La Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din Simeria, județul Hunedoara, telefonia mobilă pare să fi devenit o problemă administrativă în sine. În numai opt luni, din august 2025 până în aprilie 2026, unitatea de învățământ a încheiat succesiv cu Vodafone România șase contracte pentru servicii de comunicații electronice, cu o valoare totală estimată de 45.110,88 euro fără TVA.
Rezultatul contractual este greu de ignorat: 181 de abonamente de voce, 21 de pachete de internet Flexibil Office și 7 licențe Microsoft 365. Liceul are 146 de angajați. Aritmetica elementară arată, prin urmare, cu 35 de abonamente de voce mai mult decât numărul total al angajaților.
Problema nu se oprește aici. Auditorii Primăriei Simeria consemnează că, din documentele care le-au fost puse la dispoziție, nu puteau identifica în mod complet utilizatorii tuturor serviciilor, perioada utilizării și necesitatea fiecărui abonament. În același dosar apar telefoane premium, tablete, ceasuri inteligente și alte echipamente pentru care, la momentul controlului, auditorii nu regăseau în documentația prezentată intrarea în patrimoniu și înregistrarea contabilă.
Auditul nu stabilește, în acest stadiu, existența unui prejudiciu.
Termenul „jaf” utilizat în titlu nu desemnează o infracțiune atribuită vreunei persoane. Este utilizat în accepțiunea lexicală de consum ori cheltuială fără măsură, risipă, sens consemnat de DEX online. Ziarul de Investigații nu este parchet și nu este instanță. Documentăm modul în care sunt cheltuiți bani publici și cerem explicațiile pe care documentele administrației le fac necesare.
În această anchetă: Auditul | Cele șase contracte | 181 de abonamente | Necesitatea totală | Telefoanele premium | Facturile neachitate | Marioara Cernescu | Episodul PSD | Ce spune auditul despre prejudiciu | Punctul de vedere solicitat
Audit la Liceul Anghel Saligny Simeria: documentul care deschide dosarul
Documentul central al acestei anchete este Formularul de constatare și raportare a iregularităților nr. 16750 din 2 septembrie 2026, întocmit în cadrul Compartimentului Audit Public Intern al Primăriei Orașului Simeria.
Misiunea a urmărit evaluarea modului de contractare, derulare, monitorizare și plată a serviciilor de comunicații electronice, stabilirea conformității cu normele legale și procedurale și verificarea utilizării economice, eficiente și eficace a fondurilor publice de către Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria.
Perioada auditată este 1 ianuarie 2025 – 30 iunie 2026.
Dincolo de limbajul administrativ, întrebarea este simplă: de ce avea nevoie un liceu cu 146 de angajați de 181 de abonamente de voce și cine le utiliza?
Șase contracte Vodafone în opt luni
Auditorii au identificat șase contracte încheiate succesiv cu Vodafone România între august 2025 și aprilie 2026.
Primul contract este datat 20 august 2025 și privește 59 de abonamente RED 2 SME. Valoarea lunară indicată este de 413 euro fără TVA.
La 11 septembrie 2025 apare un al doilea contract, pentru două licențe Microsoft 365 Business Standard.
Două luni mai târziu, la 10 noiembrie 2025, liceul încheie un nou contract: 11 abonamente RED 2 SME și 12 servicii Internet Flexibil Office.
La 23 decembrie 2025, chiar înainte de sfârșitul anului, apare al patrulea contract, pentru 26 de abonamente RED 2 SME și cinci servicii de internet.
La 30 ianuarie 2026 este încheiat contractul al cincilea: 40 de abonamente SIMO RED 1 SME și cinci licențe Microsoft 365 Business Standard.
Seria continuă la 27 aprilie 2026, când sunt contractate încă 45 de abonamente RED 2 SME, patru servicii Internet Flexibil Office și o licență Microsoft 365 Business Basic.
Adunate, cele șase contracte ajung la 45.110,88 euro fără TVA și însumează 181 de abonamente de voce, 21 de pachete de internet și 7 licențe Microsoft 365.
Acestea sunt valorile și cantitățile consemnate de auditorii Primăriei Simeria.
Pentru o instituție publică de învățământ, cifrele sunt suficient de mari încât justificarea necesității fiecărui serviciu să nu poată fi tratată ca o formalitate birocratică.
181 de abonamente pentru 146 de angajați. Cine folosea diferența?
