George Simion, copreședintele Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (PAUR) a afirmat la România TV că în acest moment se văd doar efectele, nu și cauzele inundațiilor, care au pus stăpânire pe România. Mai mult, acesta îl acuză pe premierul Cîțu de faptul că a ajuns în zona Roșia Montană la trei zile după prăpădul din Apuseni, unde în noaptea de 15 spre 16 iulie au fost „precipitații istorice”, de 250 l/mp, potrivit hidrologilor.
„A fost după trei zile în zona Roșia Montană unde au loc aceste inundații. Nu știu dacă nu a fost să vadă care e potențialul zonei pentru că a insistat foarte mult domnul Cîțu cu proiectul de la Roșia Montană în ultima lună să nu se includă în patromoniul UNESCO.
Știm că avem aur acolo care trebuie dat către canadieni, se vede mult efectul în acest moment, dar nu se vede cauza acestor inundații. Pentru că avem inundații, avem alunecări de teren, avem urși care coboară către localități, dar nu observăm că pădurile României sunt tăiate”, a spus Simion la România TV.
Acesta nu a ezitat să îl taxeze și pe ministrul Mediului, Tanczos Barna, cu privire la semnarea scrisorii prin care este contestată strategia de la Bruxelles privind gospodărirea pădurilor.
„Avem un ministru al mediului, Tanczos Barna, care a transmis la Bruxelles că noi nu avem nicio problemă aici cu pădurile, că le menținem într-o siguranță sporită față de alte țări europene. Dar, din cauza tăierii pădurilor și urșii coboară în localități, avem și aceste inundații și dacă, Doamne ferește, aveam un lac de cianură în cei patru munți care trebuiau dinamitați la Roșia Montană, vă dați seama ce dezastru ar fi fost în toată țara”, a mai spus George Simion.
„Soarta” Roșia Montană se află pe „ordinea de zi” a Comitetului Patrimoniului Mondial
Potrivit ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, Dosarul Roşia Montană va fi discutat pe 25 iulie în şedinţa Comitetului Patrimoniului Mondial. Cât privește șansele ca această zonă să fie inclusă în Patrimoniul UNESCO, Gheorghiu a precizat că sunt foarte mari. „99% pentru că se ştie deja părerea experţilor din acele comisii de specialitate şi în momentul în care a fost analizat dosarul şi discuţiile care au urmat – Institutul Naţional al Patrimoniului este în permanentă consultare cu cei de a UNESCO, în plus şi specialişti români sunt membri ai acestor comisii internaţionale – aşadar se cam ştie ca care e cursul aceste integrări în patrimoniul internaţional UNESCO. Vorbim de parafare, practic trebuie oficializată această integrare, nu există acolo anumite dubii dacă ar trebui sau nu integrat în patrimoniul internaţional UNESCO din partea lor”, a declarat ministrul Culturii, la Digi 24.
M. Mediului: „România are un sistem de gospodărire a pădurilor bine reglementat şi sever”
