Există, ca peste tot în țară, mici afaceri care încearcă să reziste pe piață. În presa locală apar știri de genul „vând agenție de turism cu două puncte de lucru” sau „caut partener afacere”. Mediul economic local a adus în ultimii ani la bugetul local o contribuție un pic mai consistentă, dar sub potențialul zonei.
Este așteptată o relansare economică după ce Târgu Mureș va fi conectat la Autostrada A3. „Autostrada spre Cluj a atras o serie de investitori şi transformă viaţa de zi cu zi a oraşului. Interesul companiilor din România dar şi din afară a crescut. Tronsonul lipsă din autostrada spre Cluj este deja în construcţie şi până la finalul anului va fi gata. Vom fi conectaţi pe autostradă de Cluj, Alba Iulia, Deva, până la Arad şi Ungaria”, declara recent primarul Zoltán Soós. Este o așteptare care durează de ceva ani. Pe site-ul Primăriei Tg Mureș, la secțiunea „Mediul de Afaceri”, ultimele știri sunt din anul 2014.
Lunga serie de asocieri între afaceriștii locali a transformat economia din Mureș într-o caracatiță cu sute de firme
Situația din Mureș nu este diferită față de ceea ce se întâmplă la Brăila și Galați sau la Craiova și Târgu Jiu. Lipsa infrastructurii care să lege aceste zone de vestul țării și implicit de Europa constrânge economiile locale la o supraviețuire lipsită de perspective.
Inedit în cazul mediului economic din Mureș este faptul că sute de firme sunt conectate între ele printr-o puzderie de asocieri între acționari și s-a ajuns la o imensă rețea de interese de afaceri care aparent s-ar susține reciproc. În realitate, multe din aceste firme funcționează pe pierderi sau sunt înglodate în datorii, dar există și firme care au realizat performanța de a avea, la o cifră de afaceri de 1,7 milioane lei, un profit de 5 ori mai mare decât cifra de afaceri, de 8 milioane lei.
În ultimii 3 ani, firmele de salubritate ale familiei Ilyés au avut profituri de peste 16 milioane de lei
Într-un context economic precum cel din Mureș devin profitabile serviciile publice în care banii vin de la administrația locală. Una dintre afacerile profitabile din Mureș este salubrizarea, care este de foarte mulți ani monopolul a trei firme din comuna Ceuașu de Câmpie. Două din firmele de salubritate sunt afaceri de familie. Prima dintre ele este Sylevy Salubriserv SRL din Ceuașu de Câmpie, județul Mureș. Acționar unic al firmei este Ilyés Dionisie, dar până acum doi ani 50% din părțile sociale erau deținute de Ilyés Toth Botond Lehel, director executiv și fiul fostului consilier județean UDMR Ilyés Toth Alexandru.
Altă firmă a familiei Ilyés e Sylevy Cleaning SRL Târgu Mureș, înființată în 2020 și ai cărei asociați sunt Ilyés Szilard Levente (25%), Ilyés Toth Beata (25%) și Nițu Marcel, din Târgu Mureș, cu 50% din părțile sociale. Ilyés Szilard Levente și Ilyés Toth Beata au domiciliul în Ceuașu de Câmpie, dar firma are sediul social la Tg Mureș, unde locuiește principalul asociat, Marcel Nițu.
În ultimii 3 ani, profiturile Sylevy Salubriserv au fost de 11.133.000 de lei, iar în cei 3 ani de la înființare Sylevy Cleaning SRL a înregistrat profituri nete de 5.598.505 lei. În total, profiturile din ultimii 3 ani ale Sylevy Salubriserv și Sylevy Cleanig au fost de 16,7 milioane de lei.
Monopolul Sylevy, menținut prin acțiuni ilegale împotriva firmelor care câștigă licitațiile
Este interesant că discutăm de profituri de 16,7 milioane de lei obținute de Sylevy Salubriserv și Sylevy Cleaning în perioada 2020 – 2022, în condițiile în care din 2021 CJ Mureș și Primăria Tg Mureș au reziliat contractele cu firmele familiei Ilyés. În ianuarie 2021, CJ Mureș a reziliat contractele cu Sylevy Salubriserv SRL, din cauza refuzului sistematic al operatorului de a-și îndeplini obligațiile contractuale. În februarie 2021 și primarul din Tg Mureș, Soós Zoltán a reziliat contractul cu Sylevy Salubriserv susținând că firma facturează mai mult decât colectează.
