Cifra 26 apare în comunicat. Ca număr de contracte semnate. Nu ca țintă ratată.
Pe 13 august 2026, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat un comunicat intitulat „România a depășit ținta PNRR privind construcția fabricilor de reciclare: 12 instalații finalizate, față de 9 asumate„.
Ținta inițială a Planului Național de Redresare și Reziliență pentru fabrici de reciclare era de 26 de instalații, cu termen de punere în funcțiune 30 iunie 2026. Raportate la ea, cele 12 instalații înseamnă 46%.
Ministerul cere publicului să împartă 12 la 9. Nu la 26.
Documentul care spune cine a cerut
Cererea de modificare are dată, număr și temei juridic.
COM(2025) 654 final – propunerea Comisiei Europene de modificare a PNRR românesc – consemnează că pe 12 septembrie 2025, România a prezentat Comisiei o cerere motivată, în temeiul art. 21 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/241, invocând faptul că planul „nu mai este realizabil, parțial, din cauza unor circumstanțe obiective”.
Același document listează structura revizuită a Componentei 3. Scrie acolo, negru pe alb: 9 instalații de reciclare.
Cererea a vizat 147 de măsuri din tot planul. Cincisprezece au fost eliminate complet. Șaizeci și două au fost modificate invocând „circumstanțe neprevăzute sau întârzieri semnificative de implementare, în afara controlului statului membru„.
Articolul 21 din Regulamentul RRF permite modificarea unui plan exclusiv la cererea statului membru. Comisia evaluează și propune Consiliului. Nu poate tăia unilateral nicio țintă.
Deci „ni s-a cerut de la Bruxelles” nu e o apărare. E o imposibilitate juridică.
Patru luni și jumătate
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) anunța semnarea celor 26 de contracte pe 30 aprilie 2025. Valoare totală: 674.749.100,51 lei. Termen de finalizare asumat: 30 iunie 2026.
Patru luni și jumătate mai târziu, pe 12 septembrie 2025, statul român cerea Comisiei Europene modificarea a 147 de măsuri din PNRR. Printre ele, ținta pentru instalațiile de reciclare.
În acest interval nu s-a construit nimic.
Programul fusese anunțat în octombrie 2022. Ghidul de finanțare a fost amânat de trei ori. Ghidurile publicate în Monitorul Oficial au fost retrase și republicate. Sesiunea de depunere s-a închis abia pe 22 noiembrie 2024.
Contractele s-au semnat în aprilie 2025. Termenul rămas: 14 luni pentru autorizare, construcție, montaj de utilaje și probe tehnologice.
Statul a contractat 26 de fabrici. Apoi a cerut Bruxelles-ului o țintă de 9. Apoi a anunțat 133%.
Cine plătește cele 13 fabrici de reciclare scoase din PNRR
Contribuabilul român.
Reducerea țintei nu a anulat proiectele. Le-a mutat. Potrivit aceluiași comunicat din 13 august, finanțarea pentru 13 contracte – peste 312,5 milioane lei – a fost preluată din bugetul Fondului pentru Mediu. Fond alimentat din taxe de mediu plătite în România.
Bucla completă arată așa:
România reciclează 12% din deșeurile municipale. Ultimul loc în Uniunea Europeană. Pentru plasticul nereciclat plătește la bugetul UE aproximativ 200 de milioane de euro pe an – peste un miliard de euro din 2021 încoace.
Uniunea Europeană alocă 220 de milioane de euro pentru fabrici de reciclare în România.
AFM primește 140 de solicitări, pentru un total de 2,89 miliarde lei. Aprobă 26 de proiecte, în valoare de 674.749.100,51 lei. Respinge 114 dosare. Cererea depășea de peste două ori plafonul, iar o parte din alocarea europeană a rămas necontractată. AFM nu a explicat public de ce!
Din suma contractată, peste 312,5 milioane lei ies ulterior din finanțarea europeană și trec pe bani românești.
Lista celor 114 dosare respinse nu a fost publicată niciodată.
