Proiectul privind implementarea dispozitivelor de monitorizare electronică a agresorilor este considerat incomplet de un deputat din grupul USR, pe considerentul că ar fi nevoie de o implementare mai rapidă, dată fiind situația din țara noastră.
Aflată la primul mandat ca deputat în circumscripţia 42 Bucureşti, Oana Țoiu atrage atenția că „Bode cumpără brăţări doar pentru 1 din 4 agresori. Pentru 3 din 4 victime, cum le-o fi norocul”, bazându-și afirmațiile pe câteva calcule pe care le-a făcut.
Miercuri, ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode a anunțat după ședința de Guvern că a fost aprobat proiectul privind implementarea acestui tip de dispozitive, adică faptul că în perioada următoare vor fi achiziționate 964 de kituri de supraveghere.
Din ce a explicat chiar acesta, este momentan doar un proiect pilot care se va întinde pe o perioadă de patru ani, în acest moment intenția fiind ca „brățările” să fie introduse în trei județe și municipiul București, iar din 2026 – la nivelul întregii țări. Pe de o parte, și deputatul USR „aplaudă” implementarea proiectului, cu mențiunea că „era o măsură aşteptată şi era obligaţia lor legală să fie funcţională în martie anul acesta. Este mai bine ceva decât deloc”.
Ministrul a oferit câteva date legate de ordinele de protecție – cazuri, hotărâri și supravegherea modului de respectare a acestora, iar Oana Țoiu a calculat la rândul său cum sunt protejate de fapt victimele violenței domestice.
„Ministrul respectă legea doar parţial şi protejează mai bine doar una din patru victime aflate în pericol.
Astăzi, avem în vigoare 4.300 de ordine de protecţie (aşadar, tot atâtea victime în pericol la apropierea agresorului) şi ei au decis că vor cumpăra DOAR 934 de kituri de brăţări.
Asta înseamnă protecţie doar pentru una din patru victime şi un pericol real în continuare pentru celelalte. De exemplu, în 2021 au fost în lucru peste 10.000 de ordine de protecţie şi avem peste 2.600 de infracţiuni de nerespectare a ordinelor de protecţie.
Zarurile decid cine are dreptul la protecţie şi cine îşi riscă în continuare viaţa, deşi a avut curajul să ceară protecţie şi a putut dovedi pericolul.
Norocul depinde de judeţul în care e bătută.
Ce nu spune ministrul Bode este că nu respectă ce îi cere legea să facă (şi probabil va schimba legea curând, ca să se potrivească cu ce a declarat):
Avea obligaţia legală să emită normele (fără de care nu ştiu şi nu pot aplica legea cei responsabili) în noiembrie 2021. A fost ocupat cu tranziţia în minister de la el la el însuşi, dar nici acum NU A EMIS NORMELE. Doar a dat drumul banilor.
Legea prevede că în toată ţara, în cazul violenţei domestice, din martie din acest an, victimele şi agresorii vor avea brăţări la gleznă care să alerteze poliţia să intervină atunci când se apropie agresorul, ca să nu ajungă să le ucidă (anual, avem victime care sunt omorâte de agresori asupra cărora este în vigoare ordinul de protecţie).
Legea (146/2021), pe care am votat-o în primăvară, spune clar: se aplică din martie 2022, la nivel naţional, pentru ordinele de protecţie (cele emise de instanţă), ordinele de protecţie provizorii (cele care se dau pe loc când victima are risc de viaţă şi agresorul trebuie îndepărtat imediat) şi ordinele de protecţie europeană, dacă România este stat emitent. Din martie 2022, nu „din a doua parte a anului 2022”, aşa cum se menţionează în briefingul de presă al Guvernului, şi la nivel naţional, nu în trei judeţe şi în municipiul Bucureşti. Anul trecut, doar în primele opt luni, au fost 10.431 de ordine de protecţie şi 7.000 de ordine de protecţie provizorii. Numărul creşte de la an la an, pentru că victimele încep să îşi ceară dreptul la viaţă în siguranţă.
„Pentru reuşita acestui proiect care salvează vieţi, niciun efort nu este prea mare”, declară ministrul. Bine, şase luni pierdute până acum şi decizia de azi în afara textului legii îl cam contrazic. După ce că au întârziat, mai fac şi economie pe seama victimelor: au alocat doar jumătate din ce era necesar, dar 32 de milioane, nu 60, cât ar fi fost necesar pentru toate victimele cu ordine de protecţie în vigoare.
Ministrul este acelaşi de doi ani. Celelalte instituţii responsabile mi-au răspuns în toamnă că ele şi-au făcut treaba şi se poate respecta termenul legal de martie, dar că aşteaptă după MAI. Este un lucru bun că există legea şi că vor fi cumpărate brăţările, este însă greu de înţeles pentru mine de ce aleg să protejeze doar una din patru femei anul acesta şi pe celelalte în anii ce vin”, arată deputatul într-un comunicat.
