All inclusive pentru cetăţenie română: transport, cazare şi şpagă la Vaslui

La 6 mai 1990, peste Prut se aşternea un suav „pod de flori”, pe care românii din cele două state limitrofe, păstorite odinioară de Ştefan cel Mare, îl străbăteau unii către alţii. La 23 de ani de atunci, florile din acel pod s-au transformat în spini, iar inima în fiere. Actualmente, pe majoritatea basarabenilor îi mai leagă de Ţara Mamă doar gândul că, prin România, pot ajunge şi ei în Europa, să dea cu târnăcopul sau să aibă grijă de vreo babă. Doar în primul semestru al acestui an, în evidenţele Serviciului Public Comunitar de Evidenţă a Persoanei Vaslui, apar 796 de noi nume – toate, din Republica Moldova – ca urmare a dobândirii cetăţeniei române. “Tarifele” pentru obţinerea cetăţeniei variază de la 700 la 1.500 de euro.

În primăvara anului 1990, români şi basarabeni deopotrivă trăiau senzaţia că şi-ar fi prins, în sfârşit, himera de picioare şi că şi-o pot apropia într-un celest sărut. Jugul dictaturii căzuse de pe umerii ambelor ţări, iar visul cel dintotdeauna, al unirii, părea a fi mai aproape ca niciodată.
Profesorul vasluian Ioan Parfeni, martor nedisimulat al acelor evenimente, rememorează: „Am rămas foarte impresionat când am ajuns la pod… Erau multe persoane cu cartoane mari la gât, pe care era scris: <<Îl caut pe Ion din Vetrişoaia>> sau pe <<Vasile din Fălciu>>… La mijlocul podului erau nişte covoraşe mici, iar deasupra, un portret al lui Mihai Eminescu şi o mulţime de lumânări… Moldovenii care treceau pe acolo îşi făceau cruce, ca în faţa unei icoane… Mie nici nu-mi venea să cred… Din când în când, mai mişcam din sprâncene, ca să fiu sigur că nu visez… N-am să uit nici faptul că, pe unul din autobuzele cu care veniseră moldovenii, era scris: <<Sângele apă nu se face!>>. Şi chiar mi-e foarte greu să cred că s-ar putea întâmpla cândva una ca asta!”.

Decizie scoasă cu forcepsul

Parfene 1

De curând, Parlamentul Republicii Moldova a votat, în primă lectură, Tratatul cu România privind regimul frontierei de stat, colaborare şi asistenţă mutuală în probleme de frontieră, semnat la 8 noiembrie 2010 la Bucureşti.
Atât liberalii cât şi comuniştii s-au opus ratificării acestui tratat. “Noi nu trebuie să punem o graniţă între fraţi. Oare ce o să spună succesorii noştri, că noi le-am spulberat o eventuală, viitoare, opţiune istorică pe care trebuie să o aibă neamul nostru românesc?”, a spus parlamentarul liberal moldovean Valeriu Munteanu.
Aflaţi în opoziţie faţă de noua coaliţie de guvernare, politicienii din Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu dar şi comuniştii lui Vladimir Voronin s-au declarat împotriva ratificării. În timp ce liberalii susţin că nu trebuie să existe frontiere între români, comuniştii se dau de ceasul morţii şi acuză faptul că oricum încă nu s-a stabilit frontiera. Mai mult decât atât, liderul PL, Mihai Ghimpu, a solicitat ca Tratatul de frontieră să nu fie ratificat, pe motiv că ar fi neconstituţional, deoarece a fost semnat de către fostul premier Vlad Filat, în timp ce doar preşedintele ţării ar avea dreptul să semneze tratate internaţionale.

Cu microbuzul la Paşapoarte

Radasanu Dorina

În timp ce politicienii se „opintesc” din greu pentru a stabili o graniţă oficială între cele două ţări surori, reţelele din Republica Moldova aduc mii de basarabeni, lunar, la Serviciile de Evidenţa Persoanei din judeţ, ca şi la Serviciul de Paşapoarte.
Culmea, basarabenii sunt purtaţi în tot felul de maşini şi microbuze la Vaslui, deşi ar putea depune documente prin care solicită cetăţenia română la consulatele generale din ţara vecină sau la Ambasada României de la Chişinău. Pe parcursul unui an de zile, toţi moldovenii care doresc să primească şi cetăţenia română o pot obţine, fără niciun efort, numai că persoane “binevoitoare” de pe cele două maluri ale Prutului au transformat această trebuşoară într-o afacere profitabilă, care le aduce sute bune de euro pentru fiecare moldovean adus la Vaslui, care este ajutat ulterior fie cu o locaţie în vreun apartament dinainte stabilit în reşedinţa de judeţ, fie prin obţinerea unui paşaport.
„În primul semestru al acestui an, în judeţul Vaslui au fost luate în evidenţă la naştere 1.218 persoane, un numar de 366 persoane au fost luate în evidenţă ca urmare a dobândirii cetăţeniei, iar ca urmare a restabilirii domiciliului au fost luate în evidenţă 872 persoane, cel mai mare număr fiind înregistrat la Biroul de Evidenţă a Persoanelor al municipiului Vaslui”, ne-a declarat comisarul-şef de poliţie Dorina Rădăşanu, director executiv al SPCJEP Vaslui.

