În urmă cu 7-8 ani, a mai încercat să preia, prin firma la care e acționar unic, Supercom SA București, salubrizarea capitalei județului, Cluj Napoca. Atunci a câștigat prima licitație cu o ofertă în care erau mai multe nereguli și Primăria Cluj a fost obligată să organizeze o nouă licitație. De fapt, a urmat o lungă serie de licitații eșuate și până la urmă și-au continuat activitatea firmele care se ocupau de salubrizarea orașului din 2006, Brantner Vereș și Rosal Grup.
Anul trecut, Supercomul lui Ciuclea a reușit să obțină de la Primăria condusă de Emil Boc contractul pentru salubrizarea a jumătate din oraș, în urma unei licitații la care comisia primăriei a respins ofertele celorlalte firme, stabilind că oferta Supercom SA este singura admisibilă. Ulterior, Supercom SA a obținut și de la Consiliul Județean Cluj, contractele de salubrizare în tot județul și o parte din oraș. Valoarea totală a acestor contracte? Peste 900 milioane de lei!
Prima încercare. Primăria Cluj a declarat Supercom câștigătoare a contractelor de 30 milioane euro, dar licitațiile au fost anulate
În 2013, Supercom SA a încercat să preia cele două contracte, în valoare totală de 30 de milioane de euro (fără TVA), pentru serviciile de colectare a deșeurilor și deszăpezire în Cluj Napoca. La conducerea primăriei se afla Emil Boc, revenit acasă după ce eșuase ca prim-ministru și președinte al PDL. De ani de zile, serviciile de salubritate din Cluj erau împărțite în două zone, estul și vestul orașului, respectiv „Sectorul 1” și „Sectorul 2” sau „Lotul 1” și „Lotul 2” în terminologia achizițiilor publice. Din 2005-2006, de colectarea deșeurilor și deszăpezire se ocupau Rosal Grup București pentru estul orașului (Sectorul 1) și Brantner Vereş Cluj pentru zona de vest (Sectorul2).
La cele două licitații pentru contractele de 30 de milioane de euro s-au înscris mai multe firme. Pentru zona de est, s-au înscris la licitație Romprest Service SA București, RER Ecologic Service SA Oradea, Polaris M Holding SRL Constanța, Supercom SA București, Rosal Grup SA București şi Compania de Salubritate Brantner Vereş Cluj. Pentru salubrizarea zonei de est, se luptau Romprest Service SA București, RER Ecologic Service SA Oradea, Supercom SA şi Rosal Grup SA, ambele din București.
Comisia de la Primăria Cluj a declarat Supercom SA câștigătoare a ambelor licitații și firma lui Ilie Ciuclea obținea cele două contracte în valoare totală de 30 milioane euro. Dar nu a fost o victorie „pe bune”, deoarece membrii comisiei au ignorat mai multe nereguli din oferta Supercom SA.
Firmele care se ocupau de salubrizarea orașului, Brantner Vereş Cluj și Rosal Grup București, au contestat rezultatul licitației, deoarece, potrivit presei locale, în oferta Supercom SA redevenţa ce urma să fie plătită primăriei nu corespundea cu cea din caietul de sarcini și Supercom ar fi trebuit să aibă o cifră de afaceri de minimum 100 milioane lei pentru fiecare lot, dar a avut doar jumătate.
Citește și Coșmarul salubrizării din Hunedoara. Supercom-ul lui Ciuclea, inundă terenuri din Deva și Simeria cu levigat
În aceste condiții, în 2014 Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) a emis o decizie prin care a anulat cele două licitaţii. Litigiul a ajuns în instanță și Curtea de Apel Cluj a obligat primăria Cluj să refacă licitaţiile. După acest eșec, Primăria Cluj a prelungit contractele cu Rosal și Brantner Vereș.
Război în toată regula. Documentația de atribuire a fost contestată de 8 ori
A urmat un război de lungă durată. Documentația de atribuire a fost contestată de 8 ori, de toate firmele care au depus oferte. Apoi, a fost contestat și rezultatul licitației de către trei din firmele participante, Rosal Grup, Brantner Vereș și Polaris Holding din Constanța. CNSC a obligat Primăria Cluj Napoca să reevalueze ofertele. Decizia CNSC a fost atacată în instanță, dar Curtea de Apel Cluj a menținut decizia CNSC, obligând primăria să reanalizeze ofertele.
Primăria a reevaluat ofertele și a încercat finalizarea procedurii, dar au urmat noi contestații, ale Romprest, Rosal Grup și Brantner Vereș. CNSC a hotărât anularea licitației. A urmat același scenariu. Primăria Cluj a contestat în instanță decizia Consiliului, dar magistrații au dat câștig de cauză CNSC și Primăria Cluj a fost obligată, încă o dată, să organizeze o nouă licitație.