Liceul are 146 de angajați.
Contractele analizate de auditori însumează 181 de abonamente de voce.
Rezultă o diferență de 35 de abonamente, ceea ce reprezintă un număr cu aproape 24% mai mare decât întregul efectiv de personal.
Existența mai multor abonamente decât angajați nu demonstrează, singură, o ilegalitate. O instituție poate avea servicii destinate unor echipamente, unor puncte de lucru, unor structuri școlare sau unor alte necesități obiective.
Numai că tocmai această explicație trebuia să poată fi identificată în documente.
Auditorii consemnează că instituția nu le-a pus la dispoziție o evidență completă și coerentă care să permită identificarea tuturor abonamentelor, a utilizatorilor, a perioadei de utilizare și a destinației fiecărui serviciu.
În documentele prezentate apar inclusiv neconcordanțe privind persoanele cărora le-au fost atribuite sau de la care au fost preluate unele numere de telefon.
Pentru un număr de telefon, un document indică preluarea de către A. F., iar alt document o indică pe B. C. Într-un alt caz apar două numere asociate unei persoane, ambele fiind ulterior indicate ca preluate de U. L.
Auditorii ajung la o formulare esențială: documentele prezentate nu permit stabilirea, în mod clar și verificabil, a situației tuturor abonamentelor contractate, a utilizatorilor și a perioadelor în care acestea au fost active.
Auditorii constată insuficiența evidenței privind utilizatorii serviciilor.
Când o instituție publică are 181 de abonamente la 146 de angajați, iar controlul nu poate identifica documentar utilizatorii tuturor numerelor, întrebarea nu este malițioasă. Este obligatorie: cine folosea celelalte abonamente și în ce interes?
Șase contracte sau o singură nevoie care trebuia analizată de la început?
Mai există o problemă pe care chiar auditorii o deschid.
Cele șase contracte nu privesc domenii complet independente. Ele se succed în timp și au ca obiect servicii de telefonie, internet și licențe software.
Auditul solicită verificarea modului în care a fost determinat necesarul total al instituției și modul în care a fost stabilită valoarea estimată a serviciilor.
Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice interzice utilizarea unor metode de calcul al valorii estimate în scopul evitării procedurilor de atribuire și interzice divizarea unui contract atunci când scopul este eludarea normelor aplicabile. Tot legea prevede că valoarea estimată trebuie determinată înainte de inițierea procedurii.
Auditul nu spune că Liceul „Anghel Saligny” a fragmentat ilegal achiziția.
Spune însă ceva suficient de important: succesiunea celor șase contracte și natura similară ori complementară a serviciilor impun verificarea modului în care a fost stabilit necesarul total și respectată legislația achizițiilor publice.
Existența celor șase contracte este documentată; caracterul ilegal al unei eventuale fragmentări nu este stabilit în documentul de audit.
Dacă necesarul de telefonie al unui liceu crește succesiv de la 59 la 181 de abonamente în numai câteva luni, administrația trebuie să poată explica de ce această nevoie nu putea fi anticipată și analizată global.
O aritmetică pe care contractele integrale trebuie să o explice
Există și o neconcordanță matematică în valorile reproduse de formularul de audit.
Pentru contractul din 20 august 2025 sunt indicate 413 euro lunar, o durată minimă de 30 de luni și o valoare totală estimată de 9.912 euro fără TVA.
Numai că 413 euro înmulțit cu 30 de luni înseamnă 12.390 euro. Valoarea de 9.912 euro corespunde exact unei perioade de 24 de luni.
Aceeași situație apare la contractul din 10 noiembrie 2025: 473 euro lunar, minimum 30 de luni, dar o valoare totală de 11.352 euro – echivalentul a 24 de luni.
Și contractul din 23 decembrie 2025 indică 347 euro lunar, minimum 30 de luni și o valoare totală de 8.328 euro. Din nou, 24 de luni.
Dacă valorile lunare consemnate în document ar fi aplicate integral duratelor minime de 30 de luni menționate pentru aceste trei contracte, suma cumulată a celor șase angajamente ar fi mai mare decât cei 45.110,88 euro consemnați ca valoare totală estimată.
Această diferență nu reprezintă automat bani cheltuiți în plus și nici prejudiciu. Poate exista o explicație contractuală, comercială ori pur și simplu o eroare de transcriere în documentul de audit. Așa să fie, oare?
