Niciun rezultat concret după întâlnirea convocată săptămâna aceasta la Cotroceni de șeful statului, în cadrul căreia au fost invitați reprezentanții magistraților.
Părțile prezente nu au reușit să cadă la un acord privind modul în care ar trebui să opereze modificările la legea privind pensiile magistraților, în condițiile în care timpul se scurge, apropiindu-se „scadența”.
Atât premierul Ilie Bolojan, cât și Consiliul Superior al Magistraturii au confirmat ieri că nu s-a ajuns la un punct comun. Pe de o parte, Bolojan a punctat că nu s-a ajuns „la o soluție care să fie agreată de ambele părți”.
Mai mult, a arătat acesta la Euronews România, nici măcar „nu ne-am apropiat de o variantă care să pară că duce la o formulă în care să ajungem la un numitor comun”.
„Nu mai putem să susținem și nu mai putem suporta nici din punct de vedere al sustenabilității, nici din punct de vedere al unei justiții sociale, o pensionare care să fie între 48 și 50 de ani. Deci vârsta de pensionare prea rapidă nu mai poate fi suportată, aceasta este o realitate pe care nu o putem contesta”, a subliniat prim-ministrul.
Însă, mai mult decât atât, sunt și aspecte care țin de cuantumul pensiilor, a mai spus Bolojan, pentru sursa citată:
„O pensie cu care astăzi se iese în magistratură, în medie, este aproape 5.000 de euro (…). O pensie medie în România este 500, 550, 600 de euro astăzi.
Adică este o diferență foarte mare între pensia medie și pensia din magistratură și atunci aceste lucruri, că ne place, că nu ne place, trebuie să fie corectate, v-am spus, pentru că e o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât, dar să ai și un sistem care poate să stea în picioare în anii următori. (…)
Dacă s-ar aplica ceea ce am propus, ar fi 70% din ultimul salariu, deci ar fi aproximativ 3.500 de euro net, la care se aplică CASS-ul de 10%, care se aplică la toți cei care au pensii mai mari de 3.000 de lei, prin acea diferență, asta ar însemna că ar mai cădea încă 300 de euro, deci ar fi 3.200 de euro net pe lună”, a mai explicat Ilie Bolojan.
Pe de cealaltă parte, și CSM a transmis public, într-un comunicat de presă, care a fost concluzia la întâlnirea la care au participat președintele și vicepreședintele instituției. Mai bine spus, nicio concluzie.
„Discuţiile nu au condus la o soluție agreată de toți participanții, cu toate că reprezentanții Consiliului au manifestat deschidere pentru rezolvarea problemelor analizate, astfel încât să fie identificate soluțiile optime care să asigure o abordare echilibrată și care să corespundă exigențelor subliniate constant în jurisprudența Curții Constituționale.
În concret, reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii au propus ca și pentru magistrați, ale căror pensii reprezintă doar 8,35% din cuantumul total al pensiilor de serviciu, să fie stabilită o soluție identică celei reglementate în cazul tuturor celorlalți beneficiari ai acestei categorii de pensii, soluție care ar conduce la acordarea unei pensii nete mai mici decât ultimul venit net din timpul activității. (…)
Un alt aspect discutat a vizat propunerea Înaltei Curți de Casație și Justiție referitoare la asumarea de către instituțiile fundamentale ale statului român a Acordului pentru Justiţie şi Stabilitate Instituțională.
Toți reprezentanții sistemului judiciar au exprimat susținerea deplină a acestui demers de natură să asigure premisele pentru respectarea justiției în statul de drept și încetarea atacurilor politice asupra acesteia, pentru comunicarea publică responsabilă în relația cu autoritatea judecătorească și cooperarea instituțională loială, pentru adoptarea unor măsuri de stabilitate pentru magistrații aflați în activitate, dar și pentru responsabilitate și colaborare în vederea îndeplinirii angajamentelor din PNRR.
Acordul propus răspunde în detaliu nevoilor actuale ale justiţiei şi nu poate avea decât efecte benefice pentru buna funcţionare a puterii judecătoreşti.
În ceea ce privește condiționalitatea din PNRR referitoare la pensiile de serviciu, reprezentanții sistemului judiciar au reiterat că îndeplinirea jalonului 215 nu depinde de modificarea regimului actual privind condițiile de pensionare a magistraților.
În acest sens, modificările substanțiale operate sub acest aspect prin Legea nr. 282/2023 au fost deja evaluate pozitiv de Comisia Europeană care, prin evaluarea preliminară din data de 15 octombrie 2024, a considerat că acest jalon este îndeplinit.
Așa cum rezultă din scrisoarea Comisiei Europene din data de 25 martie 2025, redeschiderea evaluării pe acest jalon nu a fost determinată de aspecte privind condițiile de pensionare a magistraților, ci de invalidarea de către Curtea Constituțională a soluției fiscale referitoare la impozitarea progresivă a tuturor pensiilor”.