Cifrele care lipsesc din comunicat
Comunicatul din 13 august nu numește niciuna dintre cele 12 instalații finalizate. Niciun beneficiar. Nicio localitate. 670 de milioane de lei, zero nume!
Nu indică nicio capacitate în tone pe an. Se numără instalațiile, nu tonajul. O linie de 2.000 de tone anual și una de 50.000 valorează identic în procentul de 133%!
Comunicatul enumeră 12 județe: Brașov, Buzău, Giurgiu, Botoșani, Dâmbovița, Covasna, Călărași, Iași – cu două proiecte -, Maramureș, Constanța, Suceava și Neamț. Cu Iașiul numărat de două ori, rezultă 13 proiecte. Exact numărul contractelor transferate pe Fondul pentru Mediu.
Ministrul Diana Buzoianu nu precizează dacă lista descrie cele 12 instalații finalizate sau cele 13 contracte preluate din bugetul național. Sunt două lucruri diferite, prezentate în același paragraf!
Aceeași construcție, cu 48 de ore înainte
Pe 11 august 2026, cu două zile înainte, aceeași Diana Buzoianu anunța:
„Am depășit pragul de 20.000 ha împădurite prin PNRR! Ținta PNRR de îndeplinit era 18.000 ha! Da, se poate!”
Ținta inițială a PNRR pentru împăduriri era de 56.000 de hectare. A fost redusă la 26.500. Apoi la 18.000. Cifra 56.000 nu apare în anunț.
| Investiție PNRR | Țintă inițială | Țintă după revizuire | Variație |
|---|---|---|---|
| Instalații de reciclare | 26 | 9 | −65% |
| Împăduriri | 56.000 ha | 18.000 ha | −68% |
Două anunțuri, două zile, aceeași arhitectură: numitorul final, fără numitorul inițial.
Reducerea țintei nu îi aparține Dianei Buzoianu. Cererea e din 12 septembrie 2025, sub alt guvern. Modul de comunicare îi aparține integral. Comunicatul din 13 august și anunțul din 11 august poartă semnătura ei.
Informația livrată pe jumătate este noua normalitate a acestei guvernări! Un fel de ”spoială” politică pentru a da bine în comunicate. Realitatea însă este total diferită pentru cei care mai au puțină rațiune!
Ministerul avea la dispoziție o formulare la fel de exactă: „12 din cele 26 de instalații asumate inițial, după ce România a cerut reducerea țintei la 9″. Aceeași cifră. Același adevăr. Alt titlu.
A ales-o pe cealaltă.
Nu e prima dată
Pe 7 mai 2026, Ziarul de Investigații documenta un comunicat MMAP despre „situația critică” de la depozitul Vidra, construit pe un raport al Gărzii Naționale de Mediu vechi de 51 de zile, publicat la două zile după căderea guvernului. Comunicatul nu spunea data raportului.
Pe 20 mai 2026, Ziarul de Investigații documenta o licitație a Ministerului Mediului de 16 milioane de lei pentru publicitate – campanie de informare despre deșeuri, lansată în timp ce rata de reciclare scădea. Diana Buzoianu anunța pe Facebook 19 milioane cu TVA. Documentele oficiale spuneau altceva.
Pe 16 mai 2026, Ziarul de Investigații publica raportul Curții de Conturi despre stația de sortare de la Roești, unde 30 de milioane de euro fonduri europene pentru deșeuri riscă să fie returnate.
USR-ista Diana Buzoianu este ministru interimar din 5 mai 2026, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură cu 281 de voturi. Refuzase deja să plece în decembrie 2025, când Senatul adoptase împotriva sa o moțiune simplă cu 73 de voturi pentru.
Trei comunicate, trei omisiuni, un singur minister, un singur ministru USR – Diana Buzoianu! Obiceiul rămâne neschimbat!
Ce cere Bruxelles-ul, de fapt
Pe 9 iulie 2026 – cu cinci săptămâni înainte de anunțul cu 133% – Comisia Europeană a trimis României un aviz motivat.
Motivul: neîndeplinirea țintei de 50% pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale, cu termen 2020. Plus țintele de ambalaje pentru 2020–2023. Temei: Directiva-cadru 2008/98/CE și Directiva 94/62/CE.
