Pe principiul orice naş îşi are naşul, şefa executorilor judecătoreşti a ajuns să fie „executată” de Curtea de Apel București. Magistraţii au decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a Dorinei Gonț, președintele Camerei Executorilor Judecătorești, acuzată într-un dosar de evaziune fiscală în care prejudiciul se ridică la trei milioane de euro.
În acelaşi dosar au mai fost trimişi în arest preventiv, tot pentru 30 de zile, Radu Abagiu, Adrian Mihai și omul de afaceri Ciprian Nistor. Cei patru pot contesta decizia în termen de 48 de ore de la comunicare. „Dispune arestarea preventivă a inculpaților Dorina Gonț, Radu Abagiu, Adrian Mihai și Ciprian Nistor pe o perioadă de 30 de zile, începând de la data punerii în executare a mandatelor de arestare. În baza art. 229 Cod procedură penală încunoștiințează de îndată Direcția de Asistență Socială din cadrul Primăriei Voluntari, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire față de minorul (…), aflat în întreținerea inculpatului Ciprian Nistor. Pronunțată în camera de consiliu azi, 22.04.2015, ora 09,00”, se arată în minuta deciziei CAB.
În acest dosar, polițiștii au făcut luni 15 percheziții în București, Ilfov și Ialomița. „Activitățile sunt efectuate într-o cauză penală ce vizează activitatea infracțională a lucrătorilor unui birou de executor judecătoresc și a reprezentanților a 10 de societăți comerciale, ce sunt bănuiți de comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, săvârșită prin sustragerea de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat, prin evidențierea unor operațiuni comerciale fictive”, preciza, la vremea respectivă, Poliția Română.
Polițiștii și procurorii au pus sechestru pe mai multe conturi ale unor firme și pe unele imobile. Biroul executorilor judecătorești la care s-au făcut perchezițiile aparține lui Lucian și Dorina Gonț iar imobilele vizate în vederea instituirii sechestrului aparțin familiei Gonț. Trei firme foloseau servicii fictive ale unor firme din domeniul IT, consultanță și marketing, iar banii erau transferați prin intermediul a șapte societăți fantomă în Cipru, ulterior banii întorcându-se în țară în conturile societăților menționate. Bugetul statului ar fi fost prejudiciat cu aproximativ trei milioane de euro prin comiterea acestor infracțiuni, în perioada 2011-2014.