Corupţia trece Prutul

Sediu Spcjep Vaslui

Pentru ca să munceşti în Uniunea Europeană ai nevoie în primul rând de răbdare, bani şi relaţii printre intermediarii de tot felul şi oficialii corupţi de la Bucureşti şi Chişinău.
Moldova a fost parte a României în perioadele 1918-1940 şi 1941-1944, când a fost anexată Uniunii Sovietice, devenind republică independentă în 1991. În acelaşi an, Bucureştiul a adoptat o lege prin care cetăţenilor români şi descendenţilor lor care şi-au pierdut cetăţenia din motive neimputabile lor li se dădea dreptul să-şi redobândească, în urma unei cereri, cetăţenia română. De atunci, oficialii români au procesat aproape 225.000 de cereri de cetăţenie venite din partea basarabenilor, aşa cum arată un raport din aprilie 2012 al Fundaţiei Soros.
Acest raport conţine date trimise fundaţiei de autorităţile române, dar unele cifre încă sunt subiect de dispută. În lipsa unor date exacte, raportul Soros arată că cifra de 225.000 este cea mai aproape de realitate referitoare la numărul celor care au redobândit cetăţenia română în ultimii 20 de ani. Numărul cererilor pentru redobândirea cetăţeniei de către basarabeni creşte continuu, această creştere fiind strâns legată de modificările survenite în legislaţia românească, dar mai ales de aderarea României la Uniunea Europeană.
Moldova este cea mai săracă ţară de la graniţa Uniunii Europene, mulţi dintre cetăţenii ei muncind peste graniţe pentru un trai mai bun. În acelaşi raport se mai menţionează că cererile de redobândire a cetăţeniei române sunt procesate mai rapid începând cu 2007, din totalul de cereri mai mult de jumătate, aproximativ 116.000, fiind rezolvate în ultimii patru ani. Mulţi basarabeni privesc paşaportul românesc ca pe o pârghie, menită să le faciliteze accesul pe piaţa forţei de muncă din Uniunea Europeană. Acest fapt este menţionat şi de procurorii români, care au investigat şi au trimis în judecată o reţea de aproape 40 de intermediari şi angajaţi ai statului care se ocupa cu vânzarea de cetăţenie. „Dobândirea cetăţeniei române are o importanţă deosebită pentru cetăţenii moldoveni, întrucât, în baza acesteia, pot obţine paşaportul românesc cu care se pot deplasa, fără a mai solicita viză, în ţările Uniunii Europene, pentru a presta diverse activităţi lucrative”, se arată în documentele Parchetului General.

Mercurialul cetăţeniei

Basarabenii care nu au experienţă în ceea ce priveşte procesul de redobândire a cetăţeniei române riscă să fie traşi pe sfoară atunci când folosesc intermediari.
La ora actuală, pentru 700 de euro, documentele necesare pot fi obţinute în 15 luni, cu o mie de euro se rezolvă în zece luni, dar pentru cea mai rapidă metodă, care durează doar cinci luni, cel care doreşte cetăţenia română trebuie să scoată din buzunar 1.500 de euro. Odată cetăţenia dobândită, se mai achită 95 de euro pentru paşaportul românesc, care se poate obţine în zece zile, şi 140 de euro pentru buletinul de identitate românesc.
Iar dacă avantajele dobândirii cetăţeniei române sunt evidente, o problemă o reprezintă numărul celor care au primit-o. Agenţia Naţională pentru Calificări spune că au fost 15.000 de cereri între 2007 şi 2011, din care au fost respinse aproape 1.000, în vreme ce raportul Fundaţiei Soros arată că în aceeaşi perioadă au fost procesate 116.000 de cereri. Peste toate, va rămâne bătaia cu pumnul în piept al unui traficant de cetăţenie din Chişinău, care a spus: „Dă-mi un rus din fundul Siberiei şi ţi-l fac cetăţean român!”.