Sursa: www.coe.int

După scandalul de hărțuire sexuală de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), care îi are în prim plan pe profesorii Alfred Bulai și Marius Pieleanu, Guvernul a luat decizia de a modifica legislația, astfel încât victimele abuzului să aibă mai multe pârghii pentru a sesiza ceea ce li se întâmplă.

Premierul Marcel Ciolacu a catalogat acest act normativ unul cu care „eram datori în fața opiniei publice”. Concret, „modificarea legislației pentru protejarea victimelor hărțuirii sexuale”, cu referire la modul în care se poate face o sesizare pe această temă.

Astfel, din ce a subliniat Ciolacu la debutul ședinței de Guvern, „principala modificare este că victimele acestor agresiuni pot depune și sesizări anonime. Pentru ca sesizarea la fapte hărțuire să fie examinată și soluționată, trebuie să fie indicii pe criteriul de sex sau hărțuire morală. Venim și cu norme ce permit universităților și altor instituții, inclusiv unităților de învățământ preuniversitar să ia măsuri de descurajare a acestui fenomen”.

Ulterior, după ședință, alte precizări au venit de la purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin. Din ce a explicat acesta, legislația a fost modificată pentru prevenirea și combaterea „hărțuirii și în sistemul național de educație, astfel încât în relațiile dintre profesor și elev sau student să fie menținută o cultură a interacțiunii bazată pe respect reciproc și demnitate și să fie descurajat fenomenul hărțuirii sexuale”.

Momentan, a precizat Mihai Constantin, noua legislația va opera „când va exista un cadru juridic pe această temă, când vor intra în vigoare actele normative”, însă, a asigurat acesta, „această anvergură a sesizărilor anonime dacă vreţi, anonimizate, se va extinde la orice fel de instituţie publică, pentru că nu se va referi doar la învăţământul universitar sau preuniversitar”.

Mihai Constantin a avut și o opinie proprie pe subiectul legat de scandalul de la SNSPA, anume că „este un derapaj moral şi comportamental absolut reprobabil din partea unui individ. Nu vreau să cred că este o cutumă generalizată la nivelul sistemului de învăţământ românesc”.

Concret, o modificare propusă vizează condițiile de sesizare a faptelor de o potențială hărțuire sexuală, astfel încât victima să poată să depună o sesizare scrisă și fără semnătura olografă. Și, în situația în care acea sesizare nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact, sesizarea totuși să fie examinată și să fie soluționată în măsura în care conține totuși indicii referitoare la faptele de hărțuire menționate pe criteriul de sex sau de hărțuire morală.

Forma modificată și completată a metodologiei va reprezenta cadrul legal prin care instituțiile de învățământ superior și unitățile de învățământ preuniversitar vor fi abilitate să ia măsuri care să acționeze în această direcție. În același timp, la pachet, dacă mi se permite, Guvernul a adoptat (…) un proiect de lege pentru modificarea și completarea articolului 7 din Ordonanța Guvernului nr.27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor.

Concret, se va adapta cadrul legal privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor în scopul instituirii posibilității primirii unor petiții anonime care conțin elemente din care rezultă acte de hărțuire sexuală, agresiune sexuală sau exercitarea abuzivă a funcției în scop sexual, după cum sunt prevăzute în Codul Penal. Astfel, petițiile anonime sau cele în care nu sunt menționate datele de identificare a petiționarului și care se referă la cazuri de hărțuire pe criteriu de sex ori de hărțuire morală nu se clasează, ci sunt supuse analizei persoanei responsabile sau, după caz, comisiei de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire, în conformitate cu metodologia privind prevenția și combaterea hărțuirii pe criteriu de sex, precum și a hărțuirii morale.

Dacă în urma analizării petițiilor rezultă comiterea unor fapte prevăzute de legea penală de hărțuire sexuală, agresiune sexuală sau folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, persoana responsabilă sau, după caz, președintele comisiei de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire are obligația sesizării de îndată a organelor de urmărire penală, în condițiile Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.

Proiectul a fost elaborat ca urmare a constituirii unui grup de lucru format din reprezentanții Ministerului Educației, Ministerului Justiției, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Agenției Naționale pentru Egalitate de Șanse pentru Femei și Bărbați, Secretariatul General al Guvernului și ai Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

De altfel, proiectul acesta se află și în transparență pe site-ul Ministerului Dezvoltării și a fost astăzi, repet, aprobat. Se face un tandem, așadar, între cele două acte normative, pentru a putea fi luate în considerare și petițiile anonime cu privire la aceste cazuri de hărțuire menționate”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Articolul precedentProiect de lege promovat de USR: buton de panică pentru pacienți și camere video în spitale
Articolul următorRafila admite că Ciolacu ar putea să îi ceară demisia după ce acesta și-a trimis propriul Corp de Control pentru a verifica Ministerul Sănătății