Recensământul Populației și Locuințelor (RPL) din România va începe la 1 februarie 2022, după ce a fost amânat cu un an din cauza pandemiei. Această amânare vine și cu o noutate, căci modul de colectare a datelor va fi online. Recensământul are participarea obligatorie, iar neparticiparea se sancţionează cu amenzi de până la 3.000 de lei.
Elemente de noutate ale actualului Recensământ al Populației și Locuințelor (RPL2021) sunt: 100% informatizat în etapele de culegere și prelucrare a datelor; posibilitatea autorecenzării – premieră în statistica românească; recenzare prin interviu, cu înregistrarea datelor pe tablete, de către un recenzor; autorecenzarea se va putea realiza de pe orice telefon mobil tip smartphone, pe tabletă, laptop sau PC; chestionarul pentru autorecenzare – disponibil în limba română și în limbile minorităţilor naţionale precum și în limba engleză.
„Este primul recensământ din istoria recensămintelor din România în care nu se va folosi hârtia în nicio etapă. El este conceput cu trei etape de desfăşurare, trebuie să le spunem pe toate ca să se înţeleagă mai bine felul în care se va desfăşura”, a declarat Vladimir Alexandrescu, purtătorul de cuvânt al Institutului Naţional de Statistică, pentru Agerpres.
Recensământul de probă
Recensământul de probă a început la 1 februarie 2021, desfăşurându-se în intervalul 1 februarie – 9 martie, constând în preluarea de date din surse administrative şi popularea bazei de date RPL2021, conform Hotărârii nr. 1 din 4 noiembrie 2020 a Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2021 (CCRPL2021).
În intervalul 10-16 martie 2021 a avut loc procedura de autorecenzare a Recensământului de probă, prin metoda CAWI (on-line). Perioada 17-21 martie 2021 a fost marcată de identificarea adreselor nerecenzate sau recenzate parţial şi întocmirea de liste cu adrese pentru fiecare recenzor. Între 22-31 martie 2021 s-au colectat date de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă, prin metoda CAPI, cu ajutorul tabletelor.
Recensământul propriu-zis, care are loc începând cu 1 februarie 2022, începe prin preluarea datelor din surse administrative şi popularea bazei de date a RPL2021. Această etapă se încheie la 13 martie 2022, se arată în Hotărârea Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2021 (CCRPL2021) din 4 noiembrie 2020 şi OUG 39/2021 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea şi desfăşurarea recensământului populaţiei şi locuinţelor din România în anul 2021. Autorecenzarea prin metoda CAWI (on-line) este a doua etapă, care loc în intervalul 14 martie – 15 mai 2022.
Câți am fost și câți mai suntem, dar mai ales, de ce este important să știm acest lucru
Cel mai recent recensământ a avut loc în 20 octombrie 2011, când „populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane, din care 10.333.064 femei (51,4%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior (2002), populaţia stabilă a scăzut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2 mii femei)”, se arată în raportul acestui recensământ.
Însă, potrivit Autorității Electorale Permanente (AEP), numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 decembrie 2021 este de 18.875.052.
Potrivit legislației în vigoare, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori, în timp ce unui senator îi „revin” 168.000 de locuitori, iar numărul locuitorilor care se iau în calcul este „conform populație după domiciliu, raportat la Institutul Național de Statistică”, la data de 1 ianuarie a anului precedent celui în care au loc alegeri la termen. Însă, la un calcul simplu, ar trebui să avem 275 de deputați și 120 de senatori, dacă ne-am gândi, la modul absolut, la cele peste 20 de milioane de persoane, de la ultimul recensământ.
UDMR lansează o campanile de informare privind recensământul populației