În 2015, încă o licitație eșuată. Primăria Cluj a fost nevoită să încheie noi contracte cu Vereș Brantner și Rosal
În vara lui 2015, a fost organizată o nouă licitație pentru atribuirea contractelor de salubrizare a Clujului. Între timp, Primăria Cluj a majorat cu 20 milioane de lei valoarea totală a celor două contracte, care acum era de 158.198.000 lei, adică 35 milioane euro. Orașul era împărțit în aceleași sectoare, est și vest, pentru Lotul 1 valoarea contractului fiind de 80.745.000 lei, iar pentru Lotul 2 contractul fiind de 77.452.000 lei.
Pentru Lotul 1 au depus oferte Supercom SA, Brai-Cata SRL Brăila, Rosal Grup și Asocierea SC Retim Ecologic Service SA cu RER Ecologic SRL. Pentru Lotul 2, ofertanții au fost RER Ecologic Service București, RER Ecologic Service Buzău – RER Ecologic Service Oradea SA, Asocierea Polaris M Holding – Iridex Group Import Export București – Servicii de Salubritate București, Supercom SA, Rosal Grup și Asocierea Brantner Servicii Ecologice – Compania de salubritate Brantner SA Cluj.
La licitația aferentă Sectorului 1, comisia Primăriei Cluj a respins toate ofertele. Singura ofertă admisibilă a fost aceea depusă de Asocierea Brantner Servicii Ecologice – Compania de salubritate Brantner SA pentru Sectorul 2.
La jumătatea lui iulie 2015, Primăria Cluj a anunțat câștigătorul contractului pentru Sectorul 2, Asocierea Brantner Servicii Ecologice – Compania de salubritate Brantner Cluj. Au urmat alte contestații și noi bătălii în instanțe și s-a ajuns, din nou!, în situația ca salubrizarea Clujului să fie realizată tot de firmele care asigurau aceste servicii din 2005-2006, Brantner Vereș și Rosal. În 2016, Primăria Cluj Napoca a încheiat un contract cu Brantner Vereș Cluj pentru salubrizarea Sectorului 2 și a prelungit contractul cu Rosal Grup SA București, pentru salubrizarea Sectorului 1. Ulterior, Primăria Cluj a încheiat cu Rosal Grup acordul-cadru nr 17.611/12.01.2018, valabil pentru o perioadă de 4 ani.
Pregătiri pentru o nouă licitație
În 2019 au început pregătirile pentru organizarea unei noi licitații prin care să fie atribuit contractul pentru Sectorul 1, format din aproximativ 350 de străzi din cartierele Mănăștur, Zorilor, Plopilor, Gruia, Grigorescu și o parte din zona centrală. Primăria Cluj a plătit firmei EPMC Consulting un studiu de oportunitate privind delegarea acestor servicii.
Conform caietului de sarcini, firma care urma să preia contractul trebuie să asigure minimum 39 de utilajele specializate de curățenie și deszăpezire și minimum 155 de angajați, 30 de șoferi și 125 de lucrători stradali.
La licitația din 2020, Primăria Cluj a admis numai oferta Supercom SA, respingând ofertele Brantner, Rosal și Polaris
La începutul anului 2020, Primăria Cluj Napoca a lansat procedura pentru atribuirea contractului „Delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare stradală și deszăpezire pentru Sectorul 1, municipiul Cluj-Napoca”, valoarea acestuia fiind estimată între 79.972.384 și 91.715.029 lei, fără TVA. De această dată au depus oferte Supercom SA, Brantner Vereș, Rosal Grup și Polaris.
Primăria Cluj a respins ofertele făcute de Rosal și Brantner Vereș ca fiind neconforme din punct de vedere financiar, iar oferta Polaris a fost declarată neconformă din punct de vedere tehnic. Singura ofertă admisă a fost aceea a Supercom SA, în valoare de 74.455.100 lei, fără TVA.
Cum poate fi derulat un contract la o valoare cu 5,5 milioane de lei mai mică decât valoarea minimă estimată?
Apare un semn de întrebare în legătură cu valoarea ofertei financiare cu care Supercom SA a câștigat licitația. Potrivit caietului de sarcini, valoarea estimată a contractului era între două limite, valoarea minimă estimată, de 79.972.384 lei fără TVA și valoarea maximă estimată, de 91.715.029 lei, fără TVA. Logic, ofertele financiare admisibile trebuiau să fie între aceste valori. Însă ofertă Supercom SA, în valoare de 74.455.100 lei, fără TVA, era mai mică decât valoarea minimă estimată cu 5.515.284 lei.