Avizul motivat e a doua etapă a procedurii de infringement. Prima, scrisoarea de punere în întârziere, fusese trimisă pe 25 iulie 2024. România are două luni să răspundă. Pasul următor: Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Instalații puse în funcțiune în 2026 nu pot repara o țintă cu termen 2020.
Comunicatul nu răspunde acuzației. Răspunde titlurilor.
Cronologia care spune tot
| Data | Evenimentul |
|---|---|
| octombrie 2022 | Programul „Fabrici de reciclare” este anunțat. Urmează trei amânări |
| 22 noiembrie 2024 | Se închide sesiunea de depunere. 140 de solicitări, 2,89 miliarde lei ceruți |
| 11 aprilie 2025 | AFM publică lista celor 26 de proiecte aprobate. 114 dosare respinse, lista nepublicată |
| 30 aprilie 2025 | AFM anunță semnarea celor 26 de contracte, 674.749.100,51 lei. Termen: 30 iunie 2026 |
| 12 septembrie 2025 | România cere Comisiei modificarea a 147 de măsuri din PNRR. COM(2025) 654 final |
| 21 octombrie 2025 | Memorandum de Guvern, în baza OUG 41/2025: 3,7 miliarde lei trec pe Fondul pentru Mediu |
| 17 noiembrie 2025 | Decizia de punere în aplicare a Consiliului. Ținta pentru instalațiile de reciclare: 9 |
| 9 iulie 2026 | Comisia Europeană trimite României aviz motivat pentru ratarea țintelor de reciclare |
| 31 iulie 2026 | AFM anunță îndeplinirea jalonului PNRR |
| 11 august 2026 | MMAP anunță depășirea țintei la împăduriri. Ținta inițială, 56.000 ha, nu apare |
| 13 august 2026 | MMAP anunță 133% la fabrici de reciclare. Cifra 26 apare doar ca număr de contracte |
| 31 august 2026 | Termenul limită de implementare a PNRR |
Întrebările
Către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
De ce procentul de 133% a fost raportat la ținta revizuită, fără menționarea celei inițiale de 26?
Care sunt, nominal, cele 12 instalații finalizate?
Ce capacitate totală, în tone pe an, au ele?
Cele 12 județe enumerate în comunicat descriu instalațiile finalizate sau contractele transferate pe Fondul pentru Mediu?
Către Administrația Fondului pentru Mediu
De ce nu a fost publicată lista celor 114 dosare respinse?
De ce a rămas necontractată o parte din alocarea europeană, în condițiile în care cererea depășea de peste două ori plafonul?
Care e stadiul, la 31 august 2026, al celorlalte 14 contracte din cele 26?
Către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Ce justificare a invocat România, în cererea din 12 septembrie 2025, pentru ținta de 9 instalații de reciclare?
A validat Comisia Europeană îndeplinirea acestui jalon?
Evident, nu aștept răspunsuri. Dar întrebările trebuie rostite.
În loc de concluzie
Pe 12 septembrie 2025, România a cerut Comisiei Europene modificarea a 147 de măsuri din PNRR. Structura revizuită a Componentei 3, consemnată în COM(2025) 654 final, prevede 9 instalații de reciclare. Ținta inițială era 26.
Pe 13 august 2026, Ministerul Mediului a anunțat 12 instalații finalizate și „133% din ținta asumată”.
Cifra 26 apare în comunicat. Ca număr de contracte semnate. Nu ca țintă ratată.
România reciclează în continuare 12% din deșeurile municipale, plătește 200 de milioane de euro pe an pentru plasticul nereciclat și are un aviz motivat pe masă, cu termen de răspuns în septembrie.
Întrebarea care rămâne deschisă nu e despre procent. E despre ce se întâmplă pe 31 august 2026, când se închide PNRR-ul, cu 14 din cele 26 de fabrici de reciclare nefinalizate.
*Datele prezentate provin din documente oficiale ale Comisiei Europene, ale Ministerului Mediului și ale Administrației Fondului pentru Mediu.
