Direcția Națională Anticorupție (DNA) a publicat o parte din raportul de activitate pe 2021, după ce anterior bilanțul anului trecut a fost prezentat de către procurorul șef Crin Bologa.
În fața ministrului Justiției Cătălin Predoiu, reprezentanți ai sistemului judiciar și ai instituției, DNA a prezentat plusurile și minusurile pe anul trecut.
Dacă este să analizăm extrasul publicat pe site-ul instituției, situația pandemică a fost, ca să zicem așa, un atu. Poate fără legătură, însă DNA arată că în 2021 au fost „mai multe”: „În pofida unei situații extrem de dificile cauzate de pandemia de COVID-19, activitatea Direcției Naționale Anticorupție în anul 2021 s-a îmbunătățit la cei mai mulți indicatori statistici față de anul precedent: mai multe dosare și mai mulți inculpați trimiși în judecată, mai multe persoane cu funcții publice înalte deferite justiției, mai multe sesizări primite despre posibile fapte de corupție, în timp ce ponderea achitărilor a scăzut, iar stocul de dosare s-a redus. Au fost desfășurate anchete în cauze privind fapte de corupție și asimilate celor de corupție al căror prejudiciu estimat este de 8.164 milioane lei, din care, în cursul anchetei penale s-a recuperat deja suma de 209 milioane lei”, se precizează în document.
Tot aici, se detaliază și cifrele legate de pandemie, partea de corupție: dosarele având ca obiect infracțiuni de competența DNA în legătură cu pandemia de COVID-19. „Din cele 175 de dosare înregistrate de la data declarării stării de urgență (respectiv din 16.03.2020) la data de 31.12.2021 mai erau în lucru 89 de dosare penale având acest obiect. În anul 2021 au fost soluționate 27 de dosare, din care în 7 dosare privind 19 inculpați s-a dispus sesizarea instanțelor de judecată prin 3 rechizitorii și 4 acorduri de recunoaștere a vinovăției”, se explică în bilanțul DNA.
Per total, anul trecut au fost înregistrate mai multe sesizări (2.139, adică cu 15% mai mult față de 2020), ceea ce procurorii anticorupție au interpretat ca fiind reflecția unei încrederi mai mari a cetățenilor. Totodată, și dosarele au fost „mai multe”, un număr crescut fiind și în ceea ce privește numărul inculpaților trimiși în judecată – 730, adică o creștere de 44,5% față de anul precedent, în timp ce a crescut și numărul de inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv (40 față de 29 în 2020).
DNA a contabilizat și numărul persoanelor cu funcții de conducere, control și demnități publice trimise în judecată în 2021, reieșind că și aici este un plus: 18 demnitari (șapte parlamentari – un președinte al Camerei Deputaților, doi miniștri și un fost prim-ministru, trei secretari și un subsecretar de stat, un prefect, doi președinți și un vicepreședinte de Consiliu Județean), „ceea ce arată concentrare pe dosare complexe, de corupție la nivel înalt, specifice competenței”, după cum se arată în raport.
După atâtea „bile albe” în activitate, DNA a detaliat totuși că au existat și puncte mai puțin „fericite”. Aici se menționează deficitul de procurori (47 față de schema prevăzută), dar și modul în care pandemia de COVID-19 a afectat activitatea operativă – 91 de cazuri de îmbolnăviri sau contacte directe ale unor persoane infectate, cu măsuri de izolare sau carantină pe diferite durate de timp. „Totodată au fost acte de urmărire penală amânate sau reprogramate în funcție de situația epidemiologică a persoanelor implicate în cauze (martori, suspecți, inculpați, experți, avocați etc.)”, se explică în raport unele dintre motivele care au ținut pe loc anchetele în cazurile de corupție.