Au fost organizate două licitații pentru desemnarea unor noi operatori. Prima fost câștigată de Brantner Veres Cluj, care a renunțat la contract din cauză că sistematic erau vandalizate punctele de colectare și în cartierele din Tg Mureș erau împrăștiate zilnic gunoaie aduse cu mașinile. Se bănuia că în spatele acestui boicot este familia Ilyés. Contractul cu Brantner a fost reziliat și colectarea deșeurilor la Tg Mureș a fost preluată temporar de Sylevy Cleaning SRL.
A urmat o nouă licitație, câștigată de asocierea Polaris M Constanța – Urban Grup Environment SRL , care se confruntă cu același boicot. Au fost filmați oamenii care vandalizează punctele de colectare și împrăștie gunoaie.
Marcel Nițu, partenerul de afaceri al familiei Ilyés, asociat la Skyline City cu Cătălin Ioniță, care controlează nouă SRL-uri
Singurul asociat al firmei Sylevy Cleaning SRL care nu face parte din familia Ilyés este Nițu Ioan Marcel, din Tg Mureș, care prin pachetul de 50% din părțile sociale deține un control solid al Sylevy Cleaning. La începutul anului, Sylevy Cleaning s-a ocupat de colectarea deșeurilor din Tg Mureș.
Nițu mai este asociat unic și administrator al Romaris SRL Tg Mureș și asociat cu 50% și administrator la Skyline City SRL Tg Mureș, la care celelate 50% din părțile sociale sunt deținute de Cătălin Ioniță. Firma Skyline City la care sunt asociați Marcel Nițu și Cătălin Ioniță a fost pe pierderi în ultimii trei ani, iar în 2022 a finalizat anul cu datorii de 900.000 de lei.
Sediul Skyline City SRL este în Tg Mureș, pe str Brăila nr 2-4, adresă la care își mai au sediile alte câteva firme. Două dintre aceste firme, Retro Com SRL, înființată în 2005 și Katan Stonehill Tower SRL, înființată în 2013, îl au ca asociat unic pe partenerul lui Nițu din Skyline City, pe Cătălin Ioniță
Katan Stonehil Tower SRL este o afacere falimentară, cu zero angajați și pierderi de 10.000 lei în 2019, dar cealaltă firmă a lui Cătălin Ioniță are un bilanț mai bun. Retro Com SRL a avut în 2022 un singur angajat, o cifră de afaceri de 2.029.000 lei și un profit net de 1.939.000 lei, dar și datorii de 3.750.000 lei.
La adresa sediului Skyline City își mai au sediile STA Travel Service SRL București, cu punct de lucru la Tg Mureș, firmă înființată în 2016 care a avut 280 de angajați până în 2019, când a înregistrat un profit de 945.000 lei, dar ulterior afacerile au intrat în picaj. La aceeași adresă se mai află sediul Newmark Technology SRL, înființată în 2017 și care în 2022 a avut 14 angajați, o cifră de afaceri de 3,1 milioane lei, un profit de 161.388 lei, dar și datorii de 268.707 lei.
Tot pe strada Brăila nr 2-4 este și sediul Sucursalei Eastmen Human Resources BV, o companie olandeză de resurse umane care în ultimul an de raportare, 2016 a avut 4 angajați, o cifră de afaceri de 187.000 lei, pierderi de 124.000 lei și datorii de 165.000 lei.
Dar Cătălin Ioniță, partenerul lui Marcel Nițu mai e asociat la alte câteva firme: Katan Consulting SRL, Rom Leasing SRL, Pipe Master SRL, Tektra SRL, Enforcer SRL și Master Invest SRL. Aceste firme se adaugă la Skyline City SRL, Retro Com SRL și Katan Stonehill Tower SRL. Cu un total de 9 firme la care este asociat, se poate spune că Ioniță este un om de afaceri foarte activ.
Nițu și Ioniță au încasat ceva bani la expropierile pentru centura orașului Tg Mureș
Cei doi parteneri din Skyline City SRL, Marcel Nițu și Cătălin Ioniță au încasat despăgubiri pentru expropierea imobilelor situate pe coridorul lucrărilor la „Varianta ocolitoare a orașului Târgu Mureș, DN 13 și DN 15”, aflate pe raza localităţilor Corunca, Târgu Mureș, Livezeni, Sângeorgiu de Mureș și Ernei.
