, Andras Demeter Istvan, care a anunțat că retrage proiectul pilot, dar „probleme de fond vor rămâne”. Însă, până acolo, a avut loc și o ieșire cel puțin reprobabilă a ministrului.

În fața camerelor, Andras Demeter a anunțat că va retrage circulara cu noile norme, însă mai mulți artiști prezenți au continuat să-i ceară demisia.

„Demisia este un act unilateral, poate să fie cerută, dar trebuie depus de mine. Deocamdată nu am motive”, a subliniat ministrul. Iar dacă se oprea aici, ar fi evitat ceea ce a urmat.

Numai că, în timp ce actorii continuau să scandeze „Demisia! Demisia!”, ministrul Culturii, într-un dialog cu actorul Gabriel Fătu, director al Teatrului Dramaturgilor, a reacționat: „Poate demisia lui, din prostie”.

„Băi, prostia este mare. Foarte mare!”, au fost afirmațiile ministrului, surprinse de camera Cultura la dubă.

Legea privind pensiile magistraților, pe agenda CCR de azi

Autor

Ștefana Teodoreanu

11 februarie 2026

Plenul Curții Constituționale a României ar trebui să discute astăzi excepția de neconstituționalitate vizavi de Legea privind pensionarea magistraților.

Pe 5 decembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) anunța că Secțiile Unite ale instanței au sesizat în unanimitate Curtea Constituțională a României privind legea de modificare a statutului magistraților, după ce, cu două zile înainte, Guvernul își asumase pentru a doua oară răspunderea pe acest act normativ.

Au trecut mai bine de două luni de la sesizarea ÎCCJ privind excepția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.

Și, date fiind amânările, în ianuarie, ÎCCJ transmitea că „un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale” și că „contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan”.

Între timp, judecătorii constituționali s-au întâlnit și nu prea pentru a lua o decizie privind sesizarea transmisă, azi excepția de neconstituționalitate fiind din nou pe agenda ședinței de plen. Așa cum se arată pe site-ul CCR, dosarul este în pronunțare, respectiv „obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Însă, pe surse, unul dintre judecătorii CCR ar fi intrat în concediu, începând de luni, 9 februarie. Aceasta în condițiile în care Regulamentul de organizare și funcționare al CCR prevede că, „în cazul în care nu sunt prezenți toți judecătorii care au participat la dezbateri sau în situația în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art.58 alin.(3) din Legea nr. 47/1992, republicată, pronunțarea asupra cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură”.

Trei moțiuni simple dezbătute, toate respinse

Autor

Ștefana Teodoreanu

10 februarie 2026

Trei în… România mea. De fapt în plenul Senatului, numărul menționat fiind cel al moțiunilor simple înaintate de parlamentarii din opoziție, toate respinse.

Luni, plenul Senatului a fost încărcat cu dezbaterea și votul pe trei moțiuni simple: una împotriva ministrului Apărării, alta pe tema Acordului UE-Mercosur, iar a treia pe tema educației.

Toate cele trei moțiuni au fost depuse pe 4 februarie, iar ieri, pe 9 februarie, a fost votul:

Moțiunea „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică” a fost respinsă cu 44 voturi Da, 73 Nu și 0 abțineri;

„Acordul UE-Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese” – 38 Da, 52 Nu și 25 abțineri;

„Educația între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar” – 44 Da, 74 Nu și 2 abțineri.

Cum spuneam, moțiunile aparțin opoziției. Cea împotriva ministrului Miruță a fost asumată de Dorin-Silviu Petrea, lider al grupului PACE – Întâi România și de Petrișor Peiu, liderul grupului AUR; Peiu apare și la moțiunea legată de Acordul Mercosur, împreună cu senatorul grupului PACE, ca și moțiunea pe tema educației. Ar fi de menționat că aceștia sunt doar primele „voci”, pentru că moțiunea a fost asumată „de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor”.

1...91011...1.397 Pagina 10 din 1.397

Ziarul de Investigații

Ministrul Sănătății vrea să elimine „monopolul CNAS”, iar banii din asigurările de sănătate obligatorii să meargă și în privat

Medic cardiolog de la „Sf. Spiridon” Iaşi, trimis în judecată pentru luare de mită

Rareș Bogdan revine: „Sper ca Ilie Bolojan să aibă un plan B sau ca planul A să se bazeze pe o strategie bine calculată”

Judecătoarea „m-a sunat Lia” a ieșit oficial la pensie la 51 de ani

Bucureștean plasat sub control judiciar după ce l-a amenințat cu moartea pe actorul Victor Rebengiuc

Primar PNL, către premierul PNL: „Ilie Bolojan, fă ceva dacă ești bărbat!”

Peste 12.000 kg de portocale, pline de pesticide, importate din Egipt în România

Ministrul Proiectelor Europene nu știe dacă România a pierdut sau nu 231 de milioane de euro

20 de autoturisme de lux, dobândite prin fraudă în România, descoperite într-o localitate rurală din Italia

Ministrul Culturii i-a catalogat drept „proști” pe actorii care-i cereau demisia

Legea privind pensiile magistraților, pe agenda CCR de azi

Trei moțiuni simple dezbătute, toate respinse

Rămâi conectat

Ultimul articol

Trei dintre exponatele tezaurului dacic furate din Olanda se întorc în țară

Federația Sindicatelor Silva constestă reorganizarea Romsilva: „Dreptate în justiție, nu pe Facebook”

CA București dispune începerea judecăţii în dosarul lui Georgescu și Potra