Judecătoarea Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale a României (CCR) a explicat ieri, într-un interviu acordat TVR Info, de ce anume au fost anulate alegerile prezidențiale în 2024.
În principal, a explicat aceasta, a fost vorba despre „trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre”. Și, dacă este să analizăm explicațiile, cel mai probabil „turul doi înapoi” nu va mai fi posibil niciodată.
Faptul că, în decembrie 2024, alegerile prezidențiale au fost anulate, în urma unei decizii CRR, a stârnit aproape o revoltă, iar unii dintre români au rămas și acum cu o solicitare pe buze: „Turul doi înapoi”.
Decizia CCR a fost cu atât mai aspru criticată cu cât, cu doar câteva zile înainte, aceeași instanță considerase că modul de derulare al alegerilor, până la acel moment, fusese legal și valabil. Și, vizavi de toate aceste critici, judecătoarea Simina Tănăsescu a avut explicații.
O dată, șefa CCR a punctat asupra faptului că decizia sa și a colegilor a fost bazată pe argumente solide, pe dovezi care apăruse ulterior primei hotărâri.
„Într-o primă fază, Curtea Constituțională a validat primul tur al alegerilor. Iar asta cred că s-a întâmplat într-o zi de luni. Anularea întregului proces electoral, nu doar al primului tur, ci în întregime tot procesul, asta înseamnă, inclusiv de la faza, nu doar campaniei electorale, ci de la faza depunerii candidaturilor, s-a produs într-o zi de vineri.
(…) motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre. (…) Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene (…).
Unele candidaturi nu au ajuns deloc la nivelul Curții. Deci, din start, unele lucruri nu le știam. În al doilea rând, chestiuni legate de campania electorală și de finanțare au făcut obiectul analizei la finalul procedurii, când trebuie să validăm ansamblul alegerilor.
(…)
Împreună cu o țară întreagă, și noi am luat la cunoștință de documente desecretizate, și am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente desecretizate, care au fost desecretizate pentru prima dată, după Decembrie 1989, într-o mișcare fără precedent, cred că pentru toată lumea. (…)
N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim, n-a fost ceva la care să ne fi gândit vreodată că am putea să ne confruntăm cu așa ceva. Însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă, calmă în sensul redactării unor argumente.
Informații pe care nu le-am avut, dar nu le-a avut nimeni, înainte de ca ele să fi fost desecretizate, au necesitat un timp de înțelegere și de gândire asupra argumentelor, și de altfel o decantare ()…). (…) când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă, încă odată, din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze”, a declarat judecătoarea pentru sursa citată.