Nițu și Ioniță dețineau, împreună cu Nicolae Musgociu, două suprafețe de teren în zona expropierilor. La poziția 4 din tabelul expropierilor apar ca proprietari, persoane fizice, Ioniță Cătălin, Nițu Ioan Marcel și Musgociu Mircea Nicolae, care au încasat pentru suprafața de 101 mp o despăgubire de 25.992 lei.
La poziția 5 din tabel apar aceiași Ioniță Cătălin, Nițu Ioan Marcel și Musgociu Mircea Nicolae, care pentru expropierea a 308 mp de teren cu construcții au încasat o despăgubire de 79.262. În total, cei trei au încasat peste 105.000 lei.
Marcel Nițu a avut un dever mai mare la acele expropieri. El mai apare la pozițiile 49 și 51 pentru expropierea unor terenuri din comuna Livezeni pe care le deținea prin firma Romaris SRL. Pentru un teren de 82 mp a încasat 4.332 lei, iar pentru un teren de 503 mp a încasat o despăgubire de 26.574 lei.
Cum se fac banii din expropieri. Musgociu, partenerul lui Nițu și Ioniță, cercetat de DNA pentru mituirea fostului primar Dorin Florea
În multe cazuri de expropieri există suspiciuni cu privire la unele aranjamente, fie că vorbim de terenuri cumpărate în baza informațiilor că pe acolo va trece un drum public și se vor face expropieri, fie că un obiectiv edilitar este amplasat în astfel încât să fie necesară expropierea terenului unui anumit proprietar.
Cel mai bun exemplu este dosarul la DNA al lui Mircea Musgociu, partenerul lui Mircea Nițu și Cătălin Ioniță la încasarea despăgubirilor pentru expropierile de pe centura orașului Tg Mureș. Ce-i drept, este un episod mai vechi, din perioada 2011 – 2015. DNA l-a acuzat pe Mircea Nicolae Musgociu de spălare de bani și mituirea fostului primar din Tg Mureș, Dorin Florea.
Musgociu a „colaborat” cu fiul fostului primar, Dan Florea, și el acuzat tot de spălare de bani și luare de mită. Potrivit DNA, Musgociu a dat o mită de zeci de mii de euro, mascată într-un apartament, pentru ca primarul Florea să promoveze 9 hotărâri ale Consiliului Local Tg Mureș pentru realizarea proiectului „Prelungirea Căii Sighişoarei în două direcţii”, în care Musgociu era direct interesat de schimburi de terenuri, pentru obținerea de despăgubiri ca urmare a expropierilor.
„Acest lucru a fost urmat de încheierea între o firmă reprezentată de suspectul Musgociu şi fiul primarului municipiului Târgu-Mureş a unui contract de vânzare-cumpărare având ca obiect un apartament, în suprafaţă de 160 mp, situat în acelaşi oraş în schimbul sumei de 74.000 euro plus TVA. La 30 martie 2015, Dan Florea a vândut locuinţa respectivă, achiziţionată la un preţ subevaluat, contra sumei de 130.000 euro”, susțineau procurorii DNA.
Potrivit procurorilor DNA, primarul Dorin Florea a continuat să sprijine afacerile imobiliare ale lui Musgociu prin achiziţionarea de la omul de afaceri a unui teren de 1.415 mp, situat în Târgu Mureş, zona Căii Sighişoarei.
Marele tun imobiliar. Ioniță a vândut cu 8 milioane de lei un teren de 1,7 ha companiei Romgaz, la care directorul achizițiilor este vărul său
Katan Consulting SRL, la care Cătălin Ioniță este asociat unic și administrator a fost înființată în 2007, a încheiat anul 2022 cu o cifră de afaceri de 4.771.000 lei și un profit net de 3.067.000 lei, dar firma avea și datorii de 24.342.000 lei.
Anul 2021 a fost unul extrem de interesant pentru firma lui Cătălin Ioniță, pentru că a avut un profit net de 5 ori mai mare decât cifra de afaceri. La finalul lui 2021, Katan Consulting avea o cifră de afaceri de 1.738.000 lei și un profit net 8.925.000 lei. S-a repetat succesul din 2017, când firma lui Ioniță a avut un profit similar, de 8.182.000 lei, dar atunci cifra de afaceri era de 16.849.000 lei.
