Procurorii Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și ofițeri din cadrul IGPR (Direcția de Investigare a Criminalității Economice și Direcția de Combatere a Criminalității Organizate) efectuează, în această dimineață, trei percheziții domiciliare în orașul Brașov.
Totul, arată procurorii, deoarece există indicii privind „posibila implicare a unei persoane fizice în finanțarea nelegală a campaniei electorale a unui candidat la Președinția României, prin utilizarea unor sume de bani cu privire la care există indicii că ar putea proveni din săvârșirea unor infracțiuni, fiind ulterior introduse într-un proces de spălare a banilor”.
Ancheta este în strânsă legătură cu documentele discutate în ultima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și cu desecretizarea documentelor întocmite de serviciile de informații.
Din documentele CSAT reiese că prezidențiabilul Călin Georgescu a avut susținere de la persoane care au atentat la suveranitatea României, că activitatea pe Tiktok ar fi fost coordonată de un actor statal, că voturile au fost cumpărate, dar și că în țara noastră s-a derulat o campanie similară cu cea a Rusiei în Ucraina.
Mai mult decât atât, Călin Georgescu a primit bani de la importanți lideri interlopi români – și nu numai – pentru finanțarea campaniei sale electorale de pe TikTok, prin intermediul căreia a ajuns în turul II al alegerilor prezidențiale.
Cel mai probabil, perchezițiile din Brașov îl vizează la Bogdan Peșchir, unul dintre finanțatorii campaniei lui Călin Georgescu pe TikTok. Potrivit raportului SRI prezentat în cadrul ședintei CSAT din 28 noiembrie 2024, Peșchir este suspectat că a finanțat ilegal campania electorală a lui Călin Georgescu pe TikTok, utilizând sume mari de bani, cu origini necunoscute, pentru a influența alegătorii.
„În cauză sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de coruperea alegătorilor, spălarea banilor, fals informatic și infracțiunea prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, adoptată și modificată prin Legea nr. 217/2015”, transmite Ministerul Public.
Însă aceasta nu este unica acțiune „în forță” de astăzi. De dimineață, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Inspectoratul General al Poliției Române au demarat o acțiune comună pentru „sancționarea comportamentelor ilegale manifestate în mediul online, pe diferite platforme de socializare, constând în îndemnarea publicului la săvârșirea unor infracțiuni sau incitarea la violenţă și ură împotriva unor persoane pe motiv că fac parte dintr-o anumită categorie definită pe criterii de etnie, orientare sexuală ori pe motivul exprimării opțiunilor politice în contextul procesului electoral din România”.
Iar pentru acesta, au fost dispuse nouă percheziții domiciliare în mai multe localități și, totodată, Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov a efectuat percheziții domiciliare pe raza municipiului București și a județelor Ilfov, Timiș, Maramureș, Sălaj și Neamț, „într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de utilizare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, constând în aceea că, în data de 30.11.2024, în localitatea Tâncăbești, județul Ilfov a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea liderului mișcării legionare, Corneliu Zelea – Codreanu și a altor 13 membri ai mișcării, la care au participat aproximativ 100 – 150 de persoane. Cu această ocazie persoanele vizate de anchetă, alături și de alte persoane încă neidentificate, au folosit steaguri cu simboluri ce reprezintă Mișcarea Legionară, au purtat uniforme legionare și au adoptat simboluri specifice, cum este salutul specific Mișcării Legionare. Ulterior, în spațiul public, prin intermediul aplicației Tik Tok, au fost distribuite mai multe videoclipuri cu aspecte de la comemorarea de la Tâncăbești”.
„Activitățile operative sunt realizate în șapte dosare penale în care sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de amenințare, incitare la violență, ură sau discriminare, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor, fapta persoanei de a promova în public cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, fapta de a promova în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din OUG nr. 31/2002.
Perchezițiile vizează comportamente ilegale manifestate pe mai multe platforme online și care pot fi împărțite în două categorii: mesaje care incită la violență împotriva unui candidat la alegerile prezidențiale sau împotriva celor care susțin un anumit candidat și mesaje care promovează concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase”, mai precizează procurorii.
Acțiunile pe linia combaterii violenței în mediul online și a tragerii la răspundere penală a persoanelor care incită la acte de violență sau la săvârșirea unor infracțiuni vor continua în perioada următoare, la nivelul unităților de parchet și de poliție din întreaga țară fiind demarate mai multe anchete având acest obiect.