Dar explicația trebuie verificată în cele șase contracte integrale.
iPhone 17 Pro Max, Z Flip7, Galaxy Watch, iPad. Cine le-a primit?
Contractele Vodafone produc și o a doua categorie de beneficii: terminale și echipamente.
Liceul a beneficiat, potrivit documentelor analizate de auditori, de un buget comercial de 15.988 euro fără TVA, din care au fost utilizate beneficii comerciale în valoare de 7.427,70 euro fără TVA.
La sediul Liceului „Anghel Saligny”, de pe Șoseaua Națională nr. 136 din Simeria, documentele indică livrarea a 9 telefoane Samsung Galaxy A16 și 11 dispozitive Huawei B535 4G.
Alte bunuri au fost însă livrate la adrese anonimizate în documentul de audit conform regulilor privind protecția datelor.
Lista cuprinde:
- 2 telefoane Samsung Galaxy Z Flip7;
- 2 Samsung Galaxy Watch Ultra LTE;
- 2 Samsung Galaxy Buds 3;
- 1 iPad Air Wi-Fi + Cellular;
- 1 iPhone 17 Pro Max;
- 1 Samsung Galaxy S25;
- 1 Samsung Galaxy Z Flip7 FE.
Nu marca produsului este problema centrală. Nici faptul că o instituție publică poate avea nevoie de telefoane performante.
Constatarea relevantă este alta.
Auditorii afirmă că, din documentele puse la dispoziția lor până la momentul controlului, nu se regăseau intrarea acestor bunuri în patrimoniu și înregistrarea contabilă.
Controlul recomandă verificarea distinctă a recepției, înregistrării în evidența patrimonială, predării către utilizatori, justificării necesității și utilizării efective a echipamentelor în activitatea instituției.
Auditul nu spune că bunurile au fost furate și nu spune că au fost însușite de vreo persoană.
Dacă o instituție publică primește prin contracte telefoane de top, un iPad, ceasuri inteligente și alte dispozitive, trebuie să poată arăta imediat cine le-a recepționat, cine le folosește, unde sunt și în ce evidență patrimonială figurează.
De aici rezultă întrebarea centrală a anchetei: cine a primit aceste echipamente și unde se află ele astăzi?
94.313,17 lei în facturi Vodafone neachitate
La data intervenției auditorilor exista și o componentă financiară imediată.
Documentul consemnează patru facturi Vodafone neachitate de Liceul „Anghel Saligny”, cu o valoare cumulată de 94.313,17 lei cu TVA.
Factura din 27 mai 2026 era de 8.561,02 lei. Factura din 27 iunie 2026 ajungea la 9.781,09 lei. Pentru 27 iulie este indicată suma de 2.162,86 lei.
Cea mai mare factură este datată 27 august 2026 și are o valoare de 73.808,20 lei cu TVA.
Două dintre aceste facturi – cele din iulie și august – sunt ulterioare perioadei auditate, care s-a încheiat la 30 iunie 2026.
Auditorii precizează expres acest lucru și arată că documentele au fost incluse exclusiv pentru prezentarea situației furnizorului la data intervenției din 2 septembrie 2026.
Nu le putem transforma retroactiv în plăți aferente perioadei auditate.
Ele arată însă dimensiunea la care ajunsese relația financiară dintre liceu și furnizor.
Marioara Cernescu conducea liceul în perioada contractelor
Directorul Liceului Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria este Marioara Cernescu.
Primăria Orașului Simeria o indică oficial pe Marioara Cernescu drept director al instituției. Un document oficial al liceului din noiembrie 2025 este, de asemenea, semnat „DIRECTOR, prof. CERNESCU Marioara”.
Cernescu ocupa funcția de conducere în perioada în care au fost încheiate contractele analizate de audit.
Documentul auditorilor spune, la rândul său, că, „contractele au fost semnate de directorul unității de învățământ, în calitate de ordonator de credite”.
Până la analiza copiilor integrale ale celor șase contracte, Ziarul de Investigații delimitează strict cele două fapte: auditul consemnează că directorul a semnat contractele, iar documentele oficiale o indică pe Marioara Cernescu drept director în perioada relevantă.
Marioara Cernescu este și consilier local PSD la Simeria și activează în comisia de specialitate pentru învățământ.
Experiența managerială și administrativă declarată face cu atât mai necesară o explicație completă privind fundamentarea serviciilor, circuitul documentelor și evidența patrimoniului. Nu discutăm despre un director instalat cu câteva săptămâni înaintea controlului.