Prin depunerea unei oferte cu 5,5 milioane mai mică decât valoarea minimă estimată a fost „securizată” câștigarea licitației de către Supercom SA, pentru că nicio altă firmă n-ar fi avut tupeul să liciteze sub „minimul estimat”.
Cum poate fi derulat un contract la o valoare mai mică decât valoarea minimă estimată, care e stabilită prin calcule? Un răspuns ar fi că se poate face asta prin renunțarea la unele operațiuni sau prin scăderea calității serviciilor.
Prin Raportul procedurii de achiziție nr 36.521/30.07.2020, a fost declarată câștigătoare oferta Supercom SA și astfel firma lui Ilie Ciuclea reușea să câștige contractul pentru a salubrizarea a jumătate din teritoriul Clujului. O altă parte din salubrizarea orașului este prevăzută în contractul de salubrizare a județului Cluj, câștigată de Spercom SA în cadrul altei licitații.
Acuzații grave: oferta Supercom SA trebuia respinsă, nu declarată câștigătoare
Evident, decizia Primăriei lui Emil Boc de a considera că oferta Supercom SA e singura ce poate fi admisă a iscat un val de acuzații și contestații. Reprezentanții Brantner Vereș au acuzat că oferta făcută de Supercom nu a îndeplinit condițiile de calificare și că Primăria Cluj ar fi avut obligația să respingă oferta Supercom pentru „nedeținerea resurselor de regie, negrevarea de datorii în sumă de 5 milioane lei și neasumarea menținerii acestora pentru durata impusă de 4 luni”.
Alte acuzații vizau oferta financiară redusă a Supercom, de 74.455.139 lei, care era mai scăzută din cauza unei erori de calcul. În replică, cei de la Supercom susțineau că ei îndeplinesc toate cerințele Primăriei Cluj și au și utilajele și oamenii cu care să asigure salubrizarea și deszăpezirea.
Supercom n-are nicio treabă cu tratarea și sortarea deșeurilor, pentru că Primăria lui Boc n-a cerut așa ceva
În contextul valului de acuzații cu privire la rezultatul licitației s-a ajuns și la discuții ceva mai aplicate în legătură cu detalii tehnice ale derulării contractului. Spre exemplu, din gestionarea deșeurilor nu trebuie să lipsească sortarea și tratarea mecano-biologic a deșeurilor. Prin sortare sunt selectate deșeurile reciclabile, din plastic, sticlă, hârtie, etc., cantitatea depozitată fiind redusă cu până la 50%. La tratarea mecano-biologică e procesată fracția umedă din deșeurile municipale și se reduce cu 17% cantitatea de deșeuri depozitate. Reducerea cu 60-70% a cantității deșeurilor depozitate la noul Centru de Management Integrat al Deșeurilor de la Cluj nu trebuia ignorată.
Reprezentații Supercom SA au răspuns acuzațiilor susținând că firma lor nu are nicio obligație cu privire la realizarea acestor operațiuni înainte de depozitarea la CMID Cluj, pentru că Primăria Cluj nu a solicitat acest lucru. „Autoritatea contractantă a solicitat, în mod expres, transportul deșeurilor la depozitul de deșeuri autorizat, ceea ce presupune colectarea deșeurilor din zona deservită și transportul către depozitul autorizat, care realizează tratarea/depozitarea”.
CNSC a respins contestațiile Rosal și Brantner. Supercom SA a „înfrânt”!
Bineînțeles că s-a ajuns și la arbitrajul CNSC, la care Rosal Grup și Brantner Vereș au contestat licitația, invocând mai multe nereguli în derularea procedurii.
Prin contestația nr 32.900/11.08.2020, Brantner Servicii Ecologice SRL Cluj Napoca a solicitat CNSC anularea procedurii de atribuire FN/04.08.2020 cu privire la îndeplinirea condițiilor de calificare a ofertei tehnice și financiare a Supercom SA precum și obligarea Primăriei de a exclude Supercom din această procedură: „obligarea autorității contractante la excluderea ofertantului Supercom SA din procedură și refacerea rapoartelor de evaluare și a clasamentului”. Prin contestația nr 32.911/11.08.2020, Rosal Grup a cerut CNSC anularea procedurii de atribuire și obligarea Primăriei Cluj la reevaluarea ofertei depuse de Supercom SA, dar și la reevaluarea ofertei Rosal Grup.
