Procurorul general al României a ieșit într-o conferință cu câteva declarații legate de cariera sa profesională și despre ceea ce s-a întâmplat înainte de 1989. Acesta a spus că își cere scuze personal pentru activitatea procurorilor de dinainte de căderea regimului comunist, activitate care însă era bazată pe legile care erau în vigoare la acea vreme. Augustin Lazăr a subliniat că „munca procurorului este o continuă căutare a adevărului”.
Totodată, Augustin Lazăr a vorbit pe larg și despre perioada în care era procuror la Alba Iulia și intra în comisiile de liberare condiționată.
„Procurorul avea un vot, ca și ceilalți membri din comisie. Era o evaluare strict tehnică, nu era strict necesar să îl vezi… Penitenciarul Aiud avea 1.000 – 1.500 câteodată, erau foarte multe dosare, de ordinul zecilor. Între ele, erau toți care îndepliniseră fracția”, a spus Lazăr.
„Nu sunt ofițer, subofițer, agent sau colababorator al fostei Securități sau al vreunui Serviciul de Informații. Am făcut armata ca orice bărbat. Am fost genist și sunt acum trecut în rezerva armatei romane. Mereu s-au facut verificări și e bine că s-au făcut verificări, motiv pentru care nu am acum nicio emoție…
Am fost procuror stagiar – procuror criminalalist la Procuratura Locala Alba Iulia, fără a exercita nicio funcție de conducere. Mapa mea profesională este la CSM, poate fi văzută și verificată. Revoluția m-a prins la 33 de ani ca procuror criminalist care se ocupa de infracțiuni comise cu violență. Nu am instrumentat dosare penale vizând fapte comise împotriva regimului comunist. Aceste infracțiuni erau cercetate în justiția militară”, a mai spus procuror general.
Augustin Lazăr a explicat de asemenea și ce se întâmpla la Penitenciarul Aiud: „atributul acestei comisii nu era de a dispune punerea în libertate a unor condamnați. Procurorul nu e judecător și nici alți funcționari de la grefă nu erau. Comisia avea rolul de a verifica îndeplinirea critereriilor legale: realizarea fracției și inexistența abaterilor disciplinare. Judecătorul e cel care face o propunere, apoi merge la instanța care dispune asupra situației fiecărui condamnat. Atacurile sunt determinate de depunerea candidaturii pentru un al doilea mandat de procuror general”, a mai spus acesta.
