Porturile Constanța și Galați pot deveni platforme importante de hub și tranzit la Marea Neagră, consideră Consiliul Concurenței, în baza unui studiu realizat de Consiliul de Supraveghere din Domeniul Naval (CSDN) din cadrul instituției.
Este vorba despre studiul privind „Infrastructura principalelor servicii portuare, servicii conexe și activități economice relevante în cele mai importante porturi românești din rețeaua TEN-T: Constanța și Galați”, care poate fi consultat pe site-ul autorității de concurență. Totodată, instituția arată că pot fi transmise inclusiv observații, prin e-mail – directia.dst@consiliulconcurentei.ro, până la data de 13 februarie.
Concluzia principală a studiului este aceea că, pentru ca cele două porturi să aibă cu adevărat un „rol major în rețeaua de transport transeuropean (TEN-T)”, atrăgând astfel „fluxuri comerciale noi”, este nevoie de investiții în modernizare și digitalizare.
Spre exemplu, din ce se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței, s-a ajuns la concluzia că portul Constanța poate fi modernizat prin construirea de noi terminale portuare – inclusiv dezvoltarea unuia specializat pentru barje, extinderea danelor, adâncirea șenalelor de navigație și îmbunătățirea facilităților portuare pentru manipularea mărfurilor.
În același timp, o altă măsură care ar putea fi luată, în cazul ambelor porturi, ține de digitaizare, ceea ce va duce la simplificarea politicii tarifare a administrațiilor și diminuarea numărului de tarife practicate, pentru a reduce costurile de transport, ceea ce va crește traficul de mărfuri și va atrage noi fluxuri comerciale.
Pentru a ajunge la aceste concluzii, CSDN a analizat, în cadrul studiului, 44 de activități relevante desfășurate în portul Constanța
de către 639 de companii și 10 activități relevante desfășurate de 26 de firme din portul Galați. Și, statistic vorbind, dacă în portul Constanța s-a constatat că traficul maritim a crescut cu circa 12% în 2022, comparativ cu anul 2021, cel din portul Galați a scăzut, din cauza creșterii costurilor rutelor de transport maritim prin canalul Sulina, ca urmare a majorării prețului la combustibil și a asigurărilor în domeniul maritim.
„În primul trimestru al anului 2023, traficul de mărfuri a ajuns să reprezinte 54% în portul Constanța, respectiv 37% în portul Galați din traficul aferent anului 2022, pe fondul războiului de la granița României. Mărfurile sunt, însă, limitate, în cazul portului Constanța, la cinci mari categorii de produse, respectiv cereale, petrol brut, articole diverse, produse petroliere și minereuri, ponderea lor trecând de 76% în al doilea trimestru din 2023.
În portul Galați, minereurile/ cărbunele/ cocsul, laminatele, cerealele, fierul vechi și produsele petroliere sunt principalele mărfuri din traficul maritim, reprezentând peste 90% din total, în timp ce produsele de carieră și balastieră reprezintă, în trimestrul II 2023, 67% din traficul fluvial. În plus, traficul fluvial al materiilor prime descărcate în portul Galați a scăzut, iar capacitatea de producție a oțelului pe platforma siderurgică din port s-a redus, după ce importurile și exporturile de materii prime din Rusia au fost interzise.
Pentru a evita dependența porturilor de aceste mărfuri, CSDN recomandă atragerea de noi fluxuri comerciale, fapt ce se poate realiza prin modernizarea infrastructurii din cele două porturi, digitalizarea operațiunilor și scăderea tarifelor percepute de administrație. (…)
Printre recomandările realizate de Consiliul Concurenței se numără elaborarea unei strategii de transport naval care să integreze toate tipurile de transport: naval, feroviar și rutier, fiind necesară reabilitarea căilor ferate din port și conectarea lor cu infrastructura europeană. Astfel, timpul de tranzit și costurile de transport s-ar reduce, în beneficiul consumatorilor.
De asemenea, strategia ar trebui să valorifice potențialul de transport de care dispune România și să promoveze porturile naționale și serviciile oferite, dată fiind poziționarea ca platforme majore de hub și tranzit. În acest sens, trebuie finalizate Master Planurile de dezvoltare ale porturilor Constanța și Galați și monitorizate investițiile. (…)
De asemenea, autoritatea de concurență mai recomandă digitalizarea operațiunilor portuare, implementarea de soluții de automatizare a fluxurilor de mărfuri și conectarea comunității portuare publice și private. (…)
O altă recomandare vizează închirierea terenurilor portuare pe baza utilizării danelor de către companii, a strategiei comerciale și a planurilor de investiții ale administrațiilor portuare, pentru a facilita intrarea unor noi companii, crescând, în final, concurența.
Nu în ultimul rând, portul Constanța poate beneficia de statutul de hub regional dacă va atrage fluxuri de marfă de la Marea Caspică, ceea ce va crește volumul de mărfuri în tranzit și va dezvolta serviciile de transport intermodal”, arată Consiliul Concurenței.