Este posibil ca profitul de aproape 9 milioane lei din 2021 să fie rezultatul unei tranzacții imobiliare realizată de Cătălin Ioniță în 2020, când firma sa, Katan Consulting SRL a vândut Romgaz SA un teren de 1,7 ha situat la ieșirea din comuna Corunca, la șase km de Târgu Mureș. Katan Consulting a încasat pentru cei 17.174 mp de teren suma 8.042.525 lei, adică 1.665.878 de euro.
Presa din Târgu Mureș prezenta la vremea respectivă detaliile acestei afaceri : „Firma care a vândut Romgazului terenul, Katan Consulting SRL, îl are drept asociat unic pe Cătălin Ioniță, cel care, potrivit Oficiului Registrului Comerțului, este și unicul administrator.
Cătălin Ioniță este văr primar cu Leonard Ionuț Lupă, cel care ocupă funcția de director de achiziții al Romgaz SA. Iar 5.700 de mp din cele 1,7 ha de teren în discuție au fost cumpărate chiar înainte de tranzacția cu Romgaz de la Mango SRL, firmă deținută și administrată de Anda Ramona Cozma. Ea ocupă funcția de șef al Biroului de achiziții directe și planificare achiziții din cadrul Romgaz”, scria publicația turnulsfatului.ro.
Tranzacția s-a încheiat la 97 euro/mp, deși potrivit agenților imobiliari la un astfel de preț erau vândute terenuri din zonele centrale din Tg Mureș, iar în comuna Corunca terenurile se vindeau la vremea aceea și cu 60 euro/mp, .
Caracatița TTC Invest
Există și o firmă care reprezintă conexiunea între mai multe ”caracatițe de firme” ale unor afaceriști mureșeni. Această firmă, TTC Invest SRL Tg Mureș, este legătura de afaceri dintre Cătălin Ioniță și alți câțiva afaceriști locali.
Aceștia sunt Anton Doboș – asociat la Vox Maris Impex SRL, Do Re Mi Impex SRL Dâmbovița filiala Turda și BD Trans SRL, Ion Ioniță – asociat la Benzdet SRL, Concordia Forest SA, Concordia Mixtexim și GSI Grup și Ioan Tiberiu Petriș – asociat la Betonstar SRL, Cedirom Impex SRL, Agromec Reghin SA, Profimetal SRL și Taifun Telecom SRL.
În această încrengătură de firme apare și Master Invest SRL, la care Cătălin Ioniță e asociat cu Adrian Gross, care controlează Geosistem SRL, Rahmaninov Imobiliare SRL, One Expert Imobil SRL, Mgd Rev SRL, Cad Master SRL, Priority Point Consulting SRL, Topo Master SRL și Acad Top Studio SRL.
În încrengătura de firme apar și numele lui Ladislau Bölöni și a fostului senator UDMR György Frunda
În hățișul acestor asocieri apar și numele fostului fotbalist Ladislau Bölöni și a fostului senator UDMR György Frunda, în prezent avocat. Cei doi au performanțe profesionale în alte domenii, nu au nevoie să facă afaceri ca să câștige bani, dar apar ca asociați la firma Profimetal SRL cu Ioan Tiberiu Petriș.
Potrivit termene.ro, Ioan Tiberiu Petriș este asociat în Profimetal SRL cu Ladislau Bölöni și cu fostul senator UDMR György Frunda, care mai are și firma Fish Publicity SRL. Profimetal SRL a fost înființată la sfârșitul lunii august 2005, la Sâncraiu de Mureș. Potrivit informațiilor din presa locală în această afacere György Frunda l-a atras ca asociat și pe Bölöni.
Deci este o poveste mai veche. De altfel, potrivit listafirme.ro, din 2005 până în 2009 Profimetal SRL din Sâncraiu de Mureș a funcționat cu pierderi, iar de atunci nu a mai înregistrat nimic, nici cifră de afaceri, nici profit, nici pierderi.
La ce folosesc atâtea caracatițe de SRL-uri?
Se pune întrebarea firească la ce folosesc atâtea caracatițe de SRL-uri? Cu un asemenea hățiș de asocieri între patronii unor firme ar trebui ca Tg Mureș să fie un centru economic puternic, pentru că dincolo de caratițele de firme desenate pe hârtie ar trebui ca această colaborare între sute de firme să aducă profituri uriașe patronilor și foarte mulți bani în bugetul orașului.
Dar în realitate afacerile din Tg Mureș se învârt în jurul aceluiași centru de greutate, banul public, cheltuit regește pe servicii publice prestate prost și „tocat” prin tunurile imobiliare prilejuite de expropieri. Atât s-a putut!