Prin Decizia nr 1726/C3/1662,1668/23.09.2020, CNSC a respins ambele contestații. Contestația depusă de Brantner Servicii Ecologice SRL a fost respinsă ca nefondată. În privința contestației Rosal Grup, CNSC a admis excepția tardivității contestației care fusese invocată de Primăria Cluj și în consecință contestația Rosal Grup a fost respinsă ca fiind tardivă.
Curtea de Apel Cluj a menținut decizia CNSC
Decizia CNSC a fost atacată în instanță. Brantner Servicii Ecologice a contestat decizia la Curtea de Apel Cluj în dosarul 629/33/2020. Instanța a hotărât conexarea cauzei la dosarul 618/33/2020, înregistrat la cererea Rosal Grup.
În dosarul 618/33/2020, Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea Rosal Grup și Brantner Servicii Ecologice în contradictoriu cu Primăria Cluj și Supercom, aflate de aceeași parte a baricadei. „Instanța respinge ca tardiv formulată plângerea Rosal Grup SA și plângerea Bratner Servicii Ecologice SRL împotriva deciziei CNSC nr. 1726/C3/1602,1668/23.09.2020”, se spune în sentința nr 1.330/28.10.2020.
Discursul primarului Emil Boc după încheierea contractului cu Supercom SA: „așteptăm lucrări de calitate”
Pe 27 februarie 2021, primarul Boc anunța intrarea Supercom SA în salubrizarea Clujului, după lunga serie de licitații derulate din 2013 până în 2020.
„Am verificat dotările și echipamentele necesare derulării activității de salubritate stradală, conform caietului de sarcini care a stat la baza licitației de salubritate stradală. Atât eu, cât și clujenii, așteptăm lucrări de calitate, intervenții cu echipamente moderne, electrice, nepoluante, curățenie la standarde europene”, anunța Emil Boc prin Monitorul (Oficial) Local.
Un răspuns la aceste așteptări ale primarului Boc ar putea veni de la Hunedoara, unde Supercom SA riscă suspendarea autorizației de mediu pentru administrarea CMID din cauza raportărilor false cu privire la zeci de mii de tone de deșeuri tratate doar pe hârtie sau inundarea cu levigat a terenurilor din Deva și Simeria.
Amenințările Primăriei Cluj la adresa jurnaliștilor: vom da în judecată pe oricine critică atribuirea contractului!
Un detaliu foarte interesant este că reprezentanții Primăriei Cluj au trecut și la intimidarea jurnaliștilor. În perioada primei licitații, Primăria condusă de Emil Boc a dat un comunicat în care se spune că stabilirea câştigătorului „nu are niciun fel de legătură cu acţionarii firmelor care au participat la licitaţie”.
Mai mult de atât, se trece chiar la amenințarea jurnaliștilor, care vor fi dați în judecată pentru orice informații sau comentarii în legătură cu acordarea contractului: „Primăria municipiului Cluj-Napoca îşi rezervă dreptul de a acţiona în judecată pe oricine lansează acuzaţii nefondate sau minciuni cu privire la atribuirea contractului de achiziţie publică”.
Este o imixtiune nepermisă, pentru că jurnaliștii au obligația de a informa opinia publică chiar și în legătură cu „acţionarii firmelor care au participat la licitaţie”.
Concluzii?
Nu e prima și cu siguranță nu e nici ultima atribuire de contracte care e prelungită cu anii de contestații și procese. Dar spre deosebire de alte cazuri, trebuie să remarcăm unele coincidențe în poziționarea Primăriei Cluj.
În 2013, a atribuit ambele contracte firmei lui Ciuclea, deși ofertele erau inadmisibile din moment ce licitațiile au fost anulate de CNSC. Cam în aceeași perioadă, Primăria condusă de Emil Boc amenința jurnaliștii cu acționarea în instanță pentru orice comentariu în legătură cu atribuirea contractului.
În 2020, Primăria Cluj a respins toate ofertele celorlalte firme, considerând că singura ofertă valabilă e cea a Supercom SA. Tot Primăria Cluj s-a implicat și în judecarea contestațiilor de către CNSC, cerând respingerea contestației Rosal ca fiind tardivă. Nu lipsită de argumente tehnice, nu nefondată, ci tardivă!
De obicei, dacă e contestată o licitație, funcționarii instituției publice așteaptă calmi decizia CNSC. Nu e nimic de comentat, pentru că la CNSC se discută pe date tehnice și financiare, pe cifre. Intervențiile Primăriei Cluj de aceeași parte a baricadei cu Supercom SA, atât la CNSC, cât și la procesul în dosarul 618/33/2020 de la Curtea de Apel Cluj nu sunt ilegale, dar dau de gândit.