„Unsă pe acest post de PSD Hunedoara”
Poziția Marioarei Cernescu în viața publică locală are și un episod politic relevant pentru profilul său.
În mai 2023, publicația Gazeta de Dimineață a publicat un mesaj atribuit fostului primar PSD al Simeriei, Iulius Bedea, adresat Marioarei Cernescu într-un grup de comunicare.
În mesaj, Bedea se referea la aceasta ca la directorul Liceului „Anghel Saligny” și folosea formularea „unsă pe acest post de PSD Hunedoara”. Tot el o avertiza că, dacă „mai calcă strâmb”, se va întoarce la funcția de învățătoare.
Cernescu a confirmat ulterior presei existența episodului și a afirmat că mesajul a deranjat-o, iar Bedea și-ar fi cerut ulterior scuze.
Mesajul relevă însă o cultură politică în care funcția de director al unei instituții publice de învățământ era invocată explicit ca instrument de disciplinare în interiorul partidului.
Auditorii nu spun că există deja un prejudiciu
Aceasta este una dintre cele mai importante delimitări ale întregului dosar.
Auditul Primăriei Simeria nu stabilește că Liceul „Anghel Saligny” a produs un prejudiciu de 45.110,88 euro.
45.110,88 euro reprezintă valoarea totală estimată a celor șase contracte așa cum apare în documentul de audit.
Mai mult, auditorii scriu explicit că, în acest stadiu al verificării, nu se poate stabili existența unui prejudiciu numai pe baza deficiențelor constatate.
Pentru stabilirea eventualelor consecințe financiare trebuie confruntate serviciile efectiv furnizate și utilizate, obligațiile contractuale, creditele bugetare și de angajament, plățile, tarifele, discounturile și bunurile furnizate.
Cadrul general privind angajarea banilor publici rezultă inclusiv din legislația finanțelor publice locale și din normele privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor bugetare.
Există deficiențe documentare și procedurale constatate de audit. Nu există, în documentul analizat, un prejudiciu stabilit definitiv.
Asta nu diminuează interesul public. Dimpotrivă. Întrebarea relevantă este dacă directoarea Marioara Cernescu poate explica fiecare serviciu cumpărat și fiecare bun primit din bani sau avantaje comerciale rezultate din contracte publice.
Ce rămâne după audit
La final avem o imagine clară și un liceu public din Simeria, județul Hunedoara, cu 146 de angajați și 181 de abonamente de voce.
Avem șase contracte succesive cu același furnizor pentru telefonie, internet și software.
Avem o valoare totală estimată de 45.110,88 euro fără TVA.
Avem un buget comercial de aproape 16.000 de euro fără TVA și dispozitive premium livrate în baza acestor relații contractuale.
Avem auditori care spun că, din documentele prezentate, nu puteau determina complet cine folosea toate serviciile și care era necesitatea fiecăruia.
Avem bunuri pentru care auditorii nu regăseau, la momentul controlului, intrarea în patrimoniu și înregistrarea contabilă.
Și avem un director, Marioara Cernescu, membru PSD Hunedoara care conducea instituția în perioada respectivă și care, potrivit auditului, avea calitatea de ordonator de credite.
De aici înainte este nevoie de răspunsuri. Multe și detaliate.
Cine erau utilizatorii celor 181 de abonamente?
De ce avea o instituție cu 146 de angajați nevoie de 181 de servicii de voce?
De ce necesarul a fost acoperit prin șase contracte succesive?
Cine a primit iPhone-ul, telefoanele Samsung premium, iPad-ul, ceasurile și căștile?
Unde se află bunurile în prezent?
În ce documente de recepție și în ce evidențe patrimoniale sunt înscrise?
Cine a verificat necesitatea și oportunitatea cheltuielilor înainte ca liceul să își asume obligațiile?
Acestea rezultă din propriile documente ale administrației.
ZIN.ro a solicitat punctul de vedere al directoarei Marioara Cernescu
Ziarul de Investigații a contactat-o pe directoarea Marioara Cernescu și i-a solicitat un punct de vedere asupra faptelor și constatărilor prezentate în acest articol.
Până la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.
Imediat ce Marioara Cernescu va transmite punctul său de vedere, ZIN.ro îl va publica.
*JAF – consum sau cheltuială fără măsură, risipă, distrugere.
