Președintele Nicușor Dan a revenit în țară și anunță că a citit sesizările primite din partea magistraților, așa cum au fost transmise după documentarul Recorder.
În cadrul unui anunț transmis ieri, șeful statului a făcut public faptul că va iniția un referendum în Justiție, aspect care i-a făcut pe membrii Consiliului Superior al Magistraturii să vină la muncă duminică, pentru a avertiza că nu va fi tolerată „nicio formă de ingerință”.
Ar fi câteva măsuri anunțate de Nicușor Dan după ce a primit „un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații”.
De altfel, se și publică o sinteză a observațiilor „scrise transmise direct în atenția Președintelui României de magistrați activi sau retrași din activitate, în perioada 11 – 19 decembrie 2025, în contextul: dezbaterilor publice privind sistemul de justiție, declarațiilor publice ale unor magistrați, pozițiilor divergente exprimate la nivel instituțional în sistemul de justiție, luărilor de poziție din rândul societății civile și articolelor de presă (inclusiv o investigație jurnalistică)”.
Evident, ancheta face referire la documentarul „Justiție capturată”, în urma căruia Nicușor Dan invitase magistrații fie să îi scrie, fie să se înscrie în audiență, pentru o discuție față în față.
„În total, magistrații care au trimis emailuri provin de la 27 de instanțe și 14 parchete”, se anunță într-o informare a Administrației Prezidențiale. De aici aflăm și care sunt instanțele și unitățile de parchet.
Ca instanțe, sunt enumerate Judecătoriile Bistrița, Constanța, Lugoj, Târgoviște și Brad, Tribunalele București, Ilfov, Olt, Mureș, Bistrița, Botoșani, Timiș, Maramureș, Covasna, Cluj, Satu-Mare, Brașov, Bihor, Galați, Mehedinți, precum și Curțile de Apel București, Constanța, Târgu Mureș, Brașov, Maramureș, Iași, Ploiești și Oradea.
Ca parchete, sunt menționate Direcția Națională Anticorupție (structura centrală și servicii teritoriale), Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov, Parchetul de pe lângă Tribunalul București, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
„Voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului Magistraților cu o singură întrebare: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
Și, dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ.
Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență.
Am luat această decizie pentru că, prin mesajele primite de la magistrați, peste 2.000 de pagini, mi-au fost semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de Justiție.
În esență, concluzia majorității acestor sesizări primite este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public, ci în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori, discreționară a acestui grup de persoane.
Sunt și chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare pentru a le rezolva pe termen scurt – cum se fac promovările, introducerea de criterii obiective, cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor, modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atribuire discreționară să fie mult redusă.
Le mulțumesc tuturor celor care ne-au scris, pentru că e un gest de responsabilitate față de situația din justiție”, a transmis ieri, și pe Facebook, Nicușor Dan.
Și, chiar dacă era o zi liniștită de duminică, judecătorii din cadrul CSM s-au întors ieri în birouri pentru a transmite, la rândul lor, un mesaj comun:
„Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de declarațiile Președintelui României, domnul Nicușor Dan, formulate în cursul zilei și subliniază că exercitarea atribuțiilor constituționale de către autoritățile publice trebuie să se realizeze cu respectarea strictă a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, astfel cum este consacrat de Constituția României.
Referendumul propus de Președintele României nu este prevăzut de dispozițiile legale în cadrul niciunei profesii, cu atât mai mult în cadrul profesiei de judecător care reprezintă una dintre cele trei puteri în stat și are reglementare constituțională, precum și la nivelul legilor organice.
Consiliul Superior al Magistraturii, în calitatea sa constituțională de garant al independenței justiției, își exercită atribuțiile în mod autonom și nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești.
România este stat membru al Uniunii Europene, iar respectarea statului de drept, a independenței justiției și a cooperării loiale între instituții constituie repere fundamentale ale ordinii constituționale și ale angajamentelor europene asumate.
Consolidarea încrederii publice în instituțiile statului presupune un discurs public responsabil, ancorat în normele constituționale și în valorile comune europene.
Eventualele disfuncționalități, dacă există, trebuie să își găsească soluții într-un climat social stabil și caracterizat de cooperare instituțională, în urma unor analize realizate aplicat și riguros față de importanța justiției în societate, iar nu în context caracterizat de vectori emoționali, indiferent dacă aceștia au apărut spontan sau premeditat”, se arată într-un comunicat al Secției pentru judecători.
Pe de altă parte, Secția pentru procurori nu s-a grăbit cu un răspuns, cel mai probabil urmând a veni, zilele acestea, cu o reacție la decizia anunțată a lui Nicușor Dan